Facebook Twitter Email

Muzeul Național de Geologie (MNG), una dintre cele mai apreciate clădiri muzeu din Capitală, construit între 1906 și 1908 în stil neobrâncovenesc de arhitectul Victor Ștefănescu pentru Institutul Geologic al României, nu a mai beneficiat de o renovare și refacere a infrastructurii sale de aproape 30 de ani, din 1986.

Exponatele sale de valoare sunt prezentate publicului într-un mod învechit, cu mobilier demodat și în încăperi cu pereții îngălbeniți.

Aproape 45.000 de vizitatori trec anual pragul muzeului, majoritatea tineri care vin pentru simpla vizitare a muzeului, dar și pentru programele educaționale, ce se desfășoară în cadrul instituției muzeale, însă autoritățile nu au găsit resurse financiare suficiente ca să îmbunătățească imaginea acestui colț de istorie și știință.

“Din păcate, din momentul finalizării actualului muzeu (1990) nu a mai existat un moment zero al refacerii întregii clădiri atât ca infrastructură, cât și ca mobilier sau modalitate de prezentare a exponatelor. Investițiile s-au făcut parțial — de exemplu s-a refăcut instalația electrică, s-au văruit două-trei săli, s-a înlocuit 10% din țigla acoperișului, etc. — reușind astfel să ne menținem pe linia de plutire. Mobilierul demodat nu afectează direct starea exponatelor, dar indirect împreună cu modalitatea învechită de expunere scade valoare expozițională a eșantioanelor din colecțiile MNG”, a declarat pentru AGERPRES dr. Rodica Tiță, coordonatorul muzeului.

Reprezentanta acestei clădiri de patrimoniu, aflată în administrarea Institutului Geologic al României, crede că “este necesar un proiect major în care să fie cuprinse investiții atât în infrastrucura muzeului, cât și în refacerea modului de expunere a eșantioanelor”, crescând în acest fel interactivitatea în cadrul instituției culturale.

“Se așteaptă o inițiativă la nivel înalt, guvernamental”, a admis Rodica Tiță.

MNG este un muzeu relativ complet al științelor geonomice și a fost conceput de către prof. Marcian Bleahu ca o plimbare printr-un manual de geologie, fiind unicul muzeu de acest gen din România. Muzeul are aproape 70.000 de obiecte în colecțiile sale, a precizat Rodica Tiță.

În Muzeul Național de Geologie, vizitatorul, dar și specialistul, sunt invitați să descopere toate ramurile științelor geonomice, de la formarea planetelor, a mineralelor, a zăcămintelor de minerale utile, până la evoluția vieții pe Pământ.

 Clădirea adăpostește, în cele 22 de săli special amenajate pentru vizitare, 14 expoziții de bază în care sunt prezentate eșantioane reprezentative pentru toate ramurile științelor geologice, exponatele sale putând exemplifica domeniile respective: mineralogie, petrografie și zăcămintele minerale, reprezentate în colecțiile științifice prin circa 45.000 de eșantioane, dintre care 6.000 au fost selectate pentru sălile de expunere deschise publicului, paleozoologie și paleobotanică, cu circa 25.000 de eșantioane în colecțiile științifice, dintre care 1.730 au fost expuse în muzeu, atât în sălile de sistematică, cât și în cele de geologie istorică, geologie stratigrafică și geologia României.

În ceea ce privește exponatele de mare valoare, care au fost deja clasate sau se află în curs de clasare (conform Legii patrimoniului național mobil, nr. 182/2000) în categoria Tezaur din cadrul Patrimoniului Național Mobil, oficialul muzeului a menționat că acestea ar fi mineralele descrise pentru prima dată în lume pe teritoriul României, o parte din eșantioane reprezentând “flori de mină”, altele, minerale rare din România și din lume, ca și cele câteva sute de specii paleontologice (holotipi) descrise pentru prima dată în lume pe teritoriul țării noastre.

Colecțiile Muzeului Național de Geologie dețin atât exemplare ale celor mai vechi roci (1,9 miliarde de ani) sau purtând cele mai vechi urme de viață (600 milioane de ani) din subsolul țării, cât și cea mai completă colecție de roci și fosile din România.

Referitor la proiectele educaționale, acestea sunt atât proiecte adaptate programelor școlare, cât și proiecte cerute în mod deosebit de către vizitatori. Un proiect deosebit îl reprezintă crearea unui centru de pregătire a participanților la Olimpiada Internațională de Științele Naturii. Cercetătorii din cadrul muzeului sunt implicați și în proiecte de cercetare, care în majoritatea lor sunt în consorții de cercetare împreună cu alte instituții din țară și din străinătate.

Cercetătorii din cadrul muzeului participă la mai multe proiecte și programe interne și internaționale. Unul dintre acestea este proiectul ERCIP (“European River Corridor Improvement Plans”), finanțat din Fonduri Structurale, prin Programul INTERREG IVC, ce durează trei ani și care a început în ianuarie 2012. Este, practic, un proiect privind hidrogeologia regiunii, cu referire specială la apele termominerale din zonă, realizându-se un studiu de inundabilitate, precum și documentarea și fundamentarea unei noi colecții de fosile de la Muzeul de Istorie Carsium.

De asemenea, un alt proiect important la care participă cercetători ai MNG este “GeoSEE Innovative uses of low-temperature geothermal resources in South East Europe”, finanțat din fonduri structurale prin “South East Europe Programme”.

AGERPRES/(AS—autor: Mihaela Tudorache, editor: Cristian Anghelache)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva