Sărbătoarea a început în jurul orei 10.00, la mănăstirea Halmyris construită în imediata apropiere a sitului arheologic de importanță națională cu întâmpinarea Înalt Prea Sfințitului Teodosie al Tomisului, Înalt Prea Sfințitului Casian al Dunării de Jos și a Prea Sfințitului Visarion al Tulcei. ‘Este o biserică atât de generoasă, pentru că sfințenia acestor mucenici este atât de mare. Venim în fiecare an aici cu multă emoție și bucurie, precum și cu dragostea de a ne îmbrățișa pe noi așa cum le sărutăm sfintele moaște’, a declarat arhiepiscopul Tomisului, inițiatorul construirii bisericii Halmyris.

Construcția lăcașului de cult care se dorește a fi unul dintre cele mai mari din Dobrogea de nord a început în anul 2005, însă lucrările merg încet. ‘Vom termina lucrarea când o vrea Dumnezeu’, a afirmat starețul mănăstirii Halmyris, ieromonahul Iov.

Din fața scenei amenajate special pentru slujba oficiată de cei trei înalți prelați, la o depărtare de circa 500 de metri, se poate vedea un grup de voluntari care lucrează în situl arheologic.

Cercetările la Halmyris au început în anul 1981, arheologul Mihail Zahariade din cadrul Institutului de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ București amintindu-și că, timp de 14 ani, specialiștii de aici au beneficiat de sprijin din partea Ministerului Apărării Naționale. ‘Anual, ministerul aloca fonduri, voluntari, alimente, corturi și toată logistica necesară pentru ca, timp de o lună — o lună și jumătate, 40 de militari să ajute arheologii’, a declarat Mihail Zahariade.

El este cercetătorul care, pe 15 august 2001, de sărbătoarea Sfintei Marii, a descoperit în situl de lângă satul Murighiol cripta în care se aflau osemintele sfinților Epictet și Astion. ‘Ce înseamnă pentru un om de știință o asemenea descoperire? Este o șansă în viață, e o șansă extraordinară pe care o ai să dai peste o asemenea structură care este foarte importantă pentru Dobrogea’, a afirmat cercetătorul.

În august 2001, cercetările se desfășurau cu sprijinul voluntarilor americani, așa cum se întâmplă și în prezent. ‘Descoperirea moaștelor sfinților Epictet și Astion a fost un eveniment cu totul special. Cei mai vechi martiri au fost descoperiți nu oricum, ci cu ajutorul unor voluntari arheologi americani, iar acest eveniment special a fost pentru ei un miracol, după cum se exprimau chiar ei’, a afirmat Înalt Prea Sfințitul Teodosie.

Pentru o scurtă perioadă, moaștele sfinților de la Halmyris au fost duse spre închinare la Arhiepiscopia Tomisului, însă după înființarea Episcopiei Tulcei și începerea lucrărilor la mănăstirea dintre localitățile Dunavățu și Murighiol, ele au fost returnate Dobrogei de Nord. ‘Sunt câțiva ani de când vin în fiecare an în pelerinaj la Halmyris de sărbătoarea sfinților și mă rog pentru sănătate și pentru copiii mei plecați din țară. De fiecare dată când am timp, merg la mănăstirile vechi din județul nostru — Celic, Cocoșu, pentru că județul nostru are multe lăcașe de cult frumoase’, a declarat Maria Teodor, în vârstă de 57 de ani, din localitatea Nufăru, județul Tulcea.

La situl arheologic, cercetătorul Mihail Zahariade spune că își dorește mult ca centrul de informare turistică pe care Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ‘Gavrilă Simion’ dorește să-l înființeze aici să se transforme într-un punct muzeal. ‘Din anul 1981 până în 2015, în acest sit am descoperit 35 de inscripții, peste 3.000 de monede, trei porți importante din punct de vedere arhitectonic și arheologic, cazărmi ale militarilor, băile termale, basilica și cripta unică în Dobrogea, prima construită în timpul împăratului Constantin. Sunt foarte multe motive pentru care acest centru de informare turistică trebuie să devină punct muzeal’, a afirmat cercetătorul Zahariade.

Cetatea romană și romano-bizantină din apropiere de Murighiol a fost întemeiată într-o zonă cu urme de locuire din secolele VI-I î.Hr, pe malul sudic al golfului antic Halmyris, potrivit Direcției Județene pentru Cultură. Cetatea, cunoscută și sub numele de Salmorus, avea 16 turnuri cu o înălțime de circa 25 de metri, se afla între două lacuri și avea o formă de scut.

Potrivit arheologilor, aici a fost o importantă stație a flotei dunărene Classis Flavia Moesica, lucru certificat și de numele purtat de așezarea din jurul castrului — vicus classicorum, satul corăbierilor. În secolul al IV-lea, cetatea a fost unul din cele 15 orașe importante ale provinciei Scythia Minor, în timpul domniei împăratului Constantin cel Mare, aici ridicându-se o basilică episcopală.

Epictet era preot și a venit în Halmyris cu monahul Astion, care a devenit creștin după ce cei doi s-au întâlnit. Împreună, în cetatea romano-bizantină, au săvârșit minuni și au convertit la creștinism mulți păgâni, motiv pentru care comandantul Latronianus i-a condamnat la chinuri îngrozitoare. Fiindcă cei doi sfinți au continuat să se declare creștini și după grelele încercări la care au fost supuși, comandantul Latronianus i-a condamnat la moarte, actul martiric menționând că trupurile celor doi sfinți aveau puteri vindecătoare și după moarte.

Potrivit actului martiric al celor doi sfinți, păstrat astăzi doar într-o copie din secolul al XV-lea aflată în arhiva bisericii Mântuitorului din Utrecht, Sfinții Epictet și Astion au pătimit în anul 290, în timpul persecuției împăratului Dioclețian.

În luna august a anului trecut, ICEM ‘Gavrilă Simion’ a lansat trei proiecte finanțate de Uniunea Europeană care au drept obiectiv promovarea turistică a trei situri arheologice de importanță națională, printre acestea aflându-se și situl Halmyris. Contractul de finanțare pentru obiectivul din apropiere de Murighiol a fost semnat pe data de 15 iulie 2014 și are o valoare totală de 736.181 lei.

AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Diana Dumitru)