Facebook Twitter Email

Cunoscut din cele mai vechi timpuri pentru proprietățile sale terapeutice, macul roșu, care impresionează prin aspectul petalelor, poate fi admirat aproape pretutindeni începând cu luna mai și până la sfârșitul lunii iulie.

Macul roșu de câmp (Papaver Rhoeas), numit popular macul cucului, mac iepuresc, mac păsăresc, mac sălbatic, paparoane, pipiloare, paparuie, face parte din familia Papaveraceae. Este o plantă erbacee anuală, originară din zona Turciei, cu o tulpină dreaptă, acoperită cu firicele de perișori protectori. Fiecare floare are două sepale ce cad în momentul când bobocul se deschide, are patru petale de culoare roșie, uneori având o pată neagră la baza lor. Fructul este o capsulă care conține semințele.

Macul a fost adus în Europa în urmă cu aproximativ 4000 ani î.Hr.. În anul 1200 î.Hr., grecii utilizau capsulele de mac pentru calmarea durerilor. Macul este cultivat masiv în Orient (în special în China și în Afganistan), încă din secolul al XVII-lea, când a fost lansat trend-ul de a fuma opium.

Macul roșu este întâlnit sub două tipuri majore: primul este macul de câmp a cărui apariție nu este controlată, având caracter spontan, iar al doilea este macul cultivat de către om, macul de grădină (Papaver somniferum) de la care se utilizează în alimentație și în dietetică semințele.

Macul roșu de câmp se dezvoltă bine în zonele însorite ale câmpiei până la altitudini destul de ridicate, în cadrul culturilor de cereale, pe marginile drumurilor și ale căilor ferate. În zonele lumii în care nu crește ca plantă spontană (sudul Asiei, America Centrală), specia Papaver rhoeas a fost introdusă în cultură.

Petalele (paparoanele) macului de câmp se recoltează pentru uz medicinal după deschiderea completă a florilor și numai după ce roua s-a ridicat. Ele sunt lăsate să se usuce în strat subțire, într-un loc umbros. Se păstrează la umbră, în vase închise ermetic.

Acestea dispun de mucilagii, antocianozide, alcaloizi (readina și reagenină, cantități mici de tebaină, infime de narcotină), pigmenți (carotenoizi, antociani) și substanțe amare.

Infuzia realizată din petalele uscate tratează bolile respiratorii acute, cu tuse. În astmul bronșic alergic, în faza de debut, ceaiul de paparoane este deosebit de benefic, în special în cazul copiilor, potrivitwww.bioterapi.ro.

Ceaiul din petale de mac alungă insomnia și este folosit împotriva hemoragiilor. Ceaiurile pediatrice realizate din petale de mac roșu de câmp tratează gripa, răcelile, agitația, insomnia, pojarul, scarlatina și alte boli infecțioase specifice copiilor.

Petalele de mac se folosesc în industria farmaceutică la prepararea ceaiurilor, a tincturilor și a siropurilor și stă deseori la baza obținerii morfinei, una dintre substanțele utilizate pentru calmarea durerilor.

Morfina realizată din mac este un adjuvant important în medicină. În trecut, medicii foloseau morfina pentru a adormi pacienții, astfel încât să le poată efectua intervențiile chirurgicale necesare. Astăzi, morfina este folosită sub supraveghere medicală pentru calmarea durerilor, potrivit www.sanatatecuplante.ro

În cazul tumorilor maligne și benigne, paparoanele infuzate se folosesc în pauza dintre tratamentele specifice.

Petalele speciei Papaver argemone (mac iepuresc) se folosesc doar în scopul stimulării transpirației, mai ales în caz de febră.

Ca uz extern, se folosește ceaiul de mac mai concentrat (o lingură de paparoane uscate la o cană cu apă) sub formă de cataplasme pentru decongestionarea pleoapelor inflamate. De asemenea, infuziile aplicate sub forma unor comprese pe piele reduc ridurile.

Ceaiul de petale de mac roșu este indicat în bronșită acută, laringită acută, angine pectorale, în gripă și pentru calmarea durerilor de gât. Se utilizează cu succes, sub formă de gargară, în caz de răgușeală.

Cu excepția paparoanelor, pe care fitoterapia le utilizează, întreaga plantă este toxică. Nu se recomandă administrarea în cantități mari și fără acordul medicului deoarece consumate necorespunzător ele pot avea efecte halucinogene.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva