Facebook Twitter Email

Este sătmărean, născut în urmă cu 39 de ani, dar este legat de Cluj-Napoca, unde a dezvoltat, în premieră, un laborator de realitate virtuală, cu ajutorul căruia tratează fobiile românilor, şi de New York, unde a studiat la una dintre cele mai prestigioase şcoli de medicină, Mount Sinai.

Stă cu un picior în România şi cu unul din SUA, putea să predea psihologie într-una dintre marile universităţi americane, dar a preferat să îşi desfăşoare activitatea de cercetare în ţară. Pentru că iubeşte România.

Din mai multe motive, aşa cum spune Daniel David pentru gândul, Ţara Codrului din Satu-Mare, Universitatea “Babeş-Bolyai” şi Cluj-Napoca, fiind cele mai puternice.

Daniel David a lăsat America pentru universitatea din Cluj. Foto: Raul Ştef

Daniel David este doctor în psihologie, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Facultăţii de Psihologie a Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca. Nu a împlinit încă 40 de ani, dar este împlinit în plan profesional. A lăsat SUA pentru România, a lăsat o carieră academică şi de cercetare într-o universitate americană, pentru a trata, la Cluj, fobiile clujenilor şi românilor.

“Am creat la Cluj un laborator de realitatea virtuală, o oportunitate de a lucra într-un mediu foarte performant”, după cum povesteşte profesorul. “Laboratorul a fost o oportunitate oferită de România pentru a face cercetare performantă. Este o combinaţie interesantă între tehnologie şi psihologie, între realitatea virtuală şi robotică, unică în România şi printre cele mai rare la nivel naţional. Combinaţia de la noi este mai avansată decât lucrurile pe care le-am văzut când am gândit acest proiect”, spune Daniel David.

Imagine din Cub. Profesorul David stă de vorbă cu una dintre pacientele sale care se teme de zborul cu avionul. Foto: Raul Ştef

Echipa lui Daniel David de la Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a inaugurat anul trecut “Cubul virtual” într-o clădire a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a UBB Cluj-Napoca unde totul pare că are legătură cu SF – ul: clădirea se numeşte AVALON, acronim pentru Advanced Virtual Applications Laboratories of Napocensis), laboratorul unde se află cubul poartă denumirea “Star Trek – Holodeck”, iar tot ansamblul face parte din Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală – PsyTech – Matrix. Dotarea este unică în România, investiţia depăşind două milioane de euro.

Clădirea AVALON din Cluj. Foto: Raul Ştef

Cum se tratează fobiile clujenilor şi nu numai

“Noi utilizăm realitatea virtuală în psihoterapie. Aparatura pe care o avem şi toate instalaţiile fac ca această platformă să fie printre primele zece din lume la nivel mondial. Când am inaugurat-o noi, nu exista aşa ceva. Nici acum nu are nimeni în ţară ceva la fel de complex. O folosim pentru trei tipuri de activităţi, de cercetare, didactice şi servicii pentru comunitate. Am avut pacienţi cu probleme diverse, legate de fobii: frică de înălţime, de a vorbi în public, frică de a zbura cu avionul sau de a se urca într-un roller-coaster. Până acum au beneficiat de serviciile cubului peste 100 de persoane”, explică psihologul clujean.

De ce a lăsat America pentru România

Daniel David are o bogată experienţă practică şi clinică în psihologie şi psihiatrie în universităţi şi instituţii americane, cum ar fi Tennessee University, Albert Ellis Institute, Mount Sinai Medical Center şi Mount Sinai School of Medicine.

S-a reîntors în România în anul 2002, după ce a terminat programul post-doctoral, dar este legat mai departe de SUA, în condiţiile în care este profesor asociat la Mount Sinai School of Medicine din New York.

“M-am întors în România pentru că sunt legat de locuri, de oameni. M-am gândit dacă să mă întorc în ţară, sau să rămân în SUA, mai ales că aveam diverse oferte pentru poziţii academice în universităţi americane. Elementul hotărâtor care m-a determinat să rămân a fost o discuţie cu colegii de la UBB şi am înţeles că voi avea oportunităţi pentru a dezvolta tot ceea ce doresc. UBB mi-a oferit oportunităţile pe care, probabil, într-o universitate americană nu le-aş fi avut”, afirmă profesorul David.

“Sigur, şi acolo în SUA m-aş fi integrat în comunitate, aş fi făcut cercetare foarte performantă, dar nu aş fi putut avea aceste oportunităţi pentru a dezvolta mecanisme instituţionale: am dezvoltat un laborator foarte performant, am înfiinţat un departament de psihologie creat în 2007, la care am atras oameni care au studiat în străinătate. Sunt cu un picior în România şi cu unul în SUA, deoarece sunt profesor asociat la Mount Sinai School of Medicine.

Merg în SUA câte două-trei luni pe an, am diverse granturi în echipele de acolo. Câteva luni pe an sunt în SUA, pentru că mediul de cercetare din România încă nu este foarte bine dezvoltat. Sunt în ţară insule de excelenţă, dar oceanul e unul mai mediocru. Şi a rămâne numai în România, fără a fi conectat cu unităţi de cercetare din străinătate, s-ar putea să te ducă la plafonare în câţiva ani. De aceea mai ţin această legătură. Activităţile mele aici se întind, Satu-Mare, Cluj, New York”, mai spus psihologul clujean.

Cu toate astea, David susţine că există posibilitatea realizării profesionale şi în România, dar cu anumite condiţii.

Ce înseamnă să-ţi iubeşti ţara în mediul academic

“Dacă nu ai conexiunea cu universităţile de top din străinătate, dacă nu ai legătura cu mediul universitar încă este foarte greu ca numai pe baza a ceea ce ai în ţară să poţi să faci ştiinţă foarte avansată. De aceea este bine, din când în când, să vezi ce se întâmplă în străinătate, să călătoreşti, să stai o perioadă acolo, pentru că, încă, mediul universitar din România nu este extrem de competitiv internaţional.

Dacă ţii la această ţară, cum ţin şi eu şi alţi români care sunt în străinătate, trebuie să te întorci, să foloseşti oportunităţile care există, să contribui la dezvoltarea acestui mediu universitar, fiindcă dacă se dezvoltă acest mediu universitar, se dezvoltă, practic, România.

Noi vizăm o societate vizată pe cunoaştere, care oferă un nivel de trai ridicat. Cine oferă cunoaştere? Aceasta este oferită de cercetare şi de universităţi. Cred că poţi să ai această contribuţie extraordinară pentru a fi satisfăcut profesional, dar şi să conştientizezi că în România succesul tău profesional poate să aibă un impact extraordinar asupra mediului academic şi, în final, asupra ţării. Cred că asta înseamnă a iubi România pentru un om din mediul academic”, mai spune David.

În cât timp se vindecă temerile în Cubul Virtual

Şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a Facultăţii de Psihologie a UBB îşi ia ochelarii 3D şi păşeşte în interiorul “Cubului Virtual”, testând aplicaţia pentru teamă de înălţime. Se învârte între cei trei pereţi ai cubului care redau digital un peisaj de munte şi o punte de piatră sub care curge un râu. Se plimbă pe punte, privind la hăul de dedesubt şi continuă cu precizările legate de modul de funcţionare a cubului.

Pentru a trata o fobie sunt necesare 10 – 12 şedinţe. Foto: Raul Ştef

“Dacă cineva are o fobie simplă, ca de exemplu frica de înălţime, şi îl expui repetat la înălţime, treptat, legătura între stimul şi reacţia de anxietate se rupe. Asta înseamnă că practic, controlezi fobia. Deci trebuie să expui subiectul la diverşi astfel de stimuli. Începi treptat, cu o înălţime mai mică, astfel încât pacientul să se simtă confortabil în timp ce intră în cub. Proiectăm pe pereţii cubului o punte de piatră, sub care curge un râu, iar subiectul trebuie să treacă peste punte. Sau să îl pui pe acoperişul unui bloc. Totul treptat.

Te asiguri că nu are o stare de rău, se măsoară indicatorii fiziologici, avem camere video, cu care măsurăm comportamentul subiectului care se află în cub şi îl întrebăm tot timpul cât se află în cub cum se simte, pentru a măsura nivelul anxietăţii. Când vezi că tolerează înălţimea scăzută, te muţi mai sus, gradual. Cercetările arată că o astfel de tehnică blochează legătura dintre stimulul fobic şi reacţia fobică, la nivelul creierului”, a explicat David.

Aşa arată ochelarii 3D

Potrivit acestuia, tratamentul durează în funcţie de cât de complexă este fobia, de câţi ani o are un pacient.

Pentru o fobie simplă – teamă de înălţime, de zbor cu avionul sau de păianjeni – tratamentul presupune cam 10-12 şedinţe.

Înainte de şedinţele de realitate virtuală, unde se foloseşte cubul, au loc şedinţe de diagnostic şi evaluare, iar şedinţele efective de realitate virtuală, care presupun intrarea în cub, ar fi cam şase la număr.

“În cazul fobiilor simple, nu trebuie să ne temem de cuvântul vindecare. Dacă avem un tratament adecvat, bine făcut şi nu sunt alte complicaţii, nu ar trebui să ne temem să folosim cuvântul vindecare”, spune încrezător Daniel David.

Dacă un pacient are nevoie de tratarea unor fobii, va trebui să plătească şedinţele de psihoterapie, care sunt între 60 şi 80 de lei, şi care includ şi terapia cu “Cubul virtual”. Un tratament de zece şedinţe pentru tratarea fobiilor se ridică, astfel, la circa 600 de lei.

Profesorul Daniel David în Cubul virtual. Foto: Raul Ştef

“Cei care au teamă de înălţime, de exemplu, sunt oameni care lucrează sau au birouri la înălţime, sau ar dori să meargă pe munte, dar din cauza fobiei, nu pot să îşi facă aşa cum doresc concediile”, mai spune psihologul, ieşind din interiorul cubului.

“Oamenii buni îşi obţin singuri banii”

Daniel David e convins că şi în România se pot face lucruri deosebite şi se poate face cercetare de vârf, dacă ai alături o echipă de oameni foarte bine pregătiţi, cărora li se oferă oportunităţi şi sunt lăsaţi să facă ceea ce ştiu ei cel mai bine.

“Selectarea resursei umane de calitate este cea mai importantă. Dacă nu sunt aduşi oameni foarte performanţi şi nu le creezi oportunităţi şi îţi aduci oameni slabi, care vrei să te asculte şi să facă numai ce spui tu, sigur că nu se dezvoltă nimic. Nu trebuie acestor oameni nici măcar să le dai bani, pentru că dacă sunt buni, îşi obţin banii singuri, din granturi, din servicii către comunitate, din diverse activităţi care implică atragerea de bani prin performanţă”, spune şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie.

Tot ce e făcut în clădirea AVALON – aparatură şi infrastructură – e din finanţări obţinute în urma unor granturi naţionale, internaţionale, inclusiv bani europeni.
Psihologii clujeni din echipa lui Daniel David au planuri mari pentru viitor. “Cubul virtual” va fi upgradat, urmând să îi fie montat al cincilea perete deasupra, astfel încât “imersia” să fie mult mai puternică, şi vor putea fi generate noi scenarii, în funcţie de alte fobii.

Sursa: http://www.gandul.info

 

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva