Search

Video/film – Romania

Facebook Twitter Email

foto: captură video

Televiziunea BBC a difuzat, marți seara, un program despre România „Din Transilvania la Marea Neagră”. Aici au fost evidențiate câteva atracții turistice, dar și momente referitoare la istoria țării noastre.

Acesta este primul dintr-o nouă serie prezentată de fostul politician Michael Portillo, conform RFI.

Programul de oră a inclus cam toate punctele majore de atracție – Piața Sfatului și Biserica Neagră din Brașov, dealul Tâmpa, munții Carpați, castelele Bran și Peleș, rafinăria Ploiești, muzeul Enescu din București, portul și cazinoul din Constanța.

România, promovată de BBC. Au difuzat un reportaj numit „Din Transilvania la Marea Neagră”

Portillo, un fost ministru în guvernul condus de John Major între 1992 și 1997, s-a reinventat pe sine însuși ca prezentator și comentator TV după eșecul său din 2001 de a deveni lider al Partidului Conservator.

Documentarul BBC, lung de 60 de minute, are meritul de a nu cădea în clișee, deși în el apar Castelul „Dracula” și Palatul Parlamentului.

Portillo nu cade în capcana unor occidentali de a se extazia în fața Palatului Parlamentului, despre care spune că este a doua clădire administrativă ca mărime din lume, după Pentagon.

Locurile filmate sunt de o frumusețe izbitoare și operatorul a reușit să înregistreze chiar imagini cu doi urși și un lup.

Acest program poate constitui o reclamă excelentă pentru România, țara cu proporția cea mai redusă a veniturilor din turism în Produsul Intern Brut.

Sursa: b1

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Ne plangem ca nu avem turisti, desi nu ducem lipsa de locuri splendide, inca neintinate. Le stiu insa strainii, care ne invata, la noi acasa, cum sa ne vindem marfa.

De pilda, italienii au descoperit Macinul. Un taram de poveste, incremenit in timp, cu sute de hectare de podgorii, care mai ales acum, in perioada culesului, are multe povesti de spus. Alaturi de investitorii autohtoni, strainii vor sa includa aceasta zona in drumul european al vinului, pe langa Toscana.

In mereu surprinzatorul tinut al Dobrogei, uscat de soare, plin de miresme cu iz de Levant, pamantul este prielnic atat vinurilor rosii, cat si celor albe. Soiurile sunt dintre cele mai bune: Merlot sec, care aduce a coacaze negre si vanilie, dar si un Chardonnay duios, o Tamaioasa sau un Sauvignon Blanc, toate au in aceste locuri o aroma aparte.

Printre turistii straini am gasit niste italieni, care au venit sa ne invete cum sa ne promovam regiunile viticole. Inca de la sosire, au ramas uluiti in fata felurilor de mancare pregatite pentru ei. Tochitura dobrogeana i-a cucerit definitiv.

Sa nu uitam si preparatele din vanat sau din peste proaspat sau celebrele placinte dobrogene, suberecul-mostenire de la hanii tatari.

Un astfel de meniu, cu tot cu degustare, ii costa pe oaspetii cramei Macin cel mult 30 euro de persoana. Iar daca vor sa ramana peste noapte, vor gasi pensiuni in zona, cu cel mult 20 de euro. O excursie prin imprejurimi costa in jur de 50 de euro, in timp ce in Italia sau Franta, turistii ar da 150 de euro.

Traseul include si un tur de vizitare in viile flancate de muntii Dobrogei, cei mai vechi din tara noastra.

Banii din fonduri europene nu ar lipsi si nici turistii. Problema e ca pana acum nu am reusit sa-i atragem. “Drumul Vinului” este un proiect pe care Ministerul Turismului incearca de ceva timp sa-l puna la punct, astfel incat si zona Dobrogei sa fie cuprinsa in traseul European. Pe langa podgorii, autoritatile se bazeaza si pe triunghiul manastirilor din Tulcea: Cocos, Saon si Celic Dere.

Manastirea Celic Dere poate concura fara nicio problema cu toate acele obiective din tarile europene pe care strainii le prezinta cu mandrie turistilor. Aici nu se percepe nicio taxa de vizitare, iar cei care vor sa ramana peste noapte se pot odihni in chiliile manastirii.

Ca sa ajungeti in Macin, trebuie sa treceti cu bacul de la Braila sau Galati. De la Bucuresti pana la destinatie faceti cel mult 250 de kilometri, iar de la Constanta 150.

Sursa: stirileprotv

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Mulți dintre români își planifică în această perioadă concediile din vară. Se aleg în principal all-inclusiv-urile din Turcia și Grecia. Noi vă recomandăm noul paradis românesc, stațiunea Colibița din județul Bistrita-Nasaud.

Sursa: adevar.tv

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Ovidiu Slătineanu, preşedintele Asociaţiei Neokoolt, susţine că România ar putea fi mai bine reprezentată de Cultura Cucuteni, „originea Europei”, decât de brandul lansat de Ministerul Turismului în urmă cu patru ani.

Absolvent al liceului de Artă Victor Brauner din Piatra Neamţ, Ovidiu Slătineanu (31 de ani), nu este specializat în istorie sau arheologie, dar a dezvoltat în ultimii ani o pasiune pentru studiul Culturii Cucuteni. În 2010 a înfiinţat Asociaţia non-guvernamentală Neokoolt având ca scop principal schimbarea modului superficial al majorităţii de a se raporta la cultură şi la moştenirea noastră ca neam.
Unul din proiectele recente lansate de Ovidiu Slătineanu şi de membrii asociaţiei este cel de rebranding de ţară, de conştientizare a valorii autentice pe care o are Cultura Cucuteni şi care poate aduce beneficii imaginii României, dacă este promovată aşa cum trebuie.
Mai mute detalii pe adevarul
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Sursa: Laurentiu Balaceanu

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Sursa: Laurentiu Balaceanu

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

sursa: Laurentiu Balaceanu

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

sursa: Laurentiu Balaceanu

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

sursa: Laurentiu Balaceanu

 

Castelul Karolyi din Carei este de departe cel mai vizitat obiectiv turistic al județului Satu Mare, înregistrând anul trecut un număr de peste 36.000 de vizitatori, mai mul de jumătate din numărul total al turiștilor din județ. O restaurare făcută la cele mai înalte standarde, coroborată cu o arhitectură superbă amplastă în centrul unui valoros parc dendrologic, în asociere cu  un trecut istoric plin de culoare a făcut ca această fostă reședință a marilor grofi să devină atractivă pentru o arie mare de turiști.

Construcție impresionantă, poate una dintre cele mai frumoase din Transilvania și din România, Castelul Karolyi a fost în timpuri străvechi gazda unor cărturari precum Grigore Maior, a poeților Petőfi Sándor și Ady Endre, dar și fețe regale precum prințul moștenitor Rudolf al Austriei sau regele Ferdinand al României. Prestigiul câștigat prin intermediul acestor personalități marcante nu poate fi comparat însă cu notorietatea căpătată de Castelul Caroly prin intermediul legendelor țesute în jurul familiilor Karolyi și Racoczi.

Sursa foto: Ghid Video Turistic

Tunelele misterioase și pivniţa lui Rákóczi

Pornind de la numele faimosului conducător  Rákóczi Francisc, au apărut nenumărate legende asociate personalității sale, una dintre ele fiind cunoscuta sub denumirea de „pivnița lui Rákóczi”. Această legendă este răspândită la Carei, Ghenci, Tiream, Ardud și Beltiug, în acele localităţi care în secolul al XVII-lea aparţineau domeniului familiei Károlyi. Povestea pivniţei lui Rákóczi a fost notată la Ghenci în anul 1961, naratorul fiind Veres Pál de 87 de ani. „Pivniţa lui Rákóczi este întunecată şi foarte lungă, are mai multe ramificaţii. Se cunosc trei intrări: la cetatea de Ardud, lângă capela de pe Lyukashalom (partea dreaptă a şoselei Carei-Ghenci) şi al treilea sub castelul din Carei. Pivniţa este făcută din cărămidă și are o adâncime de 10 metri. La capătul pivniţei există un tunel cu intrarea zidită. Tunelul lega castelul din Carei cu cetatea Ardudului. Mai mulţi oameni au intrat în pivniţă și au găsit o uşă în mijlocul ei ferecată cu 99 de lacăte. Când au deschis-o au intrat într-o sală mare de unde se ramificau mai multe coridoare. În această sală au fost găsite multe arme vechi.

Pivniţa lui Rákóczi a fost construită de curuţi, la lucrări participând 12 unităţi, care s-au ascuns în pivniţă, iar cu ajutorul tunelelor au apărut prin surprindere, acolo, unde duşmanii nu se așteptau, în acest fel câștigând multe lupte. Austriecii nu şi-au putut închipui cum apar neaşteptat curuţii, atunci au apelat la şiletricuri. Au trimis un ofiţer chipeş la familia lui Rákóczi. Fata principelui, Vilma, s-a îndrăgostit de acest ofiţer şi a divulgat taina tatălui său, precizând momentele când tata vine acasă şi vizitează familia. După această trădare fata a avut remuşcări, a povestit totul lui Rákóczi dar deja au apărut soldaţii austrieci în frunte cu ofiţerul, să-l aresteze pe principe. Rákóczi s-a ascuns după uşă, iar duşmanii când au deschis uşa nu l-au observat şi a reuşit să se ascundă în galerii. Această trădare a fetei l-a supărat mult pe Rákóczi care a blestemat-o ca până când va fi dezlegată de cineva n-are voie să se pieptene şi să se spele decât o dată pe an. Nu poate să se mărite până când nu şi-a cusut cămaşa de mireasă, dar numai şapte puncte poate face pe an, şi la fiecare punct acul îi înţepeneşte degetul. Numai când va fi gata cămaşa atunci va fi dezlegetă de acest blestem.

Beneficiind de această legendă și de frumusețea locului, Castelul Károlyi din Carei și-a câștigat un loc de frunte în rândul bijuteriilor arhitecturale restaurate în ultimii ani.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva