Search

Romani celebri – arta

Facebook Twitter Email
  • “Spotlight”, de Tom McCarthy, a primit premiul Oscar pentru cel mai bun film, la cea de-a 88-a gală de decernare a acestor distincţii, în care “The Revenant” a obţinut trei trofee, inclusiv pentru “cel mai bun regizor” (Alejandro Iñárritu) şi “cel mai bun actor în rol principal” (Leonardo DiCaprio).

  • Cea de-a 88-a gală a premiilor Oscar a avut loc duminică, la Dolby Theatre din Los Angeles, şi a fost prezentată de actorul de comedie Chris Rock.

Lungmetrajele “The Revenant”, de Alejandro Gonzalez Inarritu, şi “Mad Max: Fury Road”, de George Miller, au primit cele mai multe nominalizări – 12, respectiv 10 -, şi au fost marile favorite la ediţia din acest an a premiilor Oscar.

Însă premiul Oscar pentru cel mai bun film a revenit peliculei “Spotlight”, de Tom McCarthy, care a obţinut şi trofeul pentru “cel mai bun scenariu original”. Cu Rachel McAdams, Billy Crudup, Michael Keaton, Liev Schreiber, Mark Ruffalo şi Stanley Tucci în distribuţie, “Spotlight” prezintă eforturile depuse de jurnaliştii de la publicaţia The Boston Globe, în 2002, într-o anchetă amplă, ce a declanşat un scandal uriaş, după dezvăluirea abuzurilor sexuale comise de mai mulţi preoţi catolici.

Filmul “a oferit o voce pentru supravieţuitorii acestei drame, iar premiul Oscar amplifică această voce”, a declarat Michael Sugar, producătorul peliculei, precizând că speră ca această voce să fie auzită până la Vatican. “Papa Francisc, este timpul să-i protejăm pe copii şi să reinstaurăm credinţa”, a mai spus acesta, pe scena galei Oscar 2016.

Pe de altă parte, lungmetrajul “The Revenant” i-a adus lui Leonardo DiCaprio primul premiu Oscar din carieră. DiCaprio joacă în acest film rolul unui vânător însetat de răzbunare, după ce este abandonat de prietenii săi în vestul american, în condiţii ostile, acţiunea fiind plasată în anul 1823.

“Acest film este despre relaţia dintre om şi lume”, a spus Leonardo DiCaprio după ce i-a fost înmânat trofeul Oscar pentru “cel mai bun actor în rol principal”. Acesta a vorbit şi despre efortul deosebit pe care l-a presupus realizarea peliculei, militând totodată pentru protejarea mediului înconjurător. “Schimbarea climatului ne va afecta pe toţi”, a mai spus Leonardo DiCaprio.

“The Revenant” a obţinut şi premiile Oscar pentru “cel mai bun regizor” (Alejandro Iñárritu) şi “cea mai bună imagine” (Emmanuel Lubezki).

Pe de altă parte, lungmetrajul maghiar “Son of Saul”, cu actorul român Levente Molnár în distribuţie, a câştigat premiul Oscar la categoria cel mai bun film într-o limbă străină. Subiectul filmului este centrat pe două zile din viaţa lui Saul Auslander (Géza Röhrig), un prizonier evreu din Ungaria forţat să lucreze pentru nazişti în camerele de gazare de la Auschwitz. Levente Molnár, angajat al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, are un rol cheie în acest film: îl interpretează pe Abraham Warsawski, cel mai apropiat prieten al lui Saul, aflat alături de el în lagărul de concentrare.

Pe de altă parte, gala a fost marcată încă din deschiderea sa de numeroase glume făcute de Chris Rock pe tema “Oscarurilor atât de albe”, aluzii la faptul că evenimentul a fost criticat în ultimele săptămâni din cauza lipsei de diversitate a listei de nominalizări la premiile Academiei americane de film, în ale cărei categorii principale nu s-au regăsit nici în acest an actori şi regizori de culoare.

Evenimentul a inclus mai multe momente artistice, între care şi unele susţinute de cântăreţul britanic Sam Smith, care a interpretat melodia “Writing’s On The Wall” din “Spectre”, cel mai recent film din franciza “James Bond”. De altfel, la gala din acest an, “Writing’s On The Wall” a câştigat premiul Oscar la categoria “cel mai bun cântec”.

Totodată, vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a fost unul dintre invitaţii speciali ai galei, acesta prefaţând un moment artistic susţinut de Lady Gaga. Cântăreaţa a interpretat melodia “Til It Happens To You”, un cântec legat de campania Casei Albe “It’s On Us”, care militează pentru conştientizarea agresiunilor sexuale petrecute în campusurile din SUA. Această melodie nominalizată la premiile Oscar din acest an a fost lansată de Lady Gaga anul trecut, cu ocazia filmului documentar al lui Kirby Dick “The Hunting Ground”, despre agresiunile sexuale şi violurile petrecute în campusurile americane. Pe scena galei Oscar, Joe Biden a vorbit despre necesitatea schimbării mentalităţii, astfel încât “niciun alt bărbat şi nicio altă femeie să nu mai sufere astfel de abuzuri”.

Prezentăm în continuare lista completă a câştigătorilor celei de-a 88-a ediţii a premiilor Oscar:

Cel mai bun film: “Spotlight”, de Tom McCarthy

Cel mai bun regizor: Alejandro González Iñárritu (“The Revenant”)

Cel mai bun actor în rol principal: Leonardo DiCaprio (“The Revenant”)

Cea mai bună actriţă în rol principal: Brie Larson (“Room”)

Cel mai bun actor în rol secundar: Mark Rylance (“The Bridge of Spies”)

Cea mai bună actriţă în rol secundar: Alicia Vikander (“The Danish Girl”)

Cel mai bun film străin: “Son of Saul” (Ungaria)

Cel mai bun lungmetraj de animaţie: “Inside Out” (Pete Docter şi Jonas Rivera)

Cea mai bună regie artistică: “Mad Max: Fury Road” (Colin Gibson şi Lisa Thompson)

Cel mai bun scenariu adaptat: “The Big Short” (Charles Randolph şi Adam McKay)

Cel mai bun scenariu original: “Spotlight” (Josh Singer şi Tom McCarthy)

Cea mai bună imagine: “The Revenant” (Emmanuel Lubezki)

Cel mai bun montaj: “Mad Max: Fury Road” (Margaret Sixel)

Cea mai bună coloană sonoră: Ennio Morricone, pentru “The Hateful Eight”

Cel mai bun cântec: “Writing’s On The Wall” (Jimmy Napes şi Sam Smith), din “Spectre”

Cel mai bun montaj de sunet: “Mad Max: Fury Road” (Mark Mangini şi David White)

Cel mai bun mixaj de sunet: “Mad Max: Fury Road” (Chris Jenkins, Gregg Rudloff şi Ben Osmo)

Cele mai bune efecte vizuale: “Ex Machina” (Andrew Whitehurst, Paul Norris, Mark Ardington, Sara Bennett)

Cel mai bun machiaj/ cea mai bună coafură: “Mad Max: Fury Road” (Lesley Vanderwalt, Elka Wardega şi Damian Martin)

Cele mai bune costume: “Mad Max: Fury Road” (Jenny Beaven)

Cel mai bun scurtmetraj animat: “Bear Story” (Gabriel Osorio şi Pato Escala)

Cel mai bun scurtmetraj de ficţiune: “Stutterer” (Benjamin Cleary şi Serena Armitage)

Cel mai bun lungmetraj documentar: “Amy” (Asif Kapadia şi James Gay-Rees)

Cel mai bun scurtmetraj documentar: “A Girl in the River: The Price of Forgiveness” (Sharmeen Obaid-Chinoy).

de Madalina Cerban 

Sursa: gandul.info

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

dimitrie berea

Un pictor nascut in Bacau, uitat in tara, a devenit celebru in lumea occidentala. Creator de scoala europeana, Dimitrie Berea a locuit si creat in toate marile orase din lume. A devenit pictorul oficial al caselor regale din Europa si preferatul presedintilor SUA si al vedetelor de la Hollywood. Casatorit cu o printesa, dupa moartea artistului, aceasta doneaza oraselului Berea, din satul Kentucky (SUA), o colectie fabuloasa, unde a fost construit un modern muzeu, ce poarta numele „Dimitrie Berea”.

Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacau si Serviciul Public Judetean pentru Promovarea Turismului si Coordonarea Activitatii de Salvamont au organizat, la Muzeul de Arta, Simpozionul “Dimitrie Berea. Rememorare 40”, ca prima parte a proiectului “Personalitati locale”, care isi propune sa aduca in atentia publicului personalitati marcante din domeniul artei care, intr-o anumita perioada a vietii, au fost sau sunt legate de Bacau, unele mai putin cunoscute in tara, insa devenite celebritati pe alte meleaguri. Coordonatorii primei editii au fost Romulus Dan Busnea, inspector de specialitate, care, in cadrul simpozionului a prezentat viata si creatia marelui pictor nascut in Bacau, si Mihaela Babusanu, muzeograf. Dionis Puscuta, sef Sectie Arta a prezentat câteva tablouri semnate de Dimitrie Berea, cât si o expunere cu privire la pictorii modernisti si postmodernisti. La finalul manifestarii, elevi ai Colegiului National de Arta “George Apostu” au sustinut un intermezo muzical.

Singurul pictor român care a expus impreuna cu Picasso si Matisse

Dimitrie Berea s-a nascut pe 2 noiembrie 1908, in Bacau, dintr-o familie instarita, tatal avocat-politician, mama artist plastic cu studii in Franta, si a decedat in 1975, la Paris. A urmat Liceul Ferdinand I, unde l-a avut ca profesor de desen pe George Bacovia, dupa care, la 19 ani, pleaca la Bucuresti, unde studiaza la Facultatea de Arhitectura si Arte, urmându-si destinul artistic fabulos, locuind pe rând in România, Italia, Elvetia, Franta, Statele Unite, devenind un Cetatean al lumii. In Bucuresti fondeaza Academia de arta non-conformista si progresista, numita „Ileana”, devenind, in anii ’30, cel mai promitator tânar artist român. Beneficiaza de o bursa a statului italian si urmeaza, la Roma, Academia Regala de Arte Frumoase, expune in mai multe galerii din Roma, calatoreste, cunoaste artistii impresionisti din Capitala Artelor, pe Bonnard, Vuillard, Matisse, este singurul artist român care expune impreuna cu Picasso si Matisse. Se intoarce, in 1943, in România, este numit director si curator al Muzeului Th. Aman, continua sa expuna, uimeste lumea cu o personala, insa simpatia fata de miscarea politica de dreapta, il obliga, in 1946, sa paraseasca definitiv România, devenind, in scurt timp, “noul apostol” al Scolii din Paris.

omagiu pictor celebru fond

Casatorit cu o printesa

Odata cu capatarea cetateniei franceze, in 1950, pentru Berea practic lumea nu mai are margini, calatoreste, expune, lucreaza de-o maniera prodigioasa, ajunge rasfatatul vedetelor de la Hollywood, este cautat de capetele incoronate ale lumii, duce o viata luxoasa. A ramas celebru un scurt dialog dintre prima Doamna Nancy, sotia presedintelui Reagan, care l-a angajat sa-i faca portretul, si când la un moment dat distinsa doamna, care-i poza in curte, isi anunta dorinta de a intra in casa, deoarece s-a facut frig si ar putea raci, Berea ii raspunde prompt: „O raceala e de scurta durata, arta este eterna”, astfel ca portretele lui Berea sunt o legitimatie spre nemurire. Dupa ce divorteaza de prima sotie, Dimitrie Berea se casatoreste, in 1972, cu printesa Alice Gurielli, nepoata ultimului rege al Georgiei, care, dupa o scurta sedere in România, pleaca in SUA, unde practica diferite meserii, printre care si sofer de taxi. Ajunge ca secretara-menajera in casa lui Berea, iar dupa cinci ani se casatoresc. Mariajul lor a durat aproape trei ani, pentru ca, in 14 ianuarie 1975, la numai 67 de ani, Dimitrie Berea se stinge la Paris, faimos, bogat, cunoscut mai mult in lume decât in tara sa de bastina. Sotia a mostenit intreaga avere si uriasul patrimoniu ale lui Dimitrie Berea.

omagiu pictor celebru 2

A vândut o buna parte din tablouri, iar când a auzit dintr-un ziar, ca in statul Kentucky (SUA) exista un orasel numit Berea (printesa nu stia ca artistul pictase mai multe tablouri in acea localitate si le donase colegiului local) si un colegiu denumit tot Berea, printesa face acestuia o donatie fabuloasa, fondând astfel cea mai mare colectie din lume a pictorului român, dupa care, in 2003, in orasul Berea, cu aproape 10.000 de locuitori, s-a construit si inaugurat un muzeu modern, cu titulatura:
Dimitrie Berea Gallery-Berea College-Berea, care adaposteste Galeria Dimitire Berea, un centru de arta a carui expozitie permanenta sunt lucrarile pictorului român, cu spatii pentru expozitii temporare, o “Sala Româneasca”, in care sunt expuse obiecte românesti si documentare referitoare la pictorul Berea.

Muzeul din Bacau detine doar doua lucrari ale pictorului Berea

Muzeul din Bacau detine doar doua lucrari ale pictorului Dimitrie Berea, una fiind achizitionata, cu mari eforturi, anul trecut. La expozitia organizata la Muzeul de Arta, cu ocazia rememorarii vietii si carierei fabuloase a lui Dimitrie Berea, au mai fost expuse alte patru lucrari, care fac parte dintr-o colectie particulara. Tot la Muzeul de Arta se gaseste si o fotografie a pictorului, donata de acesta Liceului “Ferdinand”, in 1967, cu o frumoasa dedicatie, insa donatia a fost refuzata, deoarece Liceul se chema atunci “Bacovia”. Operele marelui pictor bacauan se vând cu preturi intre 3.000 si 40.000 de dolari (la o licitatie, lucrarea “Salvador Dali la Paris” s-a vândut cu 20.000 de dolari), cu mult peste cotele altor artisti celebri. Pictorul post-impresionist Dimitrie Berea este cunoscut pentru peisajele lui colorate si portretele pe care i le-au comandat familii nobile europene, case regale si sefi de stat. Operele sale fac parte din 473 de colectii private si regale, printre care cele ale lui Sir Winston Churchill, Ducele si Ducesa de Windsor, Sir Lawrence Olivier, Bette Davis, Henry Ford II, Katherine Hepburn, Conrad Hilton, Regele Carl al Danemarcii, Regina Elizabeta a II-a a Angliei si Salvador Dali.

dimitrie-berea-portretul-unei-doamne

Strada Razboieni ar putea deveni “Dimitrie Berea”

Scriitorul Viorel Savin: „Este de apreciat acest proiect, ma bucur ca am fost invitat. In Bacau s-au nascut si au creat mari artisti plastici, daca ar fi sa-i amintim pe Nicu Enea, Dimitrie Berea, Gheorghe Zlotescu si sa nu-l uitam pe George Apostu. De aceea as recomanda ca proiectul sa se numeasca Personalitati ale locului si nu „locale”, fara a mai argumenta, deoarece se intelege.” De aceeasi parere a fost si istoricul Ioan Mitrea, care a avansat ideea publicarii unei monografii Dimitrie Berea, tradusa in cel putin trei limbi de circulatie mondiala. Profesorul Ioan Danila a recomandat extinderea proiectului si in alte domenii, atragând atentia asupra criteriilor de alegere a personalitatilor. Dionis Puscuta a propus si va solicita Primariei Bacau (consilierul Ilie Birzu a promis ca va sustine proiectul) ca una dintre strazile din centrul Bacaului, Razboieni, de exemplu, sa poarte numele pictorului Dimitrie Berea, acesta fiind nascut intr-o casa aflata in zona actualului ATENEU.

http://www.berea.edu/publications/bereacollegemagazine/documents/BereaCollegeMagazine-Spring2003.pdf p. 22
http://rogallery.com/Berea_Dimitrie/berea-biography.htm
http://rogallery.com/Berea_Dimitrie/dbereahm.htm
http://bio.parkwestgallery.com/artists/Dimitrie-Berea
http://www.berea.edu/publicrelations/newsreleases/2003/2003-02-21-colorfullives.asp
http://patzeltart.ro/v/BEREAADIMITRIE/berea/

Autor: 

Sursa: desteptarea

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Actorul Ion Caramitru, director al Teatrului Național “Ion Luca Caragiale” din București, a fost desemnat Ambasador Cultural Shakespeare în România, informează TNB într-un comunicat transmis vineri AGERPRES.

“Ion Caramitru, este o onoare și o plăcere să îți înmânez această medalie ca simbol al respectului nostru și al recunoașterii oficiale că ești, fără îndoială, cel mai de seamă ambasador Shakespeare al României”, a afirmat directorul Consiliului Britanic la București, Nigel Townson, în cadrul ceremoniei organizate joi seara de Ambasada Marii Britanii și Consiliul Britanic din București, în cadrul programului “Shakespeare lives”, precizează comunicatul.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Violeta Bîrla a câştigat deja un “Oscar”, în lupta cu destinul, vrea unul pentru ceea ce face

Povestea Violetei, atunci când viata bate filmul
Povestea Violetei, atunci când viata bate filmul

Dragostea pentru cinematografie şi-a descoperit-o de la vârsta de şapte ani şi a luptat pentru pasiunea ei. Chiar dacă, aşa cum spuneam mai sus, viaţa nu a fost deloc uşoară pentru copila Violeta.

Abandonată la orfelinat la vârsta de trei ani, Violeta a trăit cei mai frumoşi ani ai vieţii, cei ai copilăriei, cu obrajii aproape mai tot timpul stropiţi de lacrimi. După ce o abandonase în casa de copii, tatăl s-a întors să o ia acasă, dar aici a realizat că era mai greu decât printre străini.

S-a reîntors la orfelinat, animată însă de aceeaşi dorinţă: de a deveni actriţă. Chiar dacă pentru acest lucru, atunci când era “acasă”, tatăl ei o bătea spunându-i “să îşi bage minţile în cap”.

La vârsta de 18 ani, când a trebuit să părăsească orfelinatul, a decis să lupte pentru visul ei. Nu i-a fost uşor, spune, privind acum înapoi, dar a avut  tot timpul doar direcţia “înainte”. Iar destinul i-a fost favorabil, pentru că acum Violeta Bîrla este actor şi regizor la Roma, unde a regizat deja trei producţii cinematografice.

Fiecare peliculă are ca temă principală  poveşti ale copiilor abandonaţi. Violeta a simţit mereu lipsa unei familii şi s-a decis să pună aceste sentiment, aceste emoţii în cadre filmate. ” Voi ajuta copiii în lume , copiii bătuţi de soartă, aşa cum am fost si eu, voi incerca să aduc zâmbetul pe chipul lor… evident, şi cu mare regret spun asta … un singur om nu poate schimba viaţa a milioanelor de copiii care suferă, dar măcar voi lupta pentru a sensibiliza prin filmele mele cât mai mulţi oameni. Cu siguranţă, cine incearcă să rănească un copil nevinovat se va gandi la ceea ce fac eu de fiecare dată “, spune Violeta.

Visează la un Oscar, semn că nu se mulţumeşte cu ceea ce a obţinut până acum.

“Mi-am promis mie că voi ajunge la Oscar,  voi face atâtea lucruri minunate şi că voi străluci pe cer ca un luceafăr… adică nu mă va vedea doar ţara mea natală şi ţara adoptivă, ci întreaga lume”

Şi, după cum a reuşit până acum, se pare că acest lucru nu este deloc imposibil. Felicitări şi succes, Violeta!

autor: petre cojocaru

Sursa: blastingnews

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Actrița Carmen Tănase s-a născut pe 18 ianuarie 1961, la Ploiești. A absolvit Liceul Pedagogic din orașul natal.

Actrița Carmen Tănase, la Festivitatea de acordare a premiilor Galei Absolvenților UNATC 2014 — Master, la Sala Atelier a UNATC. (8 iunie 2014)

Mai multre detalii pe agerpres

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Soții Lia și Dan Perjovschi, desemnați vineri ambasadori ai Sibiului, au anunțat că intenționează să doneze locuința lor orașului, pentru ca aici să funcționeze un centru de cercetare în arta contemporană, potrivit unui comunicat remis AGERPRES.

“Locuința pe care am construit-o și care ține loc de muzeu, de depozit, de atelier, noi vrem să o lăsăm acestui oraș ca un centru de cercetare în arta contemporană. Nu chiar acum, peste 30 de ani”, a spus artistul Dan Perjovschi.

Mai multe detalii pe agerpress

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

După 45 de ani petrecuți la catedră, o fostă profesoară de Biologie de la școala din Rușii Munți, Crucița Crișan, a descoperit în confecționarea porturilor populare o cale de a-și completa veniturile după pensionare, de a se menține activă în viața de zi cu zi, dar și un mod sigur de a transmite generațiilor viitoare bogata moștenire etnografică a zonei.

Pasiunea pentru portul popular și pentru tradițiile Văii Mureșului Superior nu s-a născut peste noapte, ci s-a cimentat în timp, întrucât Crucița Crișan a inițiat și condus, pe întreaga perioadă în care s-a aflat la catedră, un ansamblu folcloric local, cu care a efectuat turnee în multe țări din Europa.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Actrița Stela Popescu s-a născut la 21 decembrie 1935, la Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia. S-a născut într-o familie de învățători, iar prima amintire pe care o are bine întipărită în memorie este invadarea Basarabiei de către armata rusă. Atunci, în 1940, tatăl ei este deportat în Siberia, iar mama se refugiază, împreună cu fiica, în România, la Brașov.

”Eu, până la 7 ani, am stat în Basarabia, era război, ce păpuși cu cap de porțelan? Și atunci mama, care era profesoară de lucru manual, avea talent să coasă, să brodeze, îmi făcea păpuși.

Mai multe detalii pe agerpres

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cristian Lascu

În urmă cu aproape 7000 de ani, pe teritoriul actual al României, al Ucrainei şi al Basarabiei, a apărut una dintre cele mai fascinante civilizaţii din Europa: Cucuteni.

Ceramica pictată este una dintre cele mai renumite din întreaga lume. Primele obiecte care au apaţinut misterioasei culturi neolitice au fost descoperite în apropierea Iaşiului, în urmă cu 125 de ani. De atunci, interpretarea simbolurilor reprezentate pe vase sau pe obiectele de cult a născut o serie de întrebări în lumea cercetătorilor, cu privire la originea şi modul de viaţă al cucutenienilor. La aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti, în satul Cojeşti, comuna Belciugatele, artişti plastici, speologi şi arheologi, ajutaţi de localnici, au construit o colibă inedită.

Spirale, cercuri, simboluri misterioase, decoruri complicate şi motive greu de descifrat.Ceramică pictată în culorile pământului negru, roşu, brun, alb, statuete de lut şi figurine antropomorfe. Toate se regăsesc într-o colibă de poveste, în satul Cojeşti, judeţul Călăraşi.

Inspirată de impresionanta cultură Cucuteni, coliba are toate atributele unui mini-muzeu încărcat de mii de ani de istorie. „O civilizaţie renaşte din cioburi”, a spus speologul Cristian Lascu.

Cristian Lascu este unul dintre cei mai experimentaţi speologi din România. În urmă cu câţiva ani, a decis să părăsească Bucureştiul şi să locuiască… în mijlocul naturii. Atunci i-a venit ideea construirii unei case… altfel. Înconjurat de prieteni arheologi şi artişti plastici, Lascu a demarat un proiect pe cât de îndrăzneţ, pe atât de inedit: să construiască o locuinţă inspirată din străvechea cultură Cucuteni. Rezultatul este… uimitor.

Pereţii casei au fost pictaţi şi decoraţi, atât în interior, cât şi la exterior de artistul plastic şi restauratorul Cristina Georgescu. Provocarea nu a fost deloc uşoară, spune aceasta: din punct de vedere ştiinţific, elementele specifice culturii Cucuteni nu sunt cunoscute în totalitate. „Toate culturile preistorice sunt cumva, le văd ca pe nişte nave în care putem călători spre trecut care încă trebuie descifrate, cu decoruri foarte complicate, cu motive care se pot combina oricând în orice fel, şi care mi se pare că sunt fantastice”, a declarat Cristina Georgescu, artist plastic.

De altfel, coliba pare desprinsă dintr-un timp şi un spaţiu… magice. Fiecare element de decor, fiecare obiect, statuetă sau vas reprezintă o întoarcere în timpurile străvechi. „O să vă surprindă văzând nişte plăci de gresie naturală pe care sunt desenate nişte scene diverse cu animale în special. Ei, ce vreau să vă spun, ele sunt reproduse după picturi paleolitice, deci noi suntem într-o colibă neolitică dar ei îşi împodobeau casa se presupune cu tablouri ale marilor clasici. Aici sunt celebri arcaşi, dintr-o peşteră din Levantul spaniol. Ia uitaţi ce dinamică frumoasă”, a spus speologul Cristian Lascu.

Obiectele de decor au fiecare povestea lor, spune Cristian Lascu. Sunt reproduceri ale unor relicve importante descoperite de prietenii săi pe teritoriul României: statuete antropomorfe sau celebri idoli de Piscu, vechi de aproape 7000 de ani. Însă nu doar arheologii, speologii şi artiştii restauratori au pus umărul la construirea şi buna întreţinere a colibei Cucuteni.

Manda Bucur şi Florică Ceaurul trăiesc în satul Cojeşti. Pentru cei doi, apariţia colibei Cucuteni în mijlocul localităţii, este şi astăzi… o minune. Un miracol la care au contribuit şi ei. Au înţeles încă de la început că acest loc reprezintă un omagiu adus celei mai fascinante culturi existente pe teritoriul ţării noastre. Lucru care îi face să fie foarte mândri de faptul că au fost implicaţi în proiect. „Am făcut la acoperiş, cu soţul meu am acoperit cu trestie, jos aici am văruit peste tot, am ajutat şi sus aici unde s-a făcut la tavan, am adunat pănuşi de porumb de pe câmp şi am băgat aici sute de saci”, a povestit Manda. „Am făcut această sobă darn u e cu plită, e cu pământ. Şi deodată m-am trezit şi cu ea pictată şi mi-a zis că e de Cucuteni vizual, şi estetic e ceva rustic, ceva frumos”, a spus Florică.

Cea care a dat viaţă colibei, prin formă şi culoare, a fost, însă, Cristina Georgescu. Pasionată de tot ce înseamnă cultura Cucuteni, Cristina a încercat să reprezinte cât mai fidel motivele şi cromatica folosite în urmă cu 6000 de ani de maeştrii cucutenieni.

„Cromatica este uşor de recunoscut pentru că este cromatica pământului negrul, roşul, brunul, albul. Deci sunt culori de bază, sunt culori care se obţin din pământuri, sunt oxizi ai fierului în general, ai manganului, iar ca plasticitate ele se folosesc încă, chiar dacă nu le recunoaştem imediat, dar până şi în tatuajele de astăzi sunt recunoscute şi chiar traversează continentele şi epocile şi tot”, a spus Cristina.

Una dintre încăperile cele mai încărcate de simboluri este…dormitorul. Un spaţiu atipic şi inedit, situat sub pământ, la subsolul colibei. „Avem dormitorul, elementul foc care este un element feminin şi atunci am figurat pe coş cele două siluete feminine inspirate din cultura Cucuteni, ele sunt uşor în relief, animalele care sunt elementul masculin necesar pentru că trebuie să existe un echilibru întotdeauna între feminin şi masculin. Principalul element este soba, ca fiind elementul care face cumva coeziunea acestei încăperi…patul este făcut tot aşa din pământ şi mortar, şi mai sunt câteva lumini, flancate de obiecte de ceramică. Oricum am mers pe un minim de decor”, a explicat Cristina.

Tehnicile folosite de artistul plastic Cristina Georgescu au fost cu totul speciale. În cultura Cucuteni, oamenii pictau direct cu pigmenţi naturali pe pământ, lucru care atrăgea după sine remodelarea şi restaurarea periodică a materiei din care erau fabricate obiectele. Un lux pe care artiştii din zilele noastre nu şi-l mai permit. „Era un alt timp, oamenii aveau timp să se ocupe de asta, aveau preocupări în genul ăsta, erau lucruri sacre pe care ei le făceau în legătură cu pereţii casei, cu mobilierul, aşa minim cum era. Noi nu mai avem timp, e foarte clar că suntem tot timpul în concurs cu vremea, aşa că am recurs la o hibridizare cumva”, spus artista.

Pentru pereţii din interior, a folosit tehnica “al fresco”, ceea ce înseamnă că artistul aşterne cu rapiditate culorile pe tencuiala proaspătă, încă udă, fapt care îi permite picturii să fie conservată pe termen lung.

Pentru pereţii din exterior ai colibei, a fost aplicată o tehnică mai modernă, de secol XVII – XVIII, folosită în special în Europa Apuseană: sgrafitto. „Sgrafitto vine de la sgrafittare adică a zgâria o suprafaţă, da? Şi uşurel pe linia desenului încep să dau stratul alb la o parte şi astfel rămâne în desen stratul inferior”, a spus Cristina.

Motivele şi simbolurile bine definite, simetria formelor, specifice ceramicii de la Cucuteni nu vorbesc doar despre arta unei culturi uimitoare, ci şi despre modul de viaţă al acestei civilizaţii străvechi.

„Acum 6000-7000 de ani strămoşii noştri aveau o viaţă economică, foarte rudimentară, foarte simplă. Mai pescuiau, mai săgetau o pasăre, o căprioară, da? Dar traiul lor, pare-se, era îmbelşugat, şi ei au trăit relativ paşnic şi a fost o civilizaţie care a durat peste 1000 de ani, se pare, civilizaţie care a fost între Carpaţi şi Nipru”, a spus Cristian Lascu. Din anul 1884, când au fost descoperite primele vestigii, admiraţia şi interesul cercetătorilor pentru cea mai veche civilizaţie urbană din Europa au crescut neîncetat.

„Ce a scos foarte mult în lume Cucuteniul a fost admiraţia străinilor în primul rând. Sigur că au fost specialişti români, arheologi care au lucrat şi foarte temeinic şi tot însă în momentul în care s-a văzut ce extraordinară este cultura asta, arta, grafica de Cucuteni, a fost ditamai expoziţia Cucuteni-Tripolja la Vatican, după expoziţia a plecat în America. S-au tipărit mai multe albume, deci în momentul de faţă, Cucuteni intră în această extraordinară galerie de capodopere ale neoliticului românesc”, a spus speologul.

Cu un asemenea succes în întreaga lume, poate că ar fi fost mai nimerit să ne promovăm ţara cu prestigiul culturii Cucuteni, şi nu cu o… frunză.

Privită de la distanţă, coliba Cucuteni pare o simplă casă desprinsă din poveşti. Ea reprezintă, însă, mult mai mult: defineşte o cultură, recreează spaţiul unei civilizaţii străvechi, dar mai ales, întoarce privitorul, preţ de câteva momente…în timp.

Departe de coliba din satul Cojeşti, în depozitul Muzeului Naţional de Istorie al României, vase şi statuete vechi de peste 6 milenii, ce aparţin culturii Cucuteni, aşteaptă ziua în care cineva le va descifra misterul şi le va afla… povestea.

POSTED BY: LĂZĂREANU RĂZVAN

sursa: expunere.com

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cornel Todea, regizor de teatru, film și operă, realizator TV, s-a născut la 18 noiembrie 1935, la Cluj-Napoca. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I. L.Caragiale” din București, regie de teatru, în 1958.

Cornel Todea (13 dec.2005)

Om de teatru cu o carieră dedicată spectacolului în cele mai variate forme ale sale, Cornel Todea a abordat, în egală măsură și cu aceeași pasiune, atât spectacolul teatral (fie că este vorba de montări de piese de teatru sau de gale dedicate teatrului), cât și pe cel de televiziune sau filmul cinematografic.Cornel Todea are peste 50 de piese de teatru puse în scenă la Teatrul Național București, Teatrul Nottara, Teatrul Național Iași, Teatrul Național Cluj, Teatrul din Piatra Neamț, Teatrul Mic, Teatrul Bulandra și Teatrul ”Ion Creangă”.

A fost director al Studioului de film TV (1970-1972), în domeniul televiziunii datorându-i-se numeroase producții de film (”Fuga” (1967), ”Comoara din Carpați” (1975) și de teatru de televiziune, realizări pentru care deține importante premii. Ca regizor de film semnează lung-metrajele ”Adio, dragă Nela!” (1972), ”Singur printre prieteni” (1979), ”Dragostea mea călătoare” (1980).

Cornel Todea a debutat, în 1976, pe scena Teatrului ”Ion Creangă” din București, cu spectacolul ”Hocus pocus și-o găleată”, de A.E. Greidanus, scenografia Ion Dogar Marinescu, muzica Johnny Răducanu. În 1982, în regia sa se montează, într-o nouă formulă regizorală, ”Pinocchio”, cu Alexandrina Halic în rolul titular, spectacol care s-a bucurat de un mare succes într-un turneu în Italia și care a avut o existență îndelungată — mai mult de 500 de reprezentații.

Regizorul Cornel Todea la conferința de presă prilejuită de aniversarea a 40 de ani de la înfiinațarea Teatrului ”Ion Creangă”. (8 iun. 2005)

Din 1991 a fost director al Teatrului ”Ion Creangă”, la conducerea căruia a repurtat mari succese.

În 1993, spectacolul ”Ivan Turbincă”, de Alecu Popovici, dramatizare după basmul omonim al lui Ion Creangă, în regia lui Cornel Todea, participa la Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii din Grecia. În 1994, a avut loc premiera spectacolului ”Furtuna”, de W. Shakespeare, tot în regia lui Cornel Todea, acest spectacol participând, în decembrie același an, la Festivalul Internațional de Teatru de la Taipei, Taiwan. Spectacolul în limba franceză ”Improvizație la Alma” (1995), în aceeași regie, care a avut premiera la Institutul Francez din Viena, a fost reprezentat pe scene din Franța, Belgia, Cehia, Egipt, Danemarca, Siria și Cipru.

Sub conducerea sa, Teatrul ”Ion Creangă” a devenit, din 1996, membru al EU NET ART, o rețea europeană cu sediul la Amsterdam, care reunește 100 de membri: teatre, asociații și organizații de profesioniști din lumea spectacolului, a căror activitate este destinată copiilor.

Cornel Todea (stg.) regizor și actorul Ion Lucian (dr.). (9 apr. 2002)

În anul 1999 a debutat ca regizor de operă, cu montarea spectacolului ”Elixirul tinereții” de Eugene Scribe, pe scena Operei Naționale Române. În 2003, noua premieră cu spectacolul ”Pinocchio”, la Teatrul ”Ion Creangă”, cu o trupă nouă (având-o pe Ani Crețu în rolul titular), scenariul și regia fiind semnate de Cornel Todea, a primit Premiul Național pentru Spectacol de Teatru pentru Copii, acordat de Ministerul Culturii. Anul 2005 a adus alte premii: la Gala UNITER, Teatrul ”Ion Creangă” prima ”Premiul Special pentru Teatru de Copii”, iar spectacolul “Harap Alb”, scenariul Cornel Todea, după Ion Creangă, a primit ”Premiul pentru cel mai bun spectacol” acordat de Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii “100, 1000, 1 000 000 de povești”, conform site-ului Teatrului ”Ion Creangă”.

Gala Tânărului Actor ‘HOP’ — Cornel Todea, vicepreședinte UNITER, directorul artistic al Galei.(31 aug. 2003)

A fost și director artistic al Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii ”100, 1000, 1.000.000 de povești”. Susținător al tinerelor talente, Cornel Todea a fost, începând din 1998, director artistic al ”Galei Tânărului Actor HOP”, organizată de UNITER.

A fost totodată membru al Uniunii Cineaștilor (UCIN), vicepreședinte al UNITER (Uniunea Teatrală din România), membru al Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România (APTR), al Asociației Ziariștilor din România (AZR).

În 2002 a fost distins cu Ordinul național ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler pentru activitatea din teatru.

Cornel Todea a încetat din viață la 30 august 2012 și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu.

AGERPRES/(Documentare — Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto:Vlad Rușeanu; editor: Cerasela Bădiță)

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva