Search

Romania on TOP 10

Facebook Twitter Email

Romanian high school student Ionuţ Alexandru Budişteanu won four prizes at the Intel International Science and Engineering Fair with an artificial intelligence project designed to help the visually impaired to ‘see’ with their tongue. The purpose of this project is to create a low-cost device to help blind people, who once were able to see and have memorized the shape of objects.

He won the IEEE Computer Society prize, the China Association for Science and Technology (CAST) prize, the IEEE Foundation Presidents’ Scholarship Award and the IEEE Foundation Prize, in total some USD 14,000.

The device created by Budisteanu involves a multi-functional software and adjustable hardware that is placed on the tongue. The device allows image capturing via webcam, real time processing and sending the images to a sensor placed on the tongue. The sensor will generate an electric current proportional to the image, allowing the person’s brain to decode the information.

The Intel International Science and Engineering Fair, a program of Society for Science & the Public, is a pre-college science fair competition. Each year, around 7 million high school students around the globe develop original research projects and present their work at local science fairs. The organizers select 1,500 young innovators and invite them to participate in Intel ISEF.

Sources:  romania-insider.com

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Ionuţ Budişteanu, elev în clasa a XI-a, a făcut parte din echipa naţională de elevi informaticieni a României la concursul din SUA

O interfaţă care să ajute nevăzătorii să vadă cu ajutorul limbii i-a adus unui elev de 17 ani trei premii în SUA, o bursă de 10.000 de dolari şi posibilitatea să studieze la orice universitate americană.

Ionuţ Budişteanu, elev în clasa a XI-a la Grupul Şcolar Oltchim din Râmnicu Vâlcea, este un geniu al informaticii. „Este un adolescent atât de modest încât nu aş putea să spun că are cei şapte ani de acasă, ci are 18 ani de acasă şi parcă vine dintr-o altă galaxie”, spune despre el profesorul Florin Smeureanu, directorul Grupului Şcolar Oltchim.

Este singurul copil la părinţi, mama lui lucrând cândva în cercetare, iar tatăl fiind inginer. Ionuţ trăieşte în universul informaticii, mănâncă chiar în faţa calculatorului, iar zecile de concursuri interne şi internaţionale la care a participat i-au adus zeci de diplome şi medalii.

Elevul s-a întors zilele acestea din SUA, unde a participat la două concursuri internaţionale, el făcând parte din echipa de naţională de elevi informaticieni a României, compusă din doi elevi bucureşteni şi doi elevi suceveni.

Nevăzătorii vor vedea cu limba

La „Intel International Science and Engineering Fair” (Intel ISEF), Pittsburgh, Pennsyl­vania, Ionuţ a concurat alături de 1.850 de participanţi, din 67 de ţări. La acest concurs a obţinut trei premii.

El a fost singurul participant din lume căruia „IEEE Foundation President’s scholarship” i-a acordat o bursă de 10.000 de dolari pe an, timp de patru ani, pe care o poate folosi la orice universitate americană.

„IEEE este cea mai mare asociaţie de inginerie electrică din lume şi are în componenţa sa oameni de ştiinţă, profesori universitari din domeniul electric, dar şi electronic sau din domeniile asociate”, a spus Ionuţ.

Proiectul său este unul revoluţionar. „Am creat o interfaţă om -  calculator care să ajute persoanele nevăzătoare să vadă cu ajutorul limbii. Softul ia o imagine de la camera web, o procesează cu inteligenţa artificială şi generează un curent electric direct proporţional pe o matrice-senzor care este pusă pe limbă. Deci, pe limbă va primi o matrice electrică, în foarte scurt timp nevăzătorul se obişnuieşte şi reu;eşte să înţeleagă informaţia primită pe limbă şi să o asocieze lumii înconjurătoare”, a explicat Ionuţ despre softul său.

Tot pentru această genială creaţie, vâlceanul a mai primit din partea „China Association for Science and Technology” unul din cele patru premii acordate, în valoare de 3.000 de euro.

„IEEE Computer Society”,  asociaţie americană care se ocupă cu domeniul standardizării şi dezvoltării calculatorului, cu planificarea dezvoltării ştiinţei calculatorului din punct de vedere hardware, i-a acordat locul 1 şi un premiu de 1.000 de dolari.

Softul care îi apără pe americani de uragane

Ca o ironie, Ionuţ Budişteanu a plecat în SUA pe banii proprii, adunaţi de părinţi. „Organizatorii concursului decontau cheltuielile doar dacă participam la un singur concurs, dar eu am vrut să particip şi la un altul, tot internaţional şi tot în SUA. Sumele câştigate nu mi-au fost înmânate, urmând să fie transmise prin transfer bancar”, a spus elevul.

La cel de-al doilea concurs la care a participat în SUA,  „I-SWEEEP – International Sustainable World Engineering & Environment Project Olympiad”,  în Houston, Texas, au fost  1.100 de participanţi din 70 de ţări ale lumii. Ionuţ Budişeanu a câştigat aici medalie de argint, tema concursului fiind de a folosi ingineria în salvarea mediului.

O invenţie care să-i ajute pe nevăzători i-au adus vâlceanului o medalie şi un premiu de 10.000 de dolari  

„Eu am creat un software care preia imagini de la satelit şi, folosind inteligenţa artificială, le procesează pentru a recunoaşte  dezastre naturale. Softul este capabil să recunoască, foarte rapid,  dezastre ca uragane, incendii de păduri, inundaţii, ambuteiaje de maşini. De exemplu, pompierii din Canada află de incendii când cineva merge cu maşina şi îi sună. Softul creat de mine poate să proceseze imagini de satelit şi poate să recunoască incendiile de păduri reuşindu-se astfel ca pompierii să intervină cu două-trei ore mai repede, până când cineva sesizează incendiul. La uragane, meteorologii din America primesc mii şi mii de imagini numai că ei se uită cu ochiul liber peste ele, şi, de obicei, reuşesc să spună despre un uragan peste o oră sau două de la data când s-a creat. Softul reuşeşte să recunoască în doar două minute orice uragan din lume”, a mai spus Ionuţ Budişteanu.

10.000 de dolari este suma primită de Ionuţ Budişteanu la concursul din SUA pentru invenţia sa în folosul nevăzătorilor

În România, geniile nu sunt preţuite

La intrarea în Grupul Şcolar Oltchim, directorul liceului i-a făcut un panou cu toate medaliile şi distincţiile primite. „Venirea lui la şcoala noastră, în noiembrie 2011, a stârnit o emulaţie fără seamăn în clasa unde Ionuţ învaţă.

Este foarte respectat de colegi şi admirat. Păcat însă că, pentru aceşti copii, puţini la număr, Ministerul Educaţiei nu găseşte fonduri pentru sponsorizări. În urmă cu doi ani, pentru plecarea în Mexic, l-a ajutat Consiliul Judeţean Vâlcea, oferindu-i 6.000 de lei”, a mai spus directorul Smeureanu.

„Am aflat şi noi de rezultele obţinute de acest adolescent genial după venirea sa din SUA şi îl ajutăm oferindu-i transportul ca să meargă la următorul concurs internaţional din Olanda”, a spus Ion Cîlea, preşedintele CJ Vâlcea. Americanii i-au cerut lui Ionuţ să îmbunătăţească softul cu dezastrele, altfel încât să poată recunoaşte şi scurgerile de petrol, lucru care îl va face în lucrarea pe care o va prezenta în Olanda.

Vrea să facă o maşină autonomă

Ionuţ Budişteanu merge la orele de matematică la clasa a XII-a, deşi este cu un an mai mic. „Urmează să i se acorde o plachetă din partea Asociaţiei de Electronică şi Inginerie din SUA pentru rezultatele obţinute şi cu care s-a concurat, de la egal la egal, cu mari profesori universitari din SUA”, a mai spus directoul Smeureanu.

În Taiwan, vâlceanul a fost felicitat de preşedintele Chinei, iar inventatorul român Iustin Capră i-a cerut să facă parte din asociaţia sa.

Visul lui Ionuţ este altul. „Vreau să fiu primul român care face o maşină autonomă. Armata americană a lansat un astfel de proiect în urmă cu doi ani şi la el au lucrat peste 80 de universităţi din America. Au câştigat cei de la Stanford, ei creând singura maşină autonomă. Am urmat cursurile online ale renumitului profesor universitar Sebastian Thrun, care a lansat o provocare către toţi studenţii din lume să creeze şi ei această maşină. Maşina autonomă a profesorului Thrun a circulat 70.000 de mile, fără accident, prin oraşele din SUA. Acum, la americani este în dezbatere modificarea legislaţiei pentru ca această maşină să poată fi condusă şi de nevăzători”, a mai spus Ionuţ Budişteanu.

  

 

Click pe poze pentru GALERIE FOTO de la Concursurile Internaţionale din SUA la care a participat Ionuţ Budişteanu

 

Sursa : Adevarul

 

 

 

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

• Nu aruncaţi cojile cartofilor, citricelor şi merelor!
• Coaja este mai valoroasă pentru sănătate decît pulpa fructelor şi legumelor

Dacă obişnuiţi să curăţaţi de coajă fructele şi legumele înainte de a le mînca, trebuie să ştiţi că faceţi o mare greşeală. De fapt, aruncaţi la gunoi cea mai sănătoasă parte a acestor alimente naturale, lipsindu-vă organismul de nutrienţi esenţiali. Numeroase fructe au coaja mult mai hrănitoare decît fructul în sine, cu mai mulţi antioxidanţi şi fibre vegetale. În cojile fructelor şi legumelor se ascund adevărate depozite de vitamine şi minerale. Este foarte important însă ca, înainte de a le consuma, să fie bine spălate. Înainte de a arunca la coş cojile, aflaţi beneficiile extraordinare pe care le are organismul de pe urma acestor medicamente şi poate vă veţi hotărî să le păstraţi.

Foi de ceapă pentru digestie

Cojile de ceapă sînt printre cele mai apreciate în medicina tradiţională. Pare greu de crezut, dar din ele se pot prepara leacuri şi feluri de mîncare. Ceapa întreagă este un izvor de sănătate, dar straturile exterioare sînt mult mai bogate în antioxidanţi decît miezul. Nutriţioniştii recomandă cojile pentru conţinutul lor extrem de ridicat în fibre şi flavonoizi. Substanţele biologice din cojile de ceapă întăresc inima. Consumul regulat de coji crude de ceapă reglează activitatea tractului gastro-intestinal. Fenolii, compuşii care abundă în cojile de ceapă, reprezintă un puternic aliat în lupta anticancer. Decoctul din foi de ceapă se prepară dintr-o mînă de coji la un litru de apă. Se lasă la fiert cam 15 minute. Se consumă cîte un pahar în fiecare dimineaţă, în caz de reumatism sau gută. Foile de ceapă aplicate pe gît tratează amigdalele, iar ceaiul din aceste coji este cel mai bun sirop de tuse. Contra diareei, se face un decoct din foi de ceapă uscată, din care se bea cîte o jumătate de litru pe zi. Migrenele trec cu cataplasme cu foi de ceapă proaspete aplicate pe frunte. Putem mînca aceste coji în salate, sau ca garnitură, coapte la cuptor, după ce s-a adăugat puţin ulei de măsline şi sare. În tradiţia populară, cojile uscate de ceapă galbenă se foloseau pentru a vopsi în galben ţesăturile şi ouăle. Femeile îşi clăteau părul cu apă în care s-au fiert coji de ceapă uscate, pentru reflexe galben-aurii. Cercetătorii spanioli au demonstrat că aceste coji pot fi utilizate în industria alimentară ca aditivi sau ca bază pentru medicamente în industria farmaceutică.

Cataplasme cu coji de cartofi

Cojile de cartofi n-ar trebui să putrezească în coşul de gunoi. Aceste resturi sînt mai preţioase pentru sănătate decît tuberculul întreg. Au un conţinut mare de potasiu, flavonoide cu acţiune antioxidantă şi antitumorală, vitamine din complexul B, fibre alimentare, compuşi fenolici cu efect de reglaj asupra activităţii cardiace. Coaja bine spălată şi fiartă în apă se poate bea ca leac pentru hipertensiune şi reumatism, are efect remineralizant. Cojile fierte se pot aplica pe articulaţiile dureroase şi rănile care se cicatrizează greu. Pentru sinuzită, se recomandă fierberea cojilor de la patru cartofi într-un litru de apă. Cu această infuzie se fac inhalaţii. În caz de afte bucale, se clăteşte gura cu decoct de coji de cartofi, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara. Cojile fierte timp de 30 de minute dau o soluţie cu care se clăteşte capul, metodă recomandată în caz de păr grizonat. Ca să curăţăm calcarul de pe un vas, fierbem îndelung în el coji de cartofi. Pentru arsuri, degerături, crăpături ale pielii, ulceraţii, se aplică pe locul respectiv coji de cartofi, fixate cu bandaj. Negii dispar tot cu coji de cartofi, lăsate peste noapte. Înţepăturile de căpuşă trec cu coji verzi. Acestea sînt foarte toxice, dar, aplicate extern, au efect antiviral, antibacterian, combat ciupercile parazite. Cartofii copţi, mîncaţi cu tot cu coajă, ajută în insomnii, îmbătrînire prematură, previn boala Alzheimer, accidentele vasculare, degenerescenţa maculară, cataracta şi ajută la slăbit. Cartofii cu coajă de culoare roşie conţin principii hepato-protectoare, fiind recomandaţi în tratarea hepatitelor.

Coaja castravetelui reglează tensiunea

Mîncaţi castraveţii cu tot cu coajă pentru conţinutul de dioxid de siliciu, un nutrient care contribuie la consolidarea părului, unghiilor, şi care atenuează semnele îmbătrînirii. Cojile acestei legume sînt pline de enzime, vitaminele A şi C, calciu, fier, fosfor, potasiu, carbohidraţi. Ajută la normalizarea tractului digestiv, sînt un bun diuretic, protejează ficatul şi stomacul, iar aplicate local, vindecă pielea afectată de detergenţi şi scad febra. Tot castravetele mîncat cu coajă reglează tensiunea arterială şi nivelul colesterolului. Extrem de preţioase în cosmetică, cojile au efect puternic asupra tenului cu pori deschişi. Întindeţi pe obraji cojile curăţate mai gros. Peste ele, aşezaţi un tifon umezit. Această mască hidratează tenul şi închide porii. Arsurile de la soare, umflăturile de la ochi sau dermatitele pot fi combătute cu coajă de castravete. Furnicile pot fi alungate tot cu coji de castravete, toxice pentru tipurile de ciuperci cu care se hrănesc furnicile. Fasolea este importantă în terapie prin cojile ei, adică tecile în care se dezvoltă boabele. Conţin aminoacizi, substanţe minerale, vitamina C, tirozidină şi triptofan. Ceaiul din teci de fasole se recomandă în afecţiuni cronice ale rinichilor şi căilor urinare, dar mai ales persoanelor care suferă de diabet. Acest ceai este un diuretic excelent, reduce cantitatea de zahăr din sînge, curăţă organismul de toxine, igienizează rinichii şi normalizează urinarea. Se prepară dintr-o lingură de teci uscate şi mărunţite la un sfert de litru de apă. Se fierbe 15 minute şi se beau două ceşti pe zi, neîndulcit. Extern, ceaiul din teci e bun în tratamentul eczemelor, erupţiilor cutanate, acneei.

Pieliţa roşiilor, bun cardioprotector

Roşiile sînt alimente medicament, iar principalele lor proprietăţi stau în pieliţe. Acestea ajută la scăderea tensiunii arteriale şi a nivelului de colesterol. Previn apariţia accidentelor vasculare, a infarcturilor şi a altor boli de inimă. Sînt foarte eficiente în îngrijirea pielii. Folosiţi o mască din cojile de la 8-12 roşii. Lăsaţi-o să acţioneze 10 minute. Tenul va fi mai curat şi mai strălucitor. Cojile usturoiului conţin nu mai puţin de şase compuşi antioxidanţi. Decojind usturoiul nu facem decît să ne lipsim de acele substanţe care luptă cu procesul de îmbătrînire şi protejează inima. Coaja de dovleac este bogată în zinc, util pielii şi unghiilor, şi în beta caroten, care protejează de boli de inimă şi cancer. Putem beneficia de coajă doar curăţind partea tare mai subţire. Nu aruncaţi cojile de la nucile pe care le curăţaţi pentru dulceaţă. Sînt foarte bogate în iod şi taninuri, cu efecte antiinfecţioase, depurative şi stimulatoare ale tiroidei. Umpleţi un borcan cu coji de nucă şi turnaţi alcool alimentar, votcă sau ţuică de casă, cît să le acopere. Se lasă la macerat 14 zile, apoi se filtrează. Această tinctură e bună în frecţii contra durerilor reumatice, dar şi în administrare internă pentru eliminarea toxinelor, gută, hipotiroidie, eczeme. Cojile uscate se folosesc şi la băi locale sau generale, pentru vopsirea părului, sub formă de comprese pentru ten seboreic sau răni purulente, şi sub formă de gargară, în afecţiuni gingivale.

Leac pentru bronşite din coji de mere

Cojile de mere sînt un remediu la îndemîna oricui, dar, din păcate, mulţi le aruncă, neştiind cît sînt de valoroase. Dacă nu puteţi mînca mărul întreg, păstraţi cojile. Aceste deşeuri vegetale facilitează procesul digestiv, concentrează circa 50% din cantitatea de vitamina C şi conţine cu 87% mai multe componente anticancerigene decît pulpa. În aceste condiţii, nu este de mirare că, în industria farmaceutică, vitaminele necesare obţinerii suplimentelor se extrag tocmai din coaja merelor. În caz de insomnie, o infuzie din coji de mere ajută foarte mult. Peste două linguri de coji de mere se toarnă 200 ml de apă fierbinte şi se lasă zece minute la infuzat. Ceaiul se bea seara, cu două ore înainte de culcare. Împotriva crampelor la stomac se bea aceeaşi infuzie, cîte o cană, de trei ori pe zi. Pentru tratarea bronşitelor şi a reumatismului, se face un macerat din coji de mere, bine uscate şi pisate. La un litru de apă, se pun opt linguri de pulbere şi se lasă la macerat 12 ore. Se beau cîte trei căni pe zi. Din cojile şi cotoarele merelor se poate obţine un compot delicios şi energizant. Acidul din cojile de mere ajută la îndepărtarea petelor de pe vasele de aluminiu. Se lasă la fiert pe foc mic timp de 30 de minute.

Coaja citricelor, somnifer parfumat

Cojile de portocale pot fi un excelent remediu împotriva constipaţiei. Trebuie să fierbeţi cojile de la două portocale în 250 ml de apă, timp de 30 de minute, după care apa se aruncă. Se pun apoi din nou la fiert într-un litru de apă, împreună cu 20 g de zahăr. Un alt leac pentru digestia lentă: o linguriţă de coajă de portocală pisată se pune într-o cană cu apă fierbinte, se lasă la infuzat un sfert de oră şi se ia acest amestec după masa de prînz. Aceste coji sînt bune şi în combaterea febrei. Cîteva coji proaspete de portocale aşezate pe noptieră alungă insomnia. Coaja rasă poate fi folosită în asortarea salatelor, în ceai, iaurt, supe, terci de ovăz sau orez. Pentru a consuma coaja, putem alege să preparăm sucul proaspăt de citric din portocale nedecojite. În coajă şi pieliţă se găseşte hesperidină, care are un rol semnificativ în reducerea hipertensiunii arteriale, a colesterolului rău şi are proprietăţi antiinflamatorii. Coaja de portocală conţine o cantitate mai mare de fitonutrienţi şi flavonoizi decît pulpa fructului, fapt ce îi oferă proprietăţi antiinflamatorii, ajutînd digestia şi ameliorînd problemele gastrointestinale. Datorită conţinutului bogat în vitaminele A şi C, coaja de portocală reprezintă un remediu eficient împotriva răcelilor, întărind sistemul imunitar. Studii recente arată că anumiţi compuşi din portocală sînt eficienţi în lupta împotriva cancerului de sîn, esofagian şi stomacal. Maceratul din aceste coji ajută şi în balonări. Antioxidanţii din coajă sînt de 20 de ori mai puternici decît cei din suc. În general, orice citric conţine substanţe benefice în coajă. Acestea cresc imunitatea, sînt hipotensive şi antiinflamatoare. În plus, împrospătează şi parfumează aerul din cameră, aşezate pe masă sau în vasul cu apă de pe calorifer.

Resturi de struguri şi gutui contra ridurilor

Cojile de gutui sînt foarte bune împotriva ridurilor. Turnaţi peste cojile a trei gutui ţuică şi lăsaţi la macerat timp de 15 zile. Infuzia de coji şi frunze de gutui, în combinaţie cu mierea de albine, calmează tusea, înlătură raguşeală şi eliberează căile respiratorii. Ceaiul de coji de banane este bun în mahmureală. Se prepară dintr-o coajă de banană la un litru de apă, şi se fierbe timp de 10 minute. La fel de bine, coaja de banană poate fi stoarsă. Cercetătorii au descoperit că extractul din coajă de banană poate ameliora depresia, fiind bogat în serotonină. Tot coaja este excelentă pentru ochi, pentru că abundă în luteină, care protejează ochii de acţiunea nocivă a ultravioletelor, ferindu-i de cataractă. Coaja fructelor de kiwi, deşi puţin apetisantă, este bogată în antioxidanţi şi se crede că are proprietăţi anticancerigene, antiinflamatoare şi antialergice. Conţine de trei ori mai mulţi antioxidanţi decît pulpa fructului, care ajută inclusiv în lupta cu stafilocii şi E-coli. Bogată în potasiu şi vitamina A, care ajută la revitalizarea şi hidratarea pielii, coaja piersicilor întăreşte sistemul imunitar, este detoxifiantă, protejează de cataractă, reduce riscul de cancer, boli de inimă şi artrită. Coaja de papaya, aplicată pe tălpi, înmoiae pielea şi tratează călcîiele crăpate. Papaya este bogată în vitamina A şi papaină, care distruge proteinele inactive şi îndepărtează pielea moartă. Cojile de struguri oferă elasticitate pielii, iar sucul lor ajută la refacerea acesteia. Aplicate pe ten, pieliţele strugurilor combat ridurile. Împachetările cu aceste pieliţe absorb excesul de apă din organism şi combat celulita. Coaja de strugure conţine aminoacizi care au grijă de sănătatea ţesutului cardiac. Resveratrolul din coaja strugurilor întăreşte sistemul imunitar, reduce grăsimile din sînge şi împiedică apariţia trombozei.

Deşeuri care nu trebuie să ajungă la gunoi

Ceea ce aruncăm poate fi uneori extrem de folositor.
Iată cîteva deşeuri alimentare preţioase:
1. Codiţele de cireşe uscate constituie un remediu excelent împotriva bolilor de rinichi, pielonefrite şi cistite. La o jumătate de litru de apă se adaugă o mînă de codiţe şi se infuzează. Decoctul din aceste codiţe combate diareea. Infuzia din codiţe de vişine sînt leac pentru migrene, artrite, gută şi edeme.
2. Coaja de la trei ouă, bine spălată, uscată şi pisată, amestecată cu sucul de la trei lămîi şi miere şi lăsată la macerat o săptămînă, este un vechi remediu pentru lipsa de calciu. Se ia cîte o linguriţă din acest amestec de trei ori pe zi. Praful obţinut din coajă de ou este de ajutor şi în caz de ulcer, dacă e dizolvat într-o cană cu apă călduţă.
3. Frunzele de morcov, preparate sub formă de ceai, ajută la remineralizarea sugarilor şi copiilor. Decoctul de frunze de morcov este foarte eficient împotriva eczemelor, rănilor şi arsurilor. Gargara ajută în afte, iar cataplasmele din frunze proaspete, tăiate mărunt şi pisate pînă cînd devin o pastă, rezolvă plăgile, ulceraţiile gambei, furunculele, pecinginea şi abcesele.
4. Mătasea de pe ştiuleţi se pune la uscat şi se foloseşte la prepararea ceaiurilor. Pentru disfuncţii hepatobiliare, menstruaţii dureroase, tulburări de menopauză, cistită, afecţiuni ale sistemului cardiovascular, litiază renală, reumatism, infuzaţi două linguri de mătase de porumb uscată în 200 ml de apă.
5. Nici zaţul de la cafea nu se aruncă. Amestecat cu pămîntul din ghivece, constituie un excelent stimulator al creşterii plantelor. Dacă spălaţi mîinile cu săpun şi zaţ, îndepărtaţi mirosul de ceapă. Tot zaţul este cel care pune pe fugă furnicile.

Autor: Camelia ONCIU
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Folositor, bine de stiut!

Deci, daca aveti o durere, alegeti “organul “care va doare din tabelul din subsolul mainilor grafice.  Veti vedea ca imediat in desenul palmelor va aparea locul unde trebuie sa masati. Presati locurile cu pricina, repet, acestea se var colora atunci cind puneti mouse-ul pe cuvintul din tabel. Le masati usor pana cind dispare durerea, aparand o senzatie de relaxare. Alegeti singuri cum sa procedati. Mergeti cu mouse-ul pe zona din palma sau pe lista cu organe. Doar numai sa incercati…veti fi surprins de rezultate.

http://www.dorlingkindersley-uk.co.uk/static/cs/uk/11/features/reflexology/handchart.html

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

"Carnavalul Lolelor", va avea loc, duminica, in municipiul Sighisoara,Sursa foto: www.sibiul.ro

 Unul dintre cele mai vechi obiceiuri sasesti din Ardeal, “Carnavalul Lolelor”, va avea loc, duminica, in municipiul Sighisoara, judetul Mures, pentru a promova traditia saseasca a “fasching”-ului in forma sa medievala.

Potrivit unui comunicat transmis de Centrul Cultural “Petre Tutea”, organizatorul evenimentului, “Carnavalul lolelor”, a carui a cincea editie va avea loc, duminica, la Sighisoara, cuprinde o serie de momente artistice, cu scopul de a promova traditia saseasca a “fasching”-ului, care vine din perioada Evului Mediu transilvan, scrie Mediafax.

In cadrul evenimentului, diverse personaje marcheaza, cu umor, trecerea intr-un nou an, cu masti, dansuri si gogosi.

Manifestarile vor incepe la ora 12.00, la Casa cu Sindrila in Sighisoara, cu ceremonia inmanarii lazii de breasla (Laden forttragen) noului staroste al breslelor pentru 2013, urmata de “Alaiul Lolelor”, cu alungarea spiritelor rele de catre personajele mascate de carnaval si impartirea gogosilor sasesti.

Personajele mascate vor porni de la Casa cu Sindrila pe strada Bastionului, trecand pe la Casa cu Cerb, Turnul Croitorilor, Zidul Cetatii, Turnul Cojocarilor, Turnul Macelarilor, strada Cojocarilor, Scara Acoperita, Casa Cositorarului, Piata Ratustelor, strada Cositorarilor, Liceul “Joseph Haltrich”, Turnul cu Ceas, Casa Venetiana, strada Cetatii, pentru a ajunge, intr-un final, la Primaria municipiului Sighisoara.

Apoi, la Casa Cositorarului, va fi prezentata traditia saseasca a “fasching”-ului – specifica unor burg-uri din vechile scaune sasesti din perioada medievala, iar in curtea interioara de la Casa cu Sindrila se va deschide un “Targ al Breslelor”, cu ateliere demonstrative cu activitatii specifice vechilor bresle. Tot aici, se va juca teatru de animatie, ca si la Casa cu Cerb, la Centrul Cultural Romano-German.

In program mai sunt cuprinse vernisajul unei expozitii cu masti de carnaval la Scoala Gimnaziala “Radu Popa”, un concert de lauta si un recital de poezie medievala germana si sonete. Seara, dupa “indestularea lolelor”, va avea loc si un “Bal al Lolelor”.

“Carnavalul Lolelor” reprezinta unul dintre cele mai vechi obiceiuri sasesti din Ardeal, cu origini in traditii ale breslelor din Evul Mediu. Evenimentul s-a desfasurat sute de ani in Agnita, iar traditia a fost reinviata recent la Sighisoara de Centrul Cultural “Petre Tutea” care a propus municipalitatii, in 2008, organizarea, in februarie, a unui eveniment avand aceasta tema.

“Carnavalul Lolelor” s-a desfasurat in 17 februarie in centrul istoric al Capitalei, iar in 23 februarie va avea loc si in centrul istoric al municipiului Medias, la Casa Schuller, Piata Ferdinand I si Piata Castelului, se mai arata in comunicat.

Sursa: Wall Street

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Sute de străini vin anual în România pentru a-şi petrece vacanţa învâţând cum se trăieşte şi se munceşte la ţară. Sunt din toate colţurile lumii, de la europeni, americani sau asiatici.

Voluntarii WWOOF

Voluntarii WWOOF

Sute de turişti străini vin anual în România pentru a se familiariza cu cultura tradiţională românească şi a învăţa din obiceiurile ţăranilor. Cu doar 10 euro aceştia beneficiază de masă şi cazare în una din cele 36 de microferme ecologice sau tradiţionale, majoritatea din Transilvania. În schimb, trebuie să ajute la muncile fermei, în măsura în care se pricep, şi să împartă ţăranilor români din cunoştinţele lor.

Turism românesc pe model britanic

Acest gen de vacanţe, disponibile şi pentru turiştii români, sunt posibile prin intermediul organizaţiei WWOOF România (World Wide Opportunities on Organic Farms), parte a reţelei WWOOF creată în 1970 în Marea Britanie de un grup de oameni din diferite oraşe, care obişnuiau să îşi petreacă week-end-urile ajutând familii de fermieri la muncile agricole. Pentru a intra program, străinii trebuie să se înscrie ca voluntari pe site-ul WWOOF, să plătească o taxă de 10 euro pentru activarea contului şi să îşi aleagă ferma pe care doresc să o viziteze. Pentru cetăţenii români nu se percepe taxa de 10 euro.

“Avem cam 500 de înscrieri pe an, dintre care în jur de 400 sunt voluntari veniţi din străinătate. Vin foarte mulţi din Europa-Franţa, Germania, Austria, Marea Britanie, dar şi din SUA, Noua Zeelandă, Coreea şi Egipt.  Practic, este vorba despre un program de voluntariat şi în aceeaşi măsură un schimb cultural. Există un interes foarte mare din partea străinilor faţă de viaţa de la ţară. În Europa există un curent bazat pe suveranitatea alimentară, oamenii vor să ştie cum se cultivă hrana sănătoasă”, a declarat pentru ECONOMICA.NET  Attila Szocs, coordonatorul proiectului WWOOF România. Potrivit acestuia, pentru 2013 în program s-au înscris deja peste 100 de voluntari, dintre care doar 30 sunt români. “În general sunt tineri profesionişti care tocmai au terminat facultatea şi care se decid să călătorească 1-2 ani sau cupluri care pornesc împreună la drum. Uneori aceştia fac circuite WWOOF participând la acest program în mai multe ţări”, a mai declarat  Attila Szocs. În momentul de faţă, peste 35 de ţări din întreaga lume au stabilit organizaţii naţionale WWOOF, care promovează o legătură strânsă între fermierii ecologici şi consumatori.

 Ce câştigă fermierul

Proiectul WWOOF România a demarat în 2008 cu 3 ferme, însă numărul lor a crescut reptat până la 36 în momentul de faţă la care se vor mai adăuga în curând două, aflate acum în curs de evaluare. Printre acestea se numără ferma ecolgică Topa din Transilvania (fructe, legume, trandafiri), o fermă de legume şi animale de la Stânciova, lângă Timişoara sau o fermă unde se produce şi brânză ecologică situată la 60 de km de Arad.”Spiritul programului este de a lăsa la latitudinea fermierului ecologic sau tradiţional să intre în program. Aşteptăm ca decizia să vină din partean lor”, mai explică  Attila Szocs. Reprezentantul WWOOF susţine că fermierii nu primesc bani pentru a-i găzdui şi hrăni  pe voluntari. În schimb, beneficiază de de un schimb de experienţă de la persoane care îl pot ajuta în diverse probleme ce ţin de gospodărie. “Vin voluntari care lucrează cu lemn, cu fier sau fac diverse activităţi artistice. De asemenea, au fost cazuri în care voluntarii au ajutat la clădirea unei case prin metode ţărăneşti. Fermierii câştigă experienţă de la voluntari şi devin la rândul lor mentori pentru străinii pe care îi primesc”, a adăugat coordonatorul programului.

WWOOF România este derulat prin Eco Ruralis, o asociaţie non profit care se finanzează cu precădere din banii veniţi de la alte fundaţii din Europa şi care promovează interesele fermierilor care practică agricultura ecologică.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Most holiday houses located in interesting areas are put on sale at prices above 100,000 euros, with the top price being 2.9 million euros for a villa in Domnesti. However, prices had different evolutions from county to county this year.

Prahova, for instance, experienced the most significant price drops, with the average price of holiday houses being 14.8 pc lower in 2012 than last year. The second most important price decrease occurred in Constanta (9.7%). On the other hand, in Brasov these properties are 13.3 pc more expensive than in 2011, according to an analysis made by www.imobiliare.ro based on the prices asked by the owners that want to sale holiday houses.

Almost 65% of these houses cost over 100,000 euros, but there are also budget options, as 19.7% of offers are at prices less or equal to 60,000 euros and 15.4% of announcements refer to prices between 60,000 and 100,000 euros.

As for the most expensive holiday properties, 21.4% of the announcements refer to houses priced between 150,000 and 250,000 euros, 11.5% are put on sale at 250,000 – 350,000 euros and 14.8% of owners try to sell their properties at prices above 350,000 euros.

The highest number of such offers is encountered in Constanţa (32%), Ilfov (21%), Braşov (12%), Prahova (10%), Argeş and Hunedoara. In Ilfov County, the majority of available holiday houses can be found in villages like Snagov and Corbeanca.

The most expensive property put on sale now on imobiliare.ro is a villa with the built surface of 1,100 square meters, situated in Domnesti, Ilfov, surrounded by an estate of 10,900 square meters, at the price of 2.9 million euros.

 

Majoritatea caselor de vacanţă la vânzare au preţuri peste 100.000 euro. Topul judeţelor cu cele mai mari ieftiniri

Majoritatea caselor de vacanţă scoase la vânzare în zonele reprezentative pe acest segment au preţuri care depăşesc 100.000 euro, maximul fiind de 2,9 milioane euro pentru o vilă în comuna Domneşti, în condiţiile în care în acest an preţurile au evoluat diferit de la un judeţ la altul.

În Prahova au fost înregistrate cele mai mari reduceri de preţ, casele de vacanţă din acest judeţ fiind scoase la vânzare la preţuri cu 14,8% mai mici decât anul trecut. Pe locul al doilea după procentul de scădere se află Constanţa, cu 9,7%. În Braşov casele de vacanţă s-au scumpit cu 13,3%, conform unei analize www.imobiliare.ro care a luat în calcul ofertele din cele mai reprezentative judeţe pe acest segment.

Aproape 65% din case costă peste 100.000 de euro. Există, totuşi, şi numeroase opţiuni pentru bugete low-cost, 19,7% din anunţuri făcând referire la case de vacanţă cu un preţ de strigare mai mic sau egal cu 60.000 de euro, iar 15,4% din anunţuri se încadrează în intervalul 60.000-100.000 euro.

Piaţa locuinţelor secundare este bine reprezentată pe segmentul de vârf. Astfel, 21,4% din ofertă se încadrează în intervalul de preţ cuprins între 150.000 euro şi 250.000 euro, în 11,5% din cazuri preţurile variază între 250.000 euro şi 350.000 euro, pentru ca 14,8% din totalul ofertei să fie reprezentată de proprietăţi rezidenţiale al căror preţ depăşeşte 350.000 euro.

Cele mai multe oferte sunt în Constanţa (32%), Ilfov (21%), Braşov (12%), Prahova (10%), Argeş şi Hunedoara. În Ilfov, majoritatea caselor de vacanţă disponibile sunt situate în localităţi precum Snagov şi Corbeanca şi se înscriu în segmentul de top, la fel ca cele de pe Valea Prahovei. În Constanţa, dar şi în Braşov, oferta de locuinţe secundare este completată de apartamente noi, mai ieftine şi cu un cost de întreţinere mai mic.

Cea mai scumpă proprietate rezidenţială din acest segment scoasă la vânzare în acest moment pe imobiliare.ro este o vilă cu o suprafaţă utilă de 1.100 de metri pătraţi din Domneşti, Ilfov. Construită şi amenajată în anul 2001, proprietatea a fost considerată timp de mai mulţi ani ca fiind cea mai frumoasă proprietate rezidenţială din zona de sud-vest a Capitalei. Are 14 camere, 2 bucătării, 6 băi, 3 garaje, 7 locuri de parcare şi un teren de 10.900 metri pătraţi. Nu lipsesc jacuzzi-ul, sauna sau crama. Vila este scoasă la vânzare pentru 2,9 milioane de euro.

Locul al doilea în clasament este ocupat de o vilă cu două etaje plus mansardă şi o suprafaţă utilă de 600 de metri pătraţi din Sinaia, Prahova, situată pe drumul spre cota 1.400 şi scoasă la vânzare pentru 2,8 milioane de euro. Vila construită în 2007 are 12 camere, 8 balcoane, jacuzzi şi şemineu şi este una din cele mai confortabile şi luxoase proprietăţi noi din Sinaia, putând fi transformată într-un mic hotel.

Locul al treilea în top este ocupat de un conac din judeţul Arad, scos la vânzare de mai bine de un an. Preţul solicitat de proprietar este de 2 milioane de euro. Conacul este situat pe DN79 Arad-Oradea, la o distanţă de 28,3 kilometri de Arad. Conacul a fost construit la mijlocul secolului al XIX-lea de către baronul Urban Petru de Monyoro şi a fost renovat în 1994. Are o suprafaţă utilă de 640 metri pătraţi şi un teren de 11.800 metri pătraţi. Pe teren se află şi o piscină, iar în spatele conacului există o clădire nouă de 200 de metri pătraţi ce poate fi, de asemenea, amenajată ca spaţiu de locuit.

 Sursa: Busienss Herald

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Fossilized bones of a new type of pterosaur were discovered in Romania; there was a flying reptile that lived in dinosaur-era about 68 million ago and had a wingspan of about three feet

Pieces  from this medium sized pterosaur skeleton were discovered in Sebeş-Glod, in Podişul Transilvaniei, a region famous for the variety of fossils from the late Cretaceous (about 68 million years ago) which were found here such as the crocodile-morphs (ancient relatives of crocodiles), mammals, turtles and dinosaurs as dwarf small sauropod (Magyarosaurus Dacus) and Stocky Dragon (Dragon Dromaeosaur), according to livescience.com.

Information was published by researchers from Romania Ardeal Museum Society, Southampton University – Great Britain, and Rio de Janeiro National Museum – Brasil. The study which presents the new pterosaur type was published online on 30th of January, in science journal PLOS One.

Science people have decided that this new type of flying reptile would get the name of Eurazhdarcho langendorfensis and state that this being belonged to a group of pterosaurs named Azhdarchidae.

Pterosaurs lived in the same time with dinosaurs and disappeared also in the same time but they were not dinosaurs. Sometimes, in a wrong way, they were called pterodactiles but this word describes only the first type of pterosaur discovered by science people in XVIIth century. Small pterosaurs appeared in triasic, 230 million years ago. Then, in jurassic and cretaceous, more advanced type of flying reptiles developed, as Azhdarchidae.

“These were pterosaurs with long necks and long beaks, their wings were adapted for plan flight” researcher Darren Naish declared, a paleontologist at the University of Southampton in the UK. “Some features of bones and hind wings indicate that these creatures could raise their wings and walk, if necessary, on all their four feet,” he said.


DESCOPERIRE INEDITĂ în România: Fosilele unei reptile zburătoare, ce a trăit în urmă  68 de milioane de ani 
Oasele fosilizate ale unui nou tip de pterozaur, o reptilă zburătoare din epoca dinozaurilor, care a trăit în urmă cu circa 68 de milioane de ani şi avea o anvergură a aripilor de aproape trei metri, au fost descoperite în România.

Fragmente din scheletul acestui pterozaur de talie medie au fost descoperite în Sebeş-Glod, în Podişul Transilvaniei, o regiune faimoasă pentru varietatea de fosile din cretacicul târziu (în urmă cu aproximativ 68 de milioane de ani) pe care le adăposteşte, precum cele de crocodilomorfi (rude străvechi ale crocodililor), mamifere, broaşte ţestoase şi dinozauri ca Sauropodul pitic (Magyarosaurus dacus) şi Balaurul bondoc (dromaeosaur Balaur), relatează livescience.com.

Informaţiile au fost făcute publice de cercetători de la Societatea Muzeului Ardelean din România, Universitatea din Southampton, Marea Britanie, şi Museau Nacional din Rio de Janeiro, Brazilia. Studiul care prezintă noul tip de pterozaur a fost publicat pe 30 ianuarie, online, în jurnalul de ştiinţă PLOS One.

Oamenii de ştiinţă au decis ca noul tip de reptilă zburătoare să se numească de acum înainte Eurazhdarcho langendorfensis şi afirmă că această vieţuitoare a făcut parte dintr-un grup de pterozauri denumit Azhdarchidae.

Pterozaurii au trăit alături de dinozauri şi au dispărut aproximativ în aceeaşi perioadă cu aceştia, dar nu erau dinozauri. Pterozaurii sunt denumiţi uneori, în mod eronat, pterodactili, însă acest termen descrie doar primul gen de pterozaur, descoperit de oamenii de ştiinţă în secolul al XVIII-lea. Pterozauri de talie mică au apărut în triasic, în urmă cu 230 de milioane de ani. Ulterior, în jurasic şi în cretacic, au început să se dezvolte forme mai avansate de reptile zburătoare, precum Azhdarchidae.

“Aceştia erau pterozauri cu gâturi lungi şi ciocuri lungi, aripile lor erau adaptate pentru zborul planat”, a declarat cercetătorul Darren Naish, paleontolog la Universitatea Southampton din Marea Britanie. “Anumite caracteristici ale oaselor aripilor şi ale membrelor posterioare indică faptul că aceste vieţuitoare puteau să îşi strângă aripile şi să meargă, la nevoie, pe toate cele patru membre”, a mai spus acesta.

Anvergura aripilor exemplarelor din clasa Eurazhdarcho langendorfensis indică faptul că aceşti pterozauri erau “mari, dar nu uriaşi”, în comparaţie cu unii dintre verişorii lor, afirmă Darren Naish. De exemplu, un ahzdarchid uriaş, Hatzegopteryx thambema, ale cărui oase au fost descoperite tot în România, în apropiere de Haţeg, avea o anvergură a aripilor de 11 metri.

Sursa: Business Herald

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

The largest company in Romania is not registered at the Registry of Commerce. It has over 50,000 employees and a turnover of approximately USD 15 M. We are talking about freelancers working on the internet, from their own living rooms or from cafes, for companies from all over the world. For some of them the projects obtained through global freelancing platforms such as Elance, freelancer or oDesk result in MNC-level salaries running into tens of thousands of USD per year, businessmagazin.ro writes.

Tudor Maier has built a career many multinational company employees can only dream of. He does not depend on anyone, he does not know what having a boss means, he organizes his time as he pleases without overworking and, most important of all, he earns enough to live more than decently without worrying for the future. The 32-year-old is a freelancer on the internet and one of the best paid in Romania, having a salary comparable to that of an executive level job – several thousand Dollars per year. “No job in Romania, irrespective of how well paid it would be, could determine me now to give up the freelancer statute and become an employee,” Maier states.

Just like him, tens of millions of people from all over the world, including several tens of thousands of Romanians, are permanently trying their luck on their own, on freelancing platforms such as freelancer.com, elance.com, oDesk.com or vWorker.com. He hopes, like anyone else in fact, to find the key to large salaries and, although some succeed, it has to be said from the get go that freelancing as a job is not suitable for anyone.

The way platforms of this kind work is fairly easy – companies from all over the world are looking for well-trained workforce cheaper than they would find in their countries of origin, to use on various specific projects, and the numerous freelancers compete against each other using weapons such as price, deadlines and previous experience in order to win projects. Naturally, companies will not assault greenhorns with projects and money will not be made too easily, but for those undeterred the rewards will turn out to be more than enough to lead a relaxed lifestyle.

 

50.000 de români lucrează de acasă si au o cifră de afaceri de aproximativ 15 milioane de Cea mai mare companie din România nu este înregistrată la Registrul Comerţului. Are peste 50.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproximativ 15 milioane de dolari. Este vorba despre freelancerii care lucrează pe internet, din propria sufragerie sau din vreo cafenea, pentru companii din toate colţurile lumii. Pentru unii dintre ei, proiectele obţinute prin intermediul marilor platforme mondiale de freelancing precum Elance, freelancer sau oDesk se traduc într-un salariu comparabil cu al unui executiv de multinaţională, de câteva zeci de mii de dolari anual, scriebusinessmagazin.ro.

Tudor Maier şi-a construit o carieră la care mulţi angajaţi de multinaţională nici măcar nu visează. Nu depinde de nimeni în meseria lui, nu ştie ce înseamnă să ai un şef, îşi organizează timpul după bunul-plac fără să se spetească muncind şi, cel mai important dintre toate, câştigă suficient cât să ducă un trai mai mult decât decent, fără grija zilei de mâine. Tânărul în vârstă de 32 de ani este freelancer, liber-profesionist pe internet, dacă vreţi, şi încă unul dintre cel mai bine plătiţi din România, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv – câteva zeci bune de mii de dolari pe an. “Niciun job din România, oricât de bine plătit ar fi, nu m-ar putea determina acum să renunţ la statutul de freelancer şi să devin angajat”, spune Maier.

Ca el, zeci de milioane de oameni din toate colţurile lumii, între care şi câteva zeci de mii de români, îşi încearcă în permanenţă norocul pe cont propriu, pe platforme de freelancing precum Freelancer.com, Elance.com, oDesk.com sau vWorker.com. Speră, ca oricine de altfel, să găsească cheia banilor mulţi în schimbul muncii lor şi, deşi unii chiar reuşesc, trebuie spus de la bun început că freelancingul ca meserie nu-i chiar pentru oricine.

Modul de funcţionare al platformelor de acest gen este destul de simplu – companii din toată lumea caută forţă de muncă bine pregătită şi mai ieftină decât ar găsi în ţara de unde provin pentru diverse proiecte specifice, iar freelancerii cei mulţi concurează unii cu ceilalţi folosind arme precum preţul, termenul de predare şi experienţa anterioară pentru a câştiga proiectele.

De la sine înţeles că, pentru cineva de-abia pornit pe calea freelancingului, nici companiile nu se vor înghesui cu proiecte şi nici banii nu vor curge prea uşor, dar pentru cei care nu se lasă uşor descurajaţi, recompensele se pot dovedi mai mult decât suficiente pentru o viaţă relaxată.

Daniel Simion (35 de ani), de exemplu, câştigă în medie 2.000 de dolari pe lună, aproape cât salariul pe care l-a avut în postura de angajat, dar cu un număr considerabil mai mic de ore lucrate. Activitatea lui ca freelancer se învârte în jurul editării de imagine şi sunet, procesării digitale a imaginii sau adăugării de efecte speciale sau animaţii. Mai exact tot ce are legătură cu etapa de post-producţie video. “Pe scurt, clientul îmi spune cu ce ar vrea să-l ajut, îmi trimite materialul brut (filmare, imagini, logo-uri, texte, explicaţii, exemple etc.), iar eu le asamblez pe toate ca pe nişte puzzle-uri sau fac modificările cerute”, explică Simion.

Sources: Bucharest herald

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

The “Grigore Antipa” National Museum of Natural History in Bucharest is celebrating Dragobete with surprises for couples in love. These can fill out a questionnaire and enter a drawing to win a set of albums containing pictures and information about special pieces in the collection. The winners will be announced on the Antipa Museum Facebook page on Monday, Feb 25.

The “Dimitrie Gusti” National Village Museum invites you to love the Romanian way on Dragobete Day, as part of the“Youth Celebration” series of events. Children will be welcomed by Zurli Theater and “The Bear tricked by the Fox”, as well as The Merry Jester, Tandala and Ileana Cosanzeana. The “Dragobete Kisses the Girls” photo exhibition will be on display at the “Gheorghe Focsa” Exhibition Hall, an event organized together with the Bucurestiul meu drag Association. “Who could hate love?”, is the question that the traditional folk music performers Maria Butaciu, Maria Bandoiu, Constantin Bahrin, Alexandru Patrascu, Gabriel Dumitru and Rodica Anghelescu will address to the listeners, bringing the joy of music and dance  to us all. Tudor Niculescu Mizil teaches romantics how “Love … on guitar strings” is, as he performs classical instrumental pieces, while actor and singer Daniel Fat invites us to listen to ”Love Ballads”, emotional ballads. The actors from Mask Theater will perform “Romanians on… Dragobete”.

Radio Romania Cultural will celebrate the Romanian Lovers’ Day with a music and theater marathon. The voices of Clody Berthola, Fory Etterle, Tanti Cocea, Alexandru Giugaru, Elvira Godeanu, Dem Radulescu, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Lucian, Valeria Seciu, Victor Rebengiuc and many more will therefore be the stars of Romanian classical and contemporary dramaturgical excerpts from “The Twelfth Night” and the “Merry Wives of  Windsor” by William Shakespeare, “The Last Night” by Alex Tocilescu, “The Marriage” by N. V. Gogol, “Gone with the Wind” by Margaret Mitchell, and “The Romantics” by Edmond Rostand.

Music lovers can also listen famous love film themes (Love Story, Romeo and Juliet, Roman Holiday, Casablanca, Gone with the Wind, Doctor Zhivago, My Fair Lady, Wuthering Heights, City Lights, Singing in the rain, Breakfast at Tiffany, Shakespeare in Love, Titanic, Out of Africa, The English Patient, Memoirs of a Gheisa, Pretty Woman, Ghost, Grease, The Notebook, The Bodyguard, The Beauty and the Beast, Indecent Proposal, Dirty Dancing, Armaggedon…).

Great opera voices will also be heard (Kiri te Kanawa, Roberto Alagna, Bryn Terfel, Anna Netrebko, Rollando Villazon, Dmitri Hvrostovsky, Placido Domingo, Luciano Pavarotti) as well as those of Italian film actors and actresses from the ’60-’70s (Renato Carosone, Sophia Loren, Dean Martin, Domenico Modugno, Mario Lanza, Claudio Villa, Flo Sandons, Rino Salviatti and Nilla Pizzi).

What is Dragobete ?

The legend says that Dragobete was the son of an old lady called Baba Dochia, a traditional symbol of Romanian mythology who marks the return of spring. Academics consider Dragobete a Romanian god of love.

There are a number of Dragobete customs in rural areas: some believe that those who take part in Dragobete customs will be protected from illness for the rest of the year; in other parts of Romania, married women must wash their faces with snow so that spring finds them joyful and strong. If a young girl will eat salty bread baked by the eldest woman in the household, then place some basil under their pillow, she will dream her future husband, if he will bring her water in the dream.

Oana Vasiliu

Business Rewiu

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva