Search

Romania on TOP 10

Facebook Twitter Email

foto: captura Youtube

foto: captura Youtube

Anumite sate din Romania pastreaza inca vie traditia mostenita de la strabuni de secole. Iar trecerea timpului nu a stirbit din stralucirea acestor obiceiuri, sarbatorite cu fast si in prezent. Vezi ce datini mai pastreaza romanii cu sfintenie.

Cele mai multe traditii par sa dainuie inca in zona Transilvaniei. Nici Moldova nu se lasa insa mai prejos, avand la randul sau cateva obiceiuri care sunt tinute in fiecare an de localnicii unor sate.

Sarbatoarea harniciei 

In a doua zi de Paste, in satul Mocod din Bistrita-Nasaud se practica un obicei de alegere a celor mai harnici doi flacai din localitate, care sunt numiti “crai” si care au dreptul sa ii pedepseasca pe alti doi feciori lenesi.

Acest obicei de primavara, vechi de pe la 1.600, dupa cum spun localnicii, isi are radacinile din perioada in care satele graniceresti isi alegeau conducatorii si este un elogiu adus celor mai harnici tineri din sat.

Dupa aplicarea pedepsei, fiecare “pacatos” care a fost purtat pe brate in jurul bisericii si batut la talpi cu bricele in fiecare colt al acesteia a multumit craiului pentru dreapta judecata, promitand, totodata, ca se va indrepta. Dupa inca o repriza de cantec, joc si voie buna, toata lumea s-a indreptat spre raul Somes, pentru “spalarea de pacate” si pentru prosperitate, potrivit Mediafax.

Corida fetelor nemaritate 

Boul instrutat sau impanat este una dintre cele mai interesante si arhaice traditii care a supravietuit intr-o arie foarte restransa din Transilvania.

Conform traditiei, in localitatea Manastirea de langa Dej, in fiecare an fetele nemaritate sunt puse la incercarea de a stapani un bou impodobit, lasat liber pe strazi.

Dupa ce boul a fost impodobit, a fost dus in strada si alungat cu biciul de baietii din sat. Se spune ca fata care prinde prima boul de coarne se va marita in curand, scrie dejeanul.ro.

Ingroparea iernii 

Localnicii din comuna Rimetea, judetul Alba, participa sambata la unul dintre cele mai spectaculoase si mai vechi obiceiuri de primavara din Transilvania, “Inmormantarea Farsangului”.

Feciorii din sat, imbracati in costume hilare, umbla prin sat intr-un alai grotesc pentru a ingropa iarna. “Inmormantarea Farsangului” semnifica si sfarsitul perioadei de distractie, dinainte de postul Pastelui. Se alunga spiritele rele.

Alaiul seamana cu o inmormantare, dar are in frunte un mire si o mireasa, alaturi de ei stand muzicanti, haiduci care pocnesc din bice, bocitoare, betivi sau copii imbracati in costume care mai de care, de la cersetori, clovni si dracusori pana la macabra Moarte. In mijlocul tuturor se afla un sicriu, tractat de un magarus, in care este inchisa iarna, in mod simbolic, potrivit adevarul.ro.

Noaptea strigoilor 

Un obicei vestit in zona Moldovei este Pazitul Usturoiului. In noaptea de Sfantul Andrei, atunci cand umbla vorba ca strigoii bantuie casele oamenilor, locuitorii acestor tinuturi incearca sa tina departe spiritele rele printr-o traditie specifica.

Pazitul Usturoiului consta in aducerea de acasa de catre fetele tinere a mai multor funii de usturoi, alungand in acest fel spiritele rele din tot satul. In noaptea de 29 spre 30 noiembrie are loc iesirea din morminte a duhurilor rele.

In credinta populara, strigoii sunt porniti sa le faca rau pamantenilor si pot fi opriti cu ajutorul usturoiului, care se pune la portile gospodariilor si la pragurile usilor si ferestrelor, avand rolul de a indeparta spiritele malefice, scrie traditiidinromania.ro.

 

Bataia cu ciomegeIn comuna Ruginoasa, din judetul Iasi, se mai pastreaza inca un obicei desprins parca de pe un taram barbar si anume ritualul batailor cu bate, care se tine de fiecare data la cumpana dintre ani, adica pe 31 decembrie si daca nu s-ar tine se socoteste ca ar fi un semn rau pentru anul care vine.

Tinerii din Ruginoasa, impartiti in doua tabere adverse, numite deleni si valeni, adica cei din deal si cei din vale, se aduna in aceasta zi in vatra satului, sub privirile localnicilor, care nu au dreptul sa intervina in favoarea vreunei tabere, ori alta si incheie anul printr-o bataie cu ciomegele.

Cei declarati victoriosi au privilegiul de a-si alege cele mai frumoase fete la balurile care urmeaza, iar potrivit celor spuse de batranii satului, candva aveau un cuvant de spus in adunarile comunitatii si chiar anumite drepturi asupra recoltelor.

Traditia se numeste in graiul localnicilor Malanca si este bine de stiut ca, desi pare un obicei violent, nimeni nu este ranit, castigatorii sarbatorind de fiecare data victoria batand cu maciucile in pamant, potrivit blogului oceanospotamos.

03 noiembrie 2013, ora 10:19, autor(i): Madalina Pana |

Sursa: Daily Business

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Dacia enjoyed the most rapid growth in sales in Europe, given a European market on the decrease. The Romanian brand’s accomplishment is more significant the more we take into account the fact that it managed to compensate for the much poorer results of investor Renault, money.ro notes. Thus, Dacia sales in Europe went by 40 percent in September to 22,000 cars and by 20 percent in the first nine months of the year to over 200,000 cars. Dacia has become the car brand with the most rapid growth, considering the European market’s 5 percent decrease. “When Dacia Logan started production, our sale figures started growing both in exports and on emerging markets. So far, Dacia 2013 has sold only 7.5 percent in Romania and 92 percent in exports, particularly on Western European markets,” Constantin Stroe, vice-president of Dacia, stated.

Dacia’s success in Europe is also due to a very young range of models. “The Duster, which still could have been successfully sold on the export market, was replaced one month ago and introduced in Europe and Romania; this proves we are not content only with enjoying our success,” Constantin Stroe said further. Dacia’s performance has kept the Renault Group afloat. Renault sales in Europe have dropped by 5 percent while Dacia’s have gone up by 20 percent, allowing overall sales of the French Group to remain on the plus.

Sources:BUSINESS | NINEOCLOCK | OCTOBER 28TH, 2013 AT 9:00 PM


Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

DE D.D.   •   02 NOI 2013   •
Mini-sat cu locuinţe eco, în apropierea Vulcanilor Noroioşi. Casele sunt făcute din lut, au ferestre din parbrize şi acoperişuri cu iarbă 407
Foto: Facebook
Mini-sat cu locuinţe eco, în apropierea Vulcanilor Noroioşi. Casele sunt făcute din lut, au ferestre din parbrize şi acoperişuri cu iarbă 233406Mini-sat cu locuinţe eco, în apropierea Vulcanilor Noroioşi. Casele sunt făcute din lut, au ferestre din parbrize şi acoperişuri cu iarbă 233407Mini-sat cu locuinţe eco, în apropierea Vulcanilor Noroioşi. Casele sunt făcute din lut, au ferestre din parbrize şi acoperişuri cu iarbă 233408Mini-sat cu locuinţe eco, în apropierea Vulcanilor Noroioşi. Casele sunt făcute din lut, au ferestre din parbrize şi acoperişuri cu iarbă 233409

Un mini-sat compus din locuinţe ecologice din lut este ridicat în satul buzoian Berca. Iniţiatoarea proiectului este o învăţătoare de 35 de anicare intenţionează să includă ansamblul într-un circuit turistic ecologic. Ansamblul este format din cinci căsuţe ridicate la marginea satului Berca, pe drumul spre Mănăstirea Răteşti.

Nicoleta Marin, iniţiatoarea proiectului, povesteşte că ideea de a ridica aceste căsuţe ecologice i-a venit după ce un alt proiect, acela de a ridica un parc eolian, a fost sortit eşecului din cauza costurilor mult prea ridicate.

“Am vrut să facem un parc eolian. N-am reuşit şi am zis apoi să rămânem în acelaşi domeniu, eco. Când am realizat că ne costă prea mult să restaurăm case ţărăneşti vechi şi tot căutând pe internet idei despre ce am putea să facem, am dat peste casele cob, care mi s-au părut interesante. Am văzut că este o tehnică nouă şi am zis să încercăm. Am contactat o arhitectă care are primele case de acest gen. La început ne-am gândit că e mai simplu, dar n-a fost. Pe parcurs ne-am dat seama că nu este uşor să ridicăm aceste case. Avem cinci case de cob, merge greu să le ridicăm pentru că nu e ca şi cum ai face o casă din cărămidă. Trebuie să fie anumite condiţii meteo, să fie soare, să bată vântul. Am reuşit să ridicăm toate zidurile”, afirmă învăţătoarea, citată de Mediafax. 

Proiectul denumit ”Cob Village” va promova zona Buzăului: “Am zis că dacă venim cu altceva decât cu o simplă pensiune poate atragem mai mulţi turişti care vin aici, la noi, pentru că avem Vulcanii Noroioşi, avem cârnaţii de Pleşcoi, dar turiştii vin şi pleacă, nu lasă nimic în comună”.

Casuţe de poveste 

Căsuţele sunt construite dintr-un amestec de pământ lutos, nisip, paie de grâu sau de orz şi apă. Fără cofraje, cărămizi sau substanţe chimice.

Construcţiile sunt rotunde, fără colţuri şi muchii. În pereţii exteriori au fost modelate nişe în care sunt puse sticle de diverse culori sau borcane prin care intră lumina de afară. Cât despre ferestre, acestea sunt de fapt parbrize de maşină reciclate, care nu ar trebui să se aburească. În interior, casa va fi ceruită după ce pe ziduri se va aşterne cu pensula un strat de ulei de in. Tencuiala exterioară este un amestec de nisip, păr de capră, balegă de vacă şi foarte puţină apă.

Potrivit realizatoarei proiectului, o astfel de casă este locuinţa pe care oricine şi-o doreşte pentru că este eco şi rezistă la seisme. În plus, nu există pericolul ca zidurile să cadă peste cei aflaţi înăuntru.

“Am umblat la toate fermele din zonă să facem rost de păr de capră pe care ulterior a trebuit să-l luăm la mână şi să-l tăiem la 2,5 centimetri lungime. Nu vă spun că în cursul anului am cununat un cuplu, iar de la nunta finilor noştri am luat toate sticlele de şampanie. Vă daţi seama cum au reacţionat cei de la restaurant când le-am cerut sticlele goale. Din ele am făcut nişte decoraţiuni – în momentul când intră lumina prin ele se obţin nişte efecte deosebite, altfel se vede răsăritul, apusul, e deosebit. De asemenea, am mai folosit în pereţi şi parbrize auto pe care le-am încastrat în cob”, povesteşte iniţiatoarea proiectului.

Căsuţele sunt ridicate pe stâlpi curbaţi din lemn.

“Ne-am dus în pădure şi am luat copacii cei mai strâmbi, ca să păstrăm elementele naturale. Aşadar, totul este aşa cum am luat din natură. Lemnele folosite sunt salcâmi întregi care în unele cazuri ies din pereţi, dar nu am vrut să intervenim. Doar lemnul folosit la acoperiş a fost prelucrat şi ignifugat, iar acum lucrăm la şanţurile pentru scurgerea apei şi la placarea cu piatră de Siriu a aleilor. Am fost nevoiţi să facem fundaţie din beton pentru că după ce am luat terenul am făcut un studiu geologic şi ni s-a spus că este predispus la alunecări de teren. Din acest motiv, fundaţia este din beton, că altfel, la o eventuală alunecare, ar fi luat-o casele la vale. Casele, deşi la fel, sunt unice, deoarece sunt modelate manual, ceea ce reflectă starea sufletească pe care o are fiecare. Nu poţi construi o casă de cob dacă nu ai o atitudine pozitivă, pentru că se pune foarte mult suflet în ele, în executarea lor. N-o să reuşeşti să le faci dacă eşti nervos”, mai spune Nicoleta Marin.

Căsuţele vor fi acoperite cu un strat izolator peste care va fi plantată iarbă.

Fiecare casă are patru camere şi patru băi. Căsuţele vor avea şi centrale termice, pentru că turiştii îşi vor dori confort.

“Casele nu vor fi cu sobe. Poate că aceia care vin nu au chef să bage pe foc şi de aceea mergem pe această variantă, de centrale termice”, mai spune iniţiatoarea proiectului.

Minisatul de la Berca, ridicat cu ajutorul vecinilor şi al prietenilor 

“A fost mai greu la început, până ne-am învăţat cu tehnica cob, pentru că, deşi am colaborat cu arhitecta Ileana Mavrodin, ea nu a participat la lucrări efectiv. Costurile nu sunt de-colo. Noi am avut noroc că în zona Berca este pământul lutos, dar dacă nu-l aveam, trebuia adus din altă parte. Se adaugă nisip, piatră, paie, pe toate trebuie să le procuri. Iar ca să ridici construcţia, este nevoie de forţă de muncă, multă forţă de muncă şi îţi trebuie mulţi prieteni ca să poţi să realizezi un sat atât de mare”, adaugă învăţătoarea.

După finalizarea satului eco, iniţiatoarea proiectului intenţionează să amenajeze în centrul lui o piaţă locală, unde să fie promovate produsele tradiţionale din zona Berca, adică babicul, covrigii de Buzău şi cârnaţii de Pleşcoi.

Sursa: antena 3

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
Romania Peles CastleAlex Schechter

Upon first setting out for a 5-day road trip through southern Transylvania, your first thoughts will probably be focused on the country’s best-known cultural export, Dracula-ah, ah, ah. And, well, who can blame you? After countless movies, TV shows, and even a Marvel comic book series, the word “Transylvania” has been iron-branded onto our collective consciousness as the grim, blustery, far-far-away native land of the original Vampire. But that is precisely why a 5-day road trip through central Romania is so necessary: it helps show that the mythical, Hollywood-ized land is a real, live place, with people (not vampires) and cars (not horse-drawn carriages, though you’ll see a few of those, too) and bustling city centers (as opposed to whatever Bram Stoker would have us believe). Which isn’t to say we base our opinion of a place by how many bright-lit shops and cafes line its streets; in the case of Transylvania, however, those modern establishments throw the country’s exceptional history, not to mention its stunning, centuries-old architecture, into sharp relief.

Below, an itinerary for your 5-day trek through Transylvania, including where to sleep, eat, church-hop, and plenty of off-road sightseeing stops along the way!

 

Romania BrasovAlex Schechter

Sinaia
From Bucharest, most travelers’ starting point, this small town in the foothills of the Carpathians is an easy 1.5-hour drive, making it a good rest stop for those who depart the capital in late morning. Steep hills frame the edges of this ski resort town, which has two things going for it: inexpensive, chalet-style hotels, and close proximity to Peles Castle, an impressive turreted manor that looms over the city on a sprawling estate surrounded by forest. Brasov

Stay here for the night, as Brasov is full of cheap pensiuni, or guest houses, like the Kolping (in fact, pretty much everywhere you stay in Transylvania will be cheap, and you should never count on spending more than $60 USD a night for a mid-range accommodation).

Indeed, Brasov is a proper city, with pubs (we liked one called Publick), shops (the recently-opened Libraria Humanitas boasts over 15,000 titles, and a decent selection in English), not to mention quite an interesting history: Germans settled here in the late 1200s, and they proceeded to build a wall, which effectively kept the Romanians out of their own city for four centuries.

 

Romania Viscri ScarvesAlex Schechter

Viscri
No train station will stop at this Saxon village buried deep in the countryside, so it’s a good thing you’re traveling by car. Located about an hour north of Brasov, and 15 minutes off the main highway, this teensy UNESCO heritage site has one big draw, namely, a fortified church (one of several similar historic structures in this region) whose foundations date back to the 1100s. Visitors can poke around the church itself, which is located at the end of a sleepy, but attractive, farmer’s village. Take note of a small stone doorway in the rear of the church, which leads to an impossibly narrow staircase up to the church’s clocktower. From here, all of Buneşti – the county which encompasses Viscri, Criţ, and three other villages – is visible in all its verdant, sheep-flock-flecked glory. What a view – in particular, gazing down on the church’s red tiled, precipitous V-shaped roof will make you think you’re looking out from the balcony of a medieval gingerbread house.

Here, it’s possible to rent out rooms inside local villagers’ houses for the night. Pay just $69 to stay at Viscri 125, a charming guesthouse right in the center of the village, with spare, traditionally furnished rooms, a garden for lounging in the summer (as well as a DVD library, and free Wifi for the colder months), and free breakfasts of homemade granola, farm-fresh yogurt and cheese, eggs, and traditional jams and preserves.

 

Romania SighisoaraAlex Schechter

Sighisoara
At the northernmost point of your trek, you’ll reach Sighisoara, the jewel of Transylvania. The town itself is split into two sections: lower Sighisoara, and the citadel of Sighisoara. By all means, skip the lower half and head straight for the scenic citadel, where you can gaze out over the quaint cobblestone streets and brightly-colored houses from the window of your cozy wood-accented room at the Hotel Sighisoara (from $59) or the more luxe Fronius (from $99). At the top of a 184-step covered staircase, you’ll reach the Church on the Hill, with its 500-year-old frescoes and small adjoining cemetery. Spend a few hours exploring the winding streets of the citadel, before tucking into a hearty Romanian meal inside your hotel (a perfectly grilled, and very garlicky, eggplant dish at the Hotel Sighisoara did the trick for us).

 

Romania SibiuAlex Schechter

Sibiu
Finally, wind up in Sibiu, whose historic quarter was named by Forbes as Europe’s eighth most idyllic place to live (that, in addition to being named a European Capital of Culture in 2007). The sprawling town square, as charming and scenic as any you’ll find in Eastern Europe, is a great place to sit and watch the world go by (though if the weather’s too harsh, Mojo is a great cafe around the corner). Alternatively, walk a few steps to the northwestern corner of the square to Brukenthal National Museum (admission $6.25), whose galleries are full of works by European masters like van Eyck, de Koninck, and Pietro Liberi, and an impressive collection of Transylvanian stone sculptures dating back to the 13th century.

One street over is the Romanian Orthodox Cathedral – we know what you’re thinking (‘another church?’), but trust us, once inside the cathedral’s red-and-yellow brick exterior, with its domed roof and gilt wooden carvings, you’ll want to spend a few minutes just soaking up all the hushed beauty.

- See more at: http://blog.shermanstravel.com/2013/10/23/from-bucharest-to-sibiu-southern-transylvania-by-car/#sthash.hrhbQCmD.dpu

October 23, 2013 by 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Jurnalistul american Alex Schechter, de la publicaţia Shermans Travel, care a vizitat România în perioada 15-20 octombrie, a publicat 20 de fotografii prin care promovează adevărata Transilvanie, magnet pentru turiştii americani, obsedaţi de legenda contelui Dracula. 

Castelul Peleş, Sinaia
Foto: Alex Schechter/Shermans Travel

Jurnalistul a mai publicat şi un text în care prezintă cititorilor americani excursia de cinci zilepe care a făcut-o în Transilvania.

Punctul de plecare a fost Bucureşti. Despre Sinaia, Schechter scrie că are două lucruri pentru care merită vizitată: hoteluri de tip vile ieftine şi proximitatea faţă de Castelul Peleş, un conac cu turnuri impresionante care se conturează deasupra oraşului, înconjurat fiind de pădure.

Următoarea oprire a fost Braşovul. Acesta recomantă turiştilor să înnopteze aici şi scrie că oraşul este plin de pensiuni ieftine, până în 60 de dolari pe noapte. O altă localitate vizitată estesatul Viscri. „Niciun un tren nu se opreşte în acest sat saxon îngropat în peisajul rural, aşa că e bine că suntem cu maşina”, scrie Schechter. Aici a vizitat biserica fortificată, ce datează de pe la 1100 şi spune că se pot închiria camere direct în casele ţăranilor. O noapte la o pensiune costă 69 de dolari.

Următoarea atracţie turistică pe care jurnalistul a vizitat-o este Sighişoara, „perla Transilvaniei”, după cum o numeşte. Aminteşte şi de preţurile la cazare: 59-99 dolari/noapte.

Ultima oprire a fost la Sibiu, unde face referire la Muzeul Brukenthal şi colecţia de picturi semnate de artişti precum van Eyck, Koninch sau Pietro Liberi, fără să amintească însă de cele două picturi atribuite renumitului Peter Paul Rubens, ce fac parte din pinacoteca muzeului.

Pentru textul original, în limba engleză, click aici.

Shermans Travel este un site de călătorii, care publică conţinut editorial despre diverse destinaţii, dar care oferă cititorilor şi oferte la pachetele turistice şi biletele de avion.

Deşi se laudă cu trei milioane de abonaţi la Top 25 oferte şi colaborări cu publicaţii de renume din SUA, pagina de Facebook a Shermans Travel are puţin peste 7.200 de fani, iar postarea despre Transilvania, a primit doar patru aprecieri, din care trei sunt ale angajaţilor Shermans.

Vizita jurnalistului a fost plătită de Autoritatea Naţională pentru Turism, din bugetul Autorităţii
aprobat pe anul 2013 – Programe din Fondul European pentru Dezvoltare Regionale (FEDR). Valoarea estimativă a contractului a fost de 4.690 lei fără TVA, potrivit caietului de sarcini.

Sursa:

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Tournament of Champions 

Simona Halep, campioana la Sofia
Simona Halep, campioana la Sofia
Foto: Agerpres/AP
 Simona Halep a invins-o duminica in finala turneului de la Sofia pe australianca Samantha Stosur si a castigat al saselea titlu din acest sezon si din cariera, continuand parcursul excelent din acest an. Incepand de luni, Halep va ocupa locul 11 in clasamentul mondial.

Halep, in varsta de 22 de ani, a invins-o pe Stosur pentru a doua oara intr-o luna intr-o finala de turneu.

Sustinuta puternic de publicul de la Sofia, romanca a reusit sa revina in meci, dupa ce a pierdut primul set in fata australiencei. 

Halep a castigat in acest an alte cinci turnee – Nurnberg, ‘s-Hertogenbosch, Budapesta, New Haven si Moscova.

Vezi mai jos desfasurarea scorului si principalele momente ale partidei:

Setul decisiv: 6-2

  • Stosur isi castiga serviciul in debutul setului: 1-0
  • Game alb pentru Simona pe propriul serviciu: 2-2
  • Punct superb si Simona castiga break-ul: 3-2
  • Simona isi castiga serviciul: 4-2
  • Halep inca un break si se distanteaza: 5-2. Publicul o sustine puternic


Setul al doilea: 6-2

  • Stosur isi castiga serviciul: 0-1
  • Halep reuseste primul sau break pe serviciul adversarei din acest meci: 2-1
  • Stosur face rebreak si egaleaza: 2-2
  • Al doilea break al Simonei, al treilea la rand in acest set: 3-2
  • Simona reuseste un game alb pe propriul serviciu: 4-2
  • Inca un break si Halep se distanteaza: 5-2
  • Simona egaleaza situatia la seturi: 6-2

Primul set (partida a inceput la ora 17.30; primul serviciu Stosur): 2-6

  • Stosur isi castiga serviciul: 0-1
  • Stosur face break pe serviciul Simonei: 0-2
  • Simona isi castiga serviciul: 1-3
  • Simona isi castiga serviciul la 0, cu un as: 2-4
  • Stosur isi castiga serviciul si se distanteaza: 2-5
  • Stosur castiga primul set cu un break pe serviciul lui Halep: 2-6

Halep, cap de serie numarul 1 la Tournament of Champions, a invins-o recent pe Stosur (4) in finala turneului de la Moscova.

In tribunele arenei de la Sofia au asistat si ministrul roman al Tineretului si Sportului, Nicolae Banicioiu, alaturi de Ilie Nastase.

Sportiva romanca in varsta de 22 de ani a trecut in semifinala de sambata de Ana Ivanovic, dupa un set decisiv dramatic, in care a revenit dupa ce a fost condusa cu 3-0, reusind sa castige in final cu 6-3 in decisiv.

Tournament of Champions, dotat cu premii in valoare totala de 750.000 de dolari, se desfasoara in perioada 29 octombrie – 3 noiembrie 2013, la Sofia, fiind competitia care incheie sezonul WTA. La turneu iau parte jucatoarele care au castigat cel putin un turneu in 2013 si nu s-au calificat la Turneul Campioanelor de la Istanbul.

de Iulia Rosca     HotNews.ro
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

  • Timisoara – cetatea austriaca
  • Timisoara – oras otoman pentru 162 de ani
  • Coiful de aur de la Poiana Cotofenesti – clisee istorice
  • Reconstituirea bataliei de la Przemysl din 1915
  • Roma – Fantani si cismele
  • Crestinismul s-a nascut la Roma
  • Scurta istorie a Berlinului
  • Beraria Gambrinus
  • Monumente din Oltenia 2
  • Biserica din Urşani-Valcea
  • Monumente din Oltenia 1
  • Muzeul cu dinozauri din Berlin
  • Blocul – han de pe strada Blanari din Bucuresti
  • Palatul Stirbey in grea suferinta
  • Banca Chrissoveloni – Lipscani 8
  • Hanul Rosu si Podul Caii Rahovei
  • Mormantul roman hypogeu de la Tomis
  • Reconstituiri militare – Reenactment
  • Masacrul de la Bartholomeu-Brasov din 1916
  • Castelul Bethlen din Boiu Ţopa
  • Bucureştioara şi Preziosi
  • Statuia lui Mihai Viteazul din Bucureşti
  • Istoria Halelor din Bucureşti
  • Biserica cetate din Drăuşeni
  • Castelul de la Sânmiclăuş
  • Bucureştii la 1873
  • Planul Borroczyn – 1847
  • Tezaurul Sfatului Imperiu de la Viena
  • Vulcanul de la Racoş – jud. Braşov
  • Castelul de la Brâncoveneşti – jud. Mureş
  • Ansamblul rupestru de la Murfatlar (Basarabi)
  • Fotografii din Războiul de Întregire 1916-1918
  • Castelul cu inorogi de la Mănăstirea-jud. Cluj
  • Cele mai vechi panorame fotografice ale Bucureştilor
  • Castelul Haller din Coplean – jud.Cluj
  • Castelul din Ozd
  • Vechi case cu pridvor din Bucureşti
  • Biserica şi cetatea săsescă din Saschiz
  • Biserica fortificatădin Cloaşterf
  • 1 decembrie 1918 la Bucuresti
  • Podul de la Cernavoda
Vizionare placuta!

Patrimoniu
Saschiz (pe Tarnava Mare)
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

                    Labirintul   cuvintelor

     

 

 

Desvlire

            

                     Bustul  lui  Mihai  Eminescu  la  Viena

 

Aluneca – se  giulgiul  alb,  imaculat…

şi  „ Tricolorul Românesc”  spre toamnă…

în  metropola Vieneză,  „Adoptivă – Mamă”

Cu  gingăşie  te-a  sculptat… Virgilius  Moldovan.

 

Peste un secol… depeni  amintiri  de  tinereţe,

Viena, Universitatea,  Junimea,  Veronica,

o  lume  de  idealuri  şi  poveste.

 

Sărbătorit  cu lacrimi  şi  mândrie…

  „Eternă  Universală   Poezie”

 

Aici  în „Diaspora  Românească”

ai  mângâiat   c-o  rimă…

„PRIETENIA  ROMÂNO *** AUSTRIEACĂ”

 

O  pagină  de  bucurie…  Familia Hant,  înscrie.

O  rugăciune  de  sfinţire,  binecuvântare,

Preotul  Nicolae,  chemă  la  închinare !!!

 

         Danke !  Danke !!  Danke  !!!

 

Şi  vei  pluti pe  internet  în  lumea  mare…

„Limba  Română”  divină  binecuvântare.

………………………………………………………………………………………………………………..

         La  26.  Septembrie 2013  ora 18, a  avut  loc  desvelirea:

                             „Bustului  lui  Mihai Eminescu”

        În  Viena  cartierul  Simmiring  în  faţa  Bisericii  Ortodoxe  Romăne.

        Mulţumim  Autorităţilor  Austriece, Ambasadei  Romăniei,  Familiei Hant,   

       Sculptorului  Virgilius  Moldovan,  Bisericii  Ortodoxe  Române, pentru :

       Accest  dar  minunat.  A  fost  o  bucurie   fulminantă.

                      Mulţumim   tuturor   participanţilor. !!!

                                           

                                                  27.09.2013.  Asoc. „HORA”  Viena 

 

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Salina 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cetatea Făgăraşului, aşezată la jumătatea drumului dintre Braşov şi Sibiu, este una dintre cele mai mari şi bine păstrate structuri  medievale din România şi din Europa.

Cetatea regală, înzestrată cu cel mai mare domeniu feudal din voievodat a fost construită la sfârşitul secolului al XlV-lea.

Primele ştiri documentare care atestă existenţa cetăţii de piatră sunt din 1455, când este menţionat un ,,castelan”, iar în anul următor Iancu de Hunedoara, scriind braşovenilor, aminteşte de ,,cetatea noastră Făgăraş”.

Cercetările arheologice din cetate desfăşurate cu ocazia diferitelor etape de restaurare au scos la iveală existenţa, înaintea acestei cetăţi de piatră, a unei fortificaţii din lemn cu val de pământ, construită aproximativ pe amplasamentul actualei cetăţii.

Această fortificaţtie, dovada unei organizări politico- feudale autohtone voivodale, a fost distrusă la mijlocul secolului al XIII-lea, în urma unui puternic incendiu, după cum atestă vestigiile scoase la iveală prin săpăturile arheologice care au însoţit lucrările de restaurare.

Prima piatră de temelie a cetăţii a fost pusă în secolul al XIV-lea, primul domnitor  atestat, care a locuit aici fiind László Kán. Acesta a ordonat ridicarea unei fortificaţii din lemn, iar ulterior, pe timpul lui Majláth István, în 1539, cetatea este reconstruită parţial.

Complexul feudal era înconjurat de un şant de apărare şi de un val de pământ, două elemente esenţiale, pentru acele vremuri, care asigurau, într-o oarecare măsură, un anumit avantaj pentru soldaţii din interior.

În secolul al XV-lea cetatea din piatră şi cărămidă de la Făgăraş, care era o cetate militară de apărare, avea o incintă patrulateră, cu patru turnuri, bastioane la colţuri şi un turn de avanpost de tip baricadă pe latura de est.

După scindarea Regatului Feudal Maghiar în anul 1541, ca urmare a înfrângerii de la Mohacs, Transilvania devine Principat autonom subsuzeranitate otomană. În acest cadru, domeniul şi Cetatea Făgăraşului intră în proprietatea ereditară a principilor Transilvaniei.

Mulţi dintre aceştia au acordat o atenţie deosebită Făgăraşului contribuind la dezvoltarea culturală şi economică a întregii zone.

  • Adăpost pentru averea lui  Mihai Viteazul

Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti între 1593-1601 şi primul unificator al celor trei ţări românesti poartă ,conform unei vechi tradiţii voievodale, titlul de “herteg al Făgăraşului”, încă din anii 1597-1599 şi îşi manifestă pretenţiile asupra acestui teritoriu pe baza unui “ius antiquum vaivodarum valachiae transalpinae” (vechi drept voievodal al Ţării Româneşti).

În anul 1599, în urma campaniei din Transilvania, Mihai Viteazu intră în posesia efectivă a Făgăraşului, iar la sfârşitul aceluiaşi an, cetatea şi domeniul sunt dăruite soţiei sale Doamna Stanca, devenind astfel loc de adăpost pentru averile şi familia domnului.

Bustul doamnei Stanca, soția voievodului, poziționat acum la intrarea în cetate, aminteşte, încă, de momentele din timpul primei uniri.

Mihai Viteazul a acordat o atenţie deosebită Făgăraşului datorită poziţiei sale strategice: în aprilie 1600 cetatea devine centrul de adunare al oştilor înaintea campaniei din Moldova, iar în toamna anului 1600, după înfrângerea de la Mirăslău, tot aici are loc regruparea forţelor.

În secolul al XVII-lea, adaptările de construcţii şi adăugirile la care este supusă Cetatea vor culmina cu transformarea sa într-o fastuoasă reşedinţă princiară,aceasta fiind perioada de apogeu a istoriei acestui maiestuos monument.

Destinaţia pe care au primit-o cele 85 de încăperi ale castelului s-a putut deduce din inventarele Cetăţii Făgăraşului, în special cele din 1632, 1637, 1656, 1676.

În urma acestor lucrări efectuate în secolul al XVII-lea, Cetatea Făgăraşului devine reşedinţă a principilor Transilvaniei şi centru politico-administrativ al marelui domeniu al Făgăraşului, fiind un impunător centru medieval.

În timpul lui Gheorghe Rackozi I(1631-1648) au fost dublate, prin interior, zidurile exterioare de pe latura de nord şi de sud, iar în spaţiile create a fost aplicată umplutură de pământ, realizându-se o rezistenţă de 8 metri grosime.

Totodată, construieşte pe jumătatea nordică a laturii de est clădirea corpului de gardă, iar şanţul de apărare din jurul cetăţii este lărgit, adâncit şi umplut cu apă din Olt, devenind astfel un adevărat lac.

Ţara Făgărasului devine unul dintre cele mai mari şi mai bogate domenii ale Transilvaniei cuprinzând peste 50 de sate administrate prin două curţi secundare.

Din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, ultimii proprietari nu mai întreprind lucrări de amploare, ci doar operaţiuni de reparaţii şi întreţinere. Începand cu anul 1696, după pătrunderea armatei imperiale austriece în Transilvania, Făgăraşul devine proprietate a Coroanei Habsburgice.

Trecerea Făgăraşului în proprietate austriacă şi transformarea în garnizoană a însemnat începutul unei perioade de degradare surprinsă şi în inventarul din 1726. Servind unor scopuri militare, castelul şi cetatea de la Făgăraş îşi pierd eleganţa şi măreţia de odinioară.

Între 1918 şi 1948 a fost garnizoană a armatei române. Din 1918 până în 1923, aicia fost lagăr pentru ruşii albi, presa vremii consemnând donaţiile pe care regina Maria le-a făcut pentru aceştia.

Între anii 1948-1960, în Cetatea Făgăraşului, a existat una dintre cele mai temute închisori pentru deţinuţi politic ale “gulagului” românesc. Cea mai râvnită cetate-castel de pe timpuri are 66 de încăperi, întinse pe cinci niveluri, însă doar o parte dintre camere pot fi vizitate de turişti.

Apropiată de Munţii Făgăraşului, loc de refugiu al militanţilor pentru rezistenţa anti-comunistă, cetatea a devenit una dintre cele mai temute puşcării ale timpului.Numărul celor care au pătimit între zidurile cetăţii pentru că au refuzat să se supună regimului comunist nu se cunoaşte cu exactitate.

Deţinuţii treceau prin cele mai crunte torturi, menite să îi macine fizic şi psihic, iar mulţi dintre aceştia nu rezistau terorii sistematice. În interiorul cetăţii, în Turnul Temniţă exista o carceră, extrem de îngustă, de numai 50 de centimetri, în care puşcăriaşii erau nevoiţi să stea în apă foarte rece care le ajungea până la genunchi.

Deţinuţii politic care au fost încarceraţi la Cetatea Făgaraşului în timpul perioadei comuniste au lăsat semne adânci pe zidurile închisorii, unde se găsesc încrustate de mâinile puşcăriaşilor cruci şi rugăciuni.

 

  • Muzeul Ţării Făgăraşului “Valer Literat”

Cetatea a fost renovată şi amenajată ca muzeu în 1965, astăzi fiind unul dintre principalele puncte de atracţie ale judeţului Braşov. Turiştii pot vizita încăperile, interiorul turnurilor şi scările înguste de piatră.

O adevărată poartă spre trecutul îndepărtat al Transilvaniei, Cetatea Făgăraşului oferă vizitatorilor şansa de a păşi într-o lume apusă a Evului Mediu, dar care a rămas încă vie în memoria comunităţii prin marile personalităţi şi prin provocările istoriei scrise pe acest tărâm.

Măreaţă şi impunătoare, cetatea Făgăraşului pe care Nicolae Iorga o considera una din ,,podoabele ţării”, îşi aşteaptă liniştită ,,recunoaşterea îndrăzneţelor fapte ale trecutului”.

În prezent, Cetatea Făgăraşului adăposteşte Muzeul „Țării Făgăraşului”.

Secole de istorie sunt îngrămădite în vechile ziduri ale cetăţii, fiecare obiect din colecţiile expuse vorbind de la sine despre traiul, preocupările şi valoarea oamenilor din vremuri îndepărtate.

Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” se poate mândri cu un patrimoniu de peste 20.000 de piese. Obiecte vechi, obiecte rare, obiecte de valoare, adunate în decursul a peste 100 de ani.

Programul de vizitare al muzeului este de marţi până vineri, între orele 8 şi 18, iar sâmbăta şi duminica accesul este permis între orele 9 şi 17.Adulţii vor plăti 10 lei pentru un bilet, iar elevii, studenţii şi pensionarii câte 5 lei.

Cetatea poate fi găsită în Piaţa Mihai Viteazul, municipiul Făgăras, judeţul Braşov, fiind vizibilă de pe DN1/E68.

Sursa: Financiarul

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva