Search

Initiative

Facebook Twitter Email

Comoara uitată a ţării: cum vor să folosească britanicii cânepa românească

 

Uitată de români, dar extrem de apreciată de occidentali, cânepa ar putea reveni în atenţia cultivatorilor noştri prin atenţia unui grup de iniţiativă, coordonat de Ivan Patzaichin

Până în 1989, România ocupa locul I în Europa la cultura inului şi a cânepei şi locul IV în lume. Se cultivau aproximativ 75.000 de hectare de in şi 49.000 de hectare de cânepă. Astăzi, însumat, cele două plante tehnice abia dacă acoperă câteva sute de hectare. O mână de oameni încearcă, însă, să readucă atât cânepa, cât şi unul, pe locul pe care îl merită în economia României, cu atât mai mult cu cât vorbim despre o plantă cu mii de întrebuinţări, foarte bine cotată în occident.

Mai multe detalii pe adaevarul

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Ovidiu Slătineanu, preşedintele Asociaţiei Neokoolt, susţine că România ar putea fi mai bine reprezentată de Cultura Cucuteni, „originea Europei”, decât de brandul lansat de Ministerul Turismului în urmă cu patru ani.

Absolvent al liceului de Artă Victor Brauner din Piatra Neamţ, Ovidiu Slătineanu (31 de ani), nu este specializat în istorie sau arheologie, dar a dezvoltat în ultimii ani o pasiune pentru studiul Culturii Cucuteni. În 2010 a înfiinţat Asociaţia non-guvernamentală Neokoolt având ca scop principal schimbarea modului superficial al majorităţii de a se raporta la cultură şi la moştenirea noastră ca neam.
Unul din proiectele recente lansate de Ovidiu Slătineanu şi de membrii asociaţiei este cel de rebranding de ţară, de conştientizare a valorii autentice pe care o are Cultura Cucuteni şi care poate aduce beneficii imaginii României, dacă este promovată aşa cum trebuie.
Mai mute detalii pe adevarul
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

O biserică veche din lemn, de peste 200 de ani, situată în satul Vălișoara, la circa 50 de kilometri de municipiul Deva, are nevoie de lucrări urgente de reparații pentru a putea să reziste pe mai departe vremurilor.

Atestată documentar la 1 mai 1789, bisericuța cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” se află pe lista monumentelor istorice, iar comunitatea locală nu poate face mare lucru pentru restaurarea sa deoarece în sat mai trăiesc cu puțin peste 50 de oameni.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

World Sailing – Asociația Internațională a Federațiilor de Yachting, cu sprijinul Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR), organizează în perioada 17-23 aprilie pe Lacul Siutghiol primul curs tehnic de specializare a antrenorilor și instructorilor sportivi pentru Federația Română de Yachting (FRY).

Programul, Technical Course for Coaches Level 1, este finanțat de Comitetul Olimpic Internațional (IOC) prin programul Solidaritatea Olimpică și are drept grup țintă 12 sportivi de performanță, instructori și antrenori din cadrul cluburilor componente ale FRY.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Institutul Cultural Român va susține cele mai importante proiecte internaționale ale Orchestrei Române de Tineret pe parcursul întregului an 2016, anunță ICR într-un comunicat transmis luni AGERPRES.

Seria evenimentelor va debuta sâmbătă cu un concert la Ateneul Român, urmat, în zilele de 13 și 15 martie, de alte două concerte la Ruse și la Chișinău, prezența Orchestrei Române de Tineret în capitala Republicii Moldova reprezentând o premieră.

Mai multe detalii pe agerpress

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

ie ponoare (3)

Frumoasa ie românească cusută la Ponoarele de Mehedinţi ajunge în toate colţurile lumii datorită unei tinere din zonă, care a pus bazele unei afaceri inedite. A deschis un atelier în care femeile satului lucrează cu spor la obiectele vestimentare tradiţionale.

Fiecare ie creată în atelierul Iuliei Martinescu poartă amprenta zonei de nord a judeţului Mehedinţi, dar evident şi a femeilor care le creează. Sunt cusute cu multă pasiune de ponorence, după modelele din lăzile de zestre ale bătrânelor satului, care ascund pe lângă alte comori, şi adevărate vedete ale portului femeiesc. De altfel, aici, la Ponoarele, lada de zestre este un obiect sfânt şi nu există o casă fără acest obiect tradiţional. De mai multă vreme, Iulia Martinescu se gândea la un proiect care să scoată această zonă spectaculoasă a Mehedinţiului dintr-un nemeritat con de umbră. Aşa se face că în urmă cu trei a pus bazele unui atelier în satul său natal, în Ponoare. „M-am născut aici la sat şi sunt mândră, îmi iubesc oamenii şi locurile. Îmi doream foarte mult să promovez această zonă. Aşa că am putut să profit de ceea ce zona mi-a oferit, aveam nevoie de un fundament, acesta a fost şi stătea în mâinile femeilor care cu pricepere şi migală au dobândit din mamă în fiică această îndeletnicire. Îmi doresc ca această afacere să nu rezume doar la partea materială, vreau ca tinerii de vârsta mea şi nu numai să înceapă să facă diferenţa, să aprecieze valorile, să promovăm tradiţia, portul popular”, spune Iulia, în vârstă de 24 de ani, absolventă a Facultăţii de Drept din Craiova.

ie ponoare (2)

Valori inestimabile

A reuşit în felul acesta să dea de muncă unor femei care nici măcar nu visau la un loc de muncă. „Noi ne mândrim că lumea satelor din România de aici din Mehedinţi a păstrat aceste valori care sunt inestimabile şi le ţinem strânse în lada de zestre a bunicelor. Noi sperăm să le preia şi copiii noştri şi suntem mândri că ia a devenit o adevărată vedetă şi la noi şi peste hotare. Lucrăm cu aceeaşi pasiune cu care au lucrat mamele noastre şi suntem mulţumite, în special pentru noi femeile care am rămas la vatra satului, aici lângă familie este un lucru benefic. Aici la sat este mai greu să obţii un loc de muncă, dar acum cu ajutorul domnişoarei a venit cu un lucru bun şi benefic pentru noi femeile de la sat”, spune Nicu Simona, de 48 de ani.

A dat de muncă la 10 femei

Plăcerea şi mândria de a scoate din mâinile lor aceste bijuterii vestimentare depăşeşte cu mult bucuria de a câştiga un ban. „Faptul că putem lucra în acest atelier pentru noi este o plăcere, îmi place portul naţional. Mama mea a cusut şi de la dumneai am început  să îndrăgesc această preocupare. Nu muncesc neapărat pentru bani, dar este şi o plăcere, suntem mândre că iile noastre ajung în toată lumea”, spune şi Condescu Ronica. În prezent în atelierul Iuliei lucrează zece femei, dar planurile acestei tinere ambiţioase sunt mari şi speră că în viitor va putea să creeze noi locuri de muncă:

„În atelierul meu lucrează zece femei, îmi doresc foarte mult ca numărul lor să se mărească, vrem să rămânem la nivelul de lucru manual, nu vrem modernizare, nu vrem maşini de cusut, nu vrem maşini de brodat. Vreau ca prin această activitate pe are o desfăşor să creez cât mai multe locuri de muncă, este principala activitate din care femeiele câştigă un ban”.

ie ponoare (1)

Apreciate atât de români, cât şi de străini

Iile create aici, la Ponoarele de Mehedinţi, ajung în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, în Italia, Spania, Elveţia ori America, iar clienţi nu sunt doar românii stabiliţi în străinătate, dar şi cetăţeni străini care ştiu să aprecieze un lucru de calitate. „Am contracte încheiate pentru export, dar nu numai. Noi românii, oameni cu bun gust apreciem aceste ii şi reuşim să facem diferenţa dintre lucrul manual şi cele lucrate la maşină.  Uimitor primesc comenzi din toate colţurile lumii, săptămâna trecută am expediat un colet în America, la români plecaţi în afară, dar nu numai, avem clienţi şi străini care convieţuiesc cu românii şi apreciază ceea ce noi facem. Pentru mine ia nu este doar un obiect vestimentar adus în actualitate, e un simbol şi ne defineşte pe noi ca şi români”, mai spune Iulia Martinescu.

Autor Corina Macavei

Sursa: buletindemehedinti

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Nică a lui Ștefan a Petrei, tușa Mărioara, Moș Nichifor Coțcariul, fata babei și fata moșneagului sau Dănila Prepeleac sunt doar câteva dintre personajele binecunoscute ale scriitorului Ion Creangă. După aproape 150 de ani de la apariția operelor marelui povestitor, aceste personaje au început să prindă și chip. Din lutul călcat odinioară chiar de marele scriitor, cu părul din blănițe de oaie sau nurcă, codițe la fete din fuior de cânepă sau fire deșirate din pânză de sac, aceste personaje sunt modelate cu măiestrie de o tulceancă stabilită chiar în satul marelui scriitor, Humulești.

Ionela Lungu este absolventă a Universității Tehnice “Gheorghe Asachi”, cu un masterat în Prelucrarea Materialelor. În 1998, după ce s-a căsătorit și s-a stabilit la Humulești, Ionela Lungu a început să predea ca profesor de discipline tehnice la Școala Vănători. După desființarea școlilor profesionale, a devenit profesor la Clubul Copiilor, la catedra de Metaloplastie. Aici totul se baza pe creativitate și a fost scânteia care i-a aprins pasiunea pentru personajele lui Creangă.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Tenismanul Horia Tecău a donat maternității de la Spitalul Județean din Arad un ecograf performant, în valoare de 20.000 de euro, susținând astfel pentru a doua oară proiectul Organizației ‘Salvați Copiii’.

Potrivit unui comunicat al “Salvați Copiii”, transmis joi AGERPRES, în noiembrie 2015 Horia Tecău a donat bani pentru cumpărarea unui ventilator de suport respirator în valoare de 18.000 de euro pentru Spitalul Județean din Constanța.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

AFSR – ASOCIAȚIA CELE MAI FRUMOASE SATE DIN ROMÂNIA are bucuria de a anunța desemnarea a 23 de SATE CULTURALE.

Pentru a primi titlul de SAT CULTURAL AL ROMÂNIEI 2016 comunele candidate au depus candidatura, au trecut de etapa de preselecție si au prezentat în fața juriului programele culturale (minim 5 evenimente care se vor derula în acest an).

Juriul format din specialiști a acordat punctaje cuprinse intre 80 – 100 puncte comunelor finaliste.

Cele 23 de SATE CULTURALE ALE ROMÂNIEI sunt :

Comuna Drăguș, județul Brașov, reprezentată de dl Primar Gheorghe Sucaciu puncte
Comuna Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș, reprezentată de dl Primar Sofalvi Szabolcs puncte
Comuna Ciocănești, județul Suceava, reprezentată de dl Primar Radu Ciocan
Comuna Vorona, județul Botoșani, reprezentată de dl Primar Aurel Ștefan
Comuna Miroslava, județul Iași, reprezentată de dl Primar Dan Niță
Comuna Sisești, județul Mehedinți, reprezentată de dl Primar Răducan Marian
Comuna Șiria, județul Arad, reprezentată de dl Primar Valentin Bot
Comuna Tulgheș, județul Harghita, reprezentată de dl Primar Marcel Vancu
Comuna Vadu Crișului, județul Bihor, reprezentată de dl Primar Dorel Florian
Comuna Izvoarele, județul Prahova, reprezentată de dna Primar Margareta Dinulescu
Comuna Jidvei, județul Alba, reprezentată de dl Primar Alin Trif
Comuna Cândești, județul Dâmbovița, reprezentată de dna Primar Popa Georgeta
Comuna Bacia, județul Hunedoara, reprezentată de dl Primar Panţa Nicolae
Comuna Horia, județul Constanța, reprezentată de dl Primar Gigel Sava
Comuna Bonțida, județul Cluj, reprezentată de dl Primar Emil Cărhat
Comuna Ruginoasa, județul Iași, reprezentată de dl Primar Ionel Moraru
Comuna Arcani, județul Gorj – reprezentată de dl Primar Aristică Coiculescu
Comuna Costești, județul Vâlcea, reprezentată de dl Primar Toma Marius Pestereanu
Comuna Dudeștii Noi, județul Timiș, reprezentată de dl Primar Alin Adrian Nica
Comuna Văcăreni, județul Tulcea, reprezentată de dl Primar Neagu Costel Neagu
Comuna Cornești, județul Cluj, reprezentată de dl Primar Dorel Julean
Comuna Polovragi, județul Gorj, reprezentată de dl Primar Ștefan Făsuescu
Comuna Prundeni, județul Vâlcea, reprezentată de dl Primar Ion Horăscu

SATELE CULTURALE ALE ROMÂNIEI este un program AFSR inițiat în ianuarie 2014 sub patronajul Ambasadei Franței în România și a Delegației Wallonie – Bruxelles la București, cu scopul de a promova patrimoniul cultural și turistic al satului românesc.

Comunele din România au putut candida la acest titlu cu condiția să organizeze pe parcursul acestui an a minimum 5 evenimente culturale – expoziții, festivaluri, concursuri, etc – în domeniul culturii, artei populare, gastronomiei și turismului cultural.

Jurizarea programelor culturale propuse de comunele finaliste :

  • Calitatea, numărul și diversitatea evenimentelor – 50 puncte
  • Viziunea comunei, prezentarea proiectelor de dezvoltare –  20 puncte
  • Parteneriatul – 10 puncte
  • Experiența candidatului – 10 puncte
  • Importanța și impactul evenimentelor – 10 puncte

AFSR felicită SATE CULTURALE ALE ROMANIEI 2016 și le mulțumește pentru efortul acestora de a promova cultura, patrimoniul și traditiile satului românesc.
 
AFSR multumeste partenerilor săi pentru derularea acestui eveniment: Delegația Wallonie – Bruxelles, Ambasada Franței in România, Muzeul Satului Dimitrie Gusti din Bucuresti,  Liga Studenților Români din Strănătate, Fundația Caesar, Clubul pentru România,
 Asociatia Mioritics.

 

Organizator
AFSR – ASOCIAȚIA CELE MAI FRUMOASE SATE DIN ROMANIA
www.satefrumoase.ro
 
Partener principal
MUZEUL SATULUI DIMITRIE GUSTI BUCUREȘTI

 


Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Povești spumoase ale cartierului Rahova, fotografii de presă spectaculoase, aspecte mai mult sau mai puțin exotice ale societății autohtone sunt câteva elemente prin care România poate fi promovată – au subliniat, joi seara, participanții la dezbaterea “România în imagini. Ce arătăm străinilor”, cuprinsă în seria “Repere Identitare”.

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO.

Evenimentul, moderat de Miruna Vlada la Conceptual Lab din Capitală, i-a avut ca invitați pe Alexandru Giboi (director AGERPRES, coordonatorul albumului “Romania:Evolution”), Andrei Crăciun (scriitor, jurnalist), Bogdan Botofei (fotograf) și Ion Borșan (coordonatorul ghidului “Merg.În”).

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva