Search

Kurdistan

Facebook Twitter Email

Muzeul Național de Istorie a României expune, în perioada 28 ianuarie – 15 februarie, în cadrul micro-expoziției “Exponatul lunii”, instrumente de măsură – greutăți de 20, 10 și două ocale – măsură etalon de jumătate decalitru pentru materii uscate, metru etalon, măsură etalon pentru lichide.

Foto: (c) Răzvan CHIRIȚĂ / AGERPRES ARHIVĂ

Potrivit unui comunicat al MNIR, transmis luni AGERPRES, vernisajul va avea loc miercuri, începând cu ora 13,00, în Sala Lapidarium.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu)

Povestea – Ocaua lui Cuza  

Cuza-Vodă obişnuia adesea să se îmbrace ca un om de rând şi să se amestece prin norod. Dorea să afle el însuşi cum trăiesc cei mulţi. Aşa, într-o zi, şi-a pus căciulă şi suman ţărănesc, a luat două putini cu lapte acru şi s-a dus în târg la Galaţi. Pasămite, aflase măria-sa că unii negustori nu foloseau ocaua cea mare, aşa cum hotărâse o lege din acea vreme, şi căreia poporul îi spunea «ocaua lui Cuza». A căutat, deci, «ţăranul» să vândă laptele la un băcan, despre care se spunea că n-ar fi tocmai-tocmai cinstit şi că vinde cu «ocaua mică”, iar nimeni nu-l putea prinde cu înşelăciunea.

- Jupâne negustor, nu-ţi iau bani, s-a tocmit «ţăranul» ci ne învoim ca la şase ocale de lapte să-mi dai o oca de untdelemn.
- Bine, a primit negustorul, clipind şmecher din ochi.
A luat de pe tejghea ocaua mare, «ocaua lui Cuza», şi-a măsurat laptele: douăzeci şi patru de ocale. A socotit că trebuie să plătească,în schimb,patru ocale de untdelemn.
- Caută să-mi masori drept, cu aceeaşi oca, a stăruit «ţăranul».
Nu se poate, că-i plină de lapte. Îţi măsor cu asta! Şi a scos de sub tejghea altă oca.
- Păi, ocaua asta-i mai mică, a zis «ţăranul».
Ce te pricepi tu, nepricopsitule! Ocaua-i oca şi gata!

Atunci, «ţăranul» a scos căciula din cap, a lepădat sumanul şi s-a arătat în tunica albastră, cu epoleţi auriţi, ca un domnitor. Neguţătorul a înlemnit. De multă uimire a scăpat ocaua din mână.
- Ei, negustorule, mai zici şi-acum că nu te-am prins cu ocaua mică?
- Nu mai zic, măria-ta!… Iertare… milă prea bunule.
Cuza-Vodă a poruncit să-i lege de gât cele două ocale şi să-l poarte pe uliţi, să afle lumea că a căutat să înşele cumpărătorii.
-Să ridice ocalele pe rând, să le arate lumii şi să spună tare cu care va vinde şi cu care n-are să mai vândă de-aici încolo.

Străjuit de slujitori domneşti, neguţătorul mergea pe uliţi, ridica ocaua mică şi striga cât îi ţinea gura:
- Cu asta, nu!
Apoi, ridica ocaua mare şi striga şi mai tare:
- Cu asta, da!
Şi aşa l-au plimbat slujitorii domneşti prin tot târgul: «Cu asta, nu!»… «Cu asta, da!»… Şi i-a fost de ajuns această plimbare ca să se facă om cinstit.

Galerie imagini:

Sursa: http://www.anidescoala.ro/articol/ocaua-lui-cuza-povestire-populara.html

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Un amplu program de evenimente reunind două concerte camerale și unul simfonic, vernisarea unei expoziții de fotografii și documente, o dezbatere ilustrată prin imagini inedite și filme de arhivă și o minicampanie de susținere a turismului cultural în România, dedicate lui George Enescu, la 60 de ani de la moartea compozitorului, va fi organizat, între 22 ianuarie și 7 februarie, de Institutul Cultural Român din Londra.

Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES ARHIVĂ

Potrivit unui comunicat al ICR Londra, transmis miercuri AGERPRES, intitulată “Luna Enescu”, inițiativa, prima de acest fel în Marea Britanie, este realizată în parteneriat cu Ambasada Românei la Londra, Festivalul Internațional “George Enescu” de la București, Muzeul Național “George Enescu”, Radio România și revista “The Gramophone”, cu sprijinul Invitation Romania Travel.

Programul va debuta joi cu fascinantul “Duel al viorilor: Stradivarius vs. Guarnieri”, producție a Radioului România Cultural și a Asociației Culturale Accendo, itinerată cu succes de peste patru ani în majoritatea orașelor României — o adevărată demonstrație de măiestrie interpretativă, avându-i ca protagoniști pe violoniștii Liviu Prunaru și Gabriel Croitoru, acompaniați de pianistul Horia Mihail.

Vineri, personalitatea pentru mulți enigmatică a marelui compozitor va fi examinată într-o dezbatere cu tema “Enescu (Ne)Cunoscut”. Moderată de James Jolly, redactor-șef al prestigioasei reviste britanice “The Gramophone”, discuția se va referi la moștenirea muzicală enesciană, dar va atinge și aspecte biografice, precum și referiri la eforturile de promovare a creației enesciene în străinătate. La eveniment sunt invitați să participe: Sir Noel Malcolm, Oltea Șerban-Pârâu, Cristina Andrei, Oana Marinescu și Dorian Branea, directorul ICR Londra.

Cu această ocazie va fi vernisată expoziția de fotografie pregătită de Muzeul “George Enescu” din București, care prezintă instantanee din viața concertistică și privată a compozitorului, precum și o serie de documente, inclusiv manuscrise, care i-au aparținut.

“Luna Enescu” continuă în 5 februarie, tot la ICR Londra, cu un concert în premieră: superbul “Octet” enescian, în interpretarea Ansamblului Cameral al London Philharmonic Orchestra. Evenimentul, cel dintâi din Seria Concertelor “Enescu” din anul 2015, va fi deschis de Remus Azoiței, cu un omagiu adus violonistului George Enescu: “Chacona” pentru vioară solo de Bach, piesa muzicală favorită a marelui compozitor.

Programul “Lunii Enescu” va culmina și totodată va lua sfârșit sâmbătă, 7 februarie, printr-un eveniment major pentru promovarea marelui compozitor român pe scenele cele mai importante ale lumii. În prestigioasa Royal Festival Hall de la Southbank Centre, celebrul dirijor Vladimir Jurowski și London Philharmonic Orchestra vor prezenta, în premieră britanică, “Simfonia a III-a” de George Enescu, ca parte a unui program de forță care mai include “Cântece rusești” și Cantata “Primăvara” de Serghei Rahmaninov.

Potrivit sursei citate, “Luna Enescu” reprezintă punctul culminant al celor peste șapte ani de promovare a operei enesciene în Marea Britanie de către ICR Londra, în principal prin intermediul deja consacratei serii de concerte “Enescu”, organizată de ICR Londra împreună cu Societatea Enescu din Marea Britanie, în care au evoluat, de-a lungul timpului, nume de prim-plan ale muzicii românești și internaționale.

****

Pe lângă difuzarea cât mai largă a muzicii marelui compozitor român, proiectul urmărește să contribuie la promovarea Festivalului Internațional “George Enescu” și a Competiției Internaționale “George Enescu”, la ediția din anul 2015 fiind așteptate să participe, din Marea Britanie, London Symphony Orchestra, Orchestra and Choir of the Age of Enlightenment, Royal Liverpool Symphony Orchestra și Academy of Ancient Music.

Sub egida legendarului compozitor, programul reunește muzicieni, exegeți, animatori culturali și ansambluri muzicale de primă mână, principalii protagoniști ai evenimentelor care se vor desfășura la sediul Institutului fiind violonistul și profesorul Remus Azoiței, câștigător al Concursului Internațional “George Enescu” în 1999, violoniștii Gabriel Croitoru și Liviu Prunaru, elev al marelui Yehudi Menuhin, discipolul lui Enescu pianistul Horia Mihail.

Acestora li se alătură cunoscuți istorici, critici muzicali, jurnaliști și animatori culturali, precum Sir Noel Malcolm, cercetător la Universitatea Oxford și autorul volumului “George Enescu. Viața și muzica” (1990, apărut în traducere la Editura Humanitas în anul 2011), James Jolly, redactor-șef al revistei “The Gramophone”, Oltea Șerban-Pârâu, director al Centrului Cultural Media al Radio România și director artistic al Orchestrelor și Corurilor Radio România, Cristina Andrei, director general al Muzeului Național “George Enescu” din București, și Oana Marinescu, director de comunicare al Festivalului și al Concursului Internațional “George Enescu” de la București.

Ansamblul cameral al London Philarmonic Orchestra va apărea pentru prima dată, într-un concert extraordinar, pe scena din 1 Belgrave Square.

Evenimentele “Lunii Enescu” gravitează în jurul unei premiere în spațiul britanic — prezentarea “Simfoniei a III-a” de George Enescu de către London Philharmonic Orchestra, sub bagheta lui Vladimir Jurowski, în data de 7 februarie, la Royal Festival Hall de la Southbank Centre.

Lucrarea a fost prezentată inițial în cadrul Festivalului Internațional “George Enescu”, ediția 2013, pe scena Sălii Palatului din București, lăsând o impresie puternică asupra dirijorului. Intergrarea lucrării enesciene în programul London Philharmonic Orchestra este o ilustrare a uneia dintre cele mai importante direcții ale Festivalului — promovarea lucrărilor lui George Enescu în interpretări noi, susținute de importante orchestre ale lumii, așa cum o demonstrează și cele 20 de lucrări ale marelui compozitor care vor fi interpretate, în cadrul ediției din 2015 (30 august — 20 septembrie), de ansambluri celebre, cum sunt Israel Philharmonic Orchestra și San Francisco Symphony Orchestra, mai informează ICR Londra.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Prima ediție de la Sinaia a Zilei Mondiale a Zăpezii (World Snow Day 2015) va avea loc, duminică, evenimentul incluzând lecții gratuite de schi pentru copii, concursuri cu premii, dar și activități educative cu și despre zăpadă.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVĂ

Potrivit unui comunicat de presă al Primăriei Sinaia, ediția de anul acesta a World Snow Day 2015 are loc în mai mult de 500 de stațiuni montane din 43 de țări, evenimentul fiind inițiat de Federația Internațională de Schi, cu scopul de a promova activitățile pe zăpadă, ca mod sănătos și benefic de petrecere a timpului liber în special pentru tineri.

Manifestările de la Sinaia se vor desfășura pe Pârtia Nouă — Gondola 1, fiind vorba despre lecții de schi gratuite pentru copii, oferite de școlile de schi din stațiune, concursuri de schi cu premii, jocuri pe zăpadă, concursuri și activități educative cu și despre zăpadă.

‘Am ales să oferim această zi copiilor care nu au posibilitatea sa schieze zi de zi. Douăzeci de copii vor primi lecții și echipament gratuit din partea celor mai buni monitori din oraș. Vom continua să organizăm la Sinaia evenimente prin care să promovăm ideea de mișcare ca promotor al sănătății și stării de bine’, a declarat, potrivit comunicatului, primarul Vlad Oprea.

AGERPRES/(AS—autor: Anamaria Toma, editor: Diana Dumitru)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email


”LEGILE LUI ZAMOLXE”…de acum 6000 de ani sunt valabile si azi…dupa aceste legi a fost facut ”CORANUL” si mai apoi ”BIBLIA”

1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiintează toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt mainile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicaieri si peste tot este mijlocul Sau, iar chipul Sau este lumina. Nimic nu este faptuit fara de lumina si tot ce vine  din lumina prinde viata si ia faptura.

 2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumină tunetul si focul ce se revarsa , asa este si gandul omului, el trece in vorba omului si apoi in fapta sa.

Deci, ia aminte la asta, caci pana la focul ce arde trebuie sa fie o lumina si un tunet. Lumina omului este gandul sau si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvant, iar vointa omului aprinde focul prin care se faptuiesc toate cele ce sunt in jurul sau.

3. Fii ca muntele cel semet si ridica a ta lumina mai presus de cele ce te inconjoara. Nu uita ca aceiasi pasi ii faci in varful muntelui ca si in josul sau, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul in varf de munte ca si in josul sau, la fel lumineaza soarele piscul cel semet ca si pamantul cel neted.

4. Fii cumpatat ca pamantul si nu vei duce lipsa de nimic. Creanga prea plina de rod este mai repede franta de vant, samanta prea adanca nu razbate si prea multa apa ii stinge suflarea.

5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu cat este mai inalt, cu atat radacinile sale sunt mai adanci in pamant, caci din pamant isi trage taria, nu uita asta. Cu cat te ridici mai mult, cu atat trebuie sa cobori mai mult, caci masura ridicarii este aceeasi cu masura coborarii.

6. Puterea omului incepe cu vorba nerostita, ea este asemeni semintei care incolteste, nici nu se vede cand prinde suflare de viata. Lumina semintei este cea care o ridica, pamantul este cel ce-i da hrana, apa ii da vigoarea, iar rabdarea o imbraca cu tarie.

7. Priveste riul si ia aminte la invatatura sa. La inceput este doar un firicel de apa, dar creste tot mai mare, caci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc implinite, prin firea lor. Asemenea este si gandul cel bun si drept randuit, el isi face loc printre pietre si stanci, nu tine seama de nimic, isi urmează drumul si nimic nu-i sta în cale. Apa cu apa se aduna, iar impreuna puterea este si mai mare.

8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de apa stie unde va ajunge, caci una este cu pamantul si toate cele ce-i vin în cale nu il pot opri pana la sfarsit. Astfel sa iei seama la gandul tau unde trebuie sa ajunga si vei vedea ca nimic nu sta in calea sa . Sa-ti fie gandul limpede pana la sfarsit; multe se vor ivi in calea sa, caci firea lucrurilor din jur este miscatoare asemeni apelor. Apa cu apa se intalnesc, pamant cu pamant si munte cu munte.

9. Ia seama la gandul cel rau, fereste-te de el ca de fulger, lasa-l sa se duca precum a venit, caci te-ndeamna la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevar; sunt ca pulberea campului ce-ti acopera ochii, ca plasa paianjenului pentru mintea si sufletul tau. Ele te indeamna la trufie, inselaciune, hotie si varsare de sange, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, saracia, boala, amaraciunea si moartea.

10. Nu judeca oamenii dupa greutatea lor, dupa puterea lor, dupa averea lor, dupa frumusetea lor sau dupa ravna lor, caci si unul si altul a lasat din ceva pentru a creste in altceva. Cel bogat este sarac în liniste, cel tare este slab pentru altul si cel slab are taria lui ascunsa. Cum firea lucrurilor este miscătoare, asemeni este si omul. Ce da valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult decat boul ? E mai bogat vreunul ca pamantul ? Doar cunoasterea si intelepciunea il ridica pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere daca ea nu este lamurita de vreme.

11. Fierul inrosit a fost rece si se va raci iarasi; vasul a fost pamant si va fi iarasi pamant; pamantul ce-a fost sterp acum este pamant roditor si se va starpi iarasi peste vremi. Ravna omului face schimbatoare toate acestea. Dar ravna ii intoarce bucuria in tristete si linistea in neliniste. Fierul si focul ajuta omul, dar il si vatama. Si aceeasi ravna il indeamna a merge pe carari nestiute si nebatute de ceilalti dinaintea lui. Tot ravna il indeamna la strangere de averi, la marirea puterii si a se masura cu altii. Fereste-te de a te masura cu altul, caci trufia de aici se naste; ea te va cobora mai jos de dobitoace si te va desparti de fratele si de vlastarul tau.

12. Neinteleptul este manat de ravna, dar inteleptul incaleca ravna. Neinteleptul sufera cand ravna il duce la pierdere si la cadere, dar inteleptul intotdeauna gaseste castigul in pierdere si inaltarea în cadere.

13. Trufia raceste iubirea inimii si o face in dusmanie si nu exista dobitoc mai josnic decat omul care nu mai are iubire in inima sa. Caci iubirea este cea dintai putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gandul tau sa se impresoare cu trufia , caci mai jos de dobitoace vei ajunge.

14. Gandul bun si vorba inteleapta iti pot potoli necazul, iti pot racori inima, dar nu te vindeca, pentru că omul sufera dupa cum trufia a crescut in el, caci suferinta este umbra trufiei.

15. Nu iti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, caci ele asa cum vin, asa pleaca. Dupa orice zi vine si noaptea, si dupa iarna vine primavara, caci asa este randuit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se vad, se nasc, cresc si apoi se întorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor ramane pururi, iar aceasta are nenumarate si nesfarsite ramuri, si asemenea izvoarelor mintii si sufletului tau, ele nu se arata la vedere. Caci o suflare si un foc fac sa creasca toate cele ce cresc – ierburi, copaci, dobitoace si oameni – si din aceeasi vatra vin si catre aceeasi vatra se întorc, si vatra aceasta este pururea.

16. Precum copacul cel falnic creste langa cel mic fără a-i face rau, asa să fiti intre voi, cel mare sa nu loveasca pe cel mic si nici sa-i amarasca sufletul, caci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Arunca un lemn pe rau si mai multe vor veni din susul sau catre tine. Adu-i multumire semenului tau, adu-i lumina pe chip si in suflet, iar toate acestea le vei gasi mai tarziu inflorite in inima ta.

17. Nu lua cu siluire si nici cu vorbe amagitoare ceea ce nu este al tau, caci cel ce priveste prin ochii tai este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.

18. Nu grabi nicio lucrare caci trasul de ramuri loveste inapoi. Fructul copt este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplăcut. Nu te grabi deci sa aduni ce este inainte de vreme, căci iti va amări sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si spina.

19. Ramai mereu in racoarea sufletului tau, dar daca mania se aprinde in tine, ia seama ca nu cumva sa treaca de vorba ta. Mania vine din teama si nu a locuit dintru inceput in inima ta; daca nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia inchide poarta intelepciunii, iar cel trufas se pune singur langa dobitoace. Intelepciunea este mai pretuita decat toate cele ce se vad cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tau si este rodul cunoasterii udata de vreme.

20. Nu-ti amari sufletul cand simti durerea si neputinta, ci mai degraba cauta sa te folosesti de ele pentru indreptare , caci in rod ai si samanta. Nu se poate ca o samanta buna sa dea rod rău. Lacomia intotdeauna duce la pierdere, furtul intotdeauna duce la boala, gandurile sterpe intotdeauna duc spre ratacire, mania intotdeauna loveste inapoi, rautatea si neadevarul intotdeauna aduc neputinta , trufia întotdeauna aduce suferinta.

21. Mergi la izvor cand sufletul ti-e aprins, scormoneste in apa limpede si asteapta pana ce devine iarasi curata. Asa se va duce si aprinderea sufletului tau, precum tulburarea aceea.

22. Ia bine seama la taina semintei. Asemeni ei este gandul tau, si cum samanta nu se poate fara coaja, asa este si gandul cel rodnic al omului. Coaja gandului rodnic este vointa, iar fara vointa, gandul se usuca si nu foloseste la nimic. Dar puterea este in rabdarea semintei, iar vointa si rabdarea fac mladita firava sa razbata pamantul tare.

23. In vremea lucrului tau, inveseleste-ti inima la vederea lucrarii tale inainte de terminarea ei, caci precum fructul isi anunta venirea cu o floare, tot asa fapta omului este vazuta de cel cu mintea si simtirea limpede, inainte de a fi terminata.

24. Ia bine seama la cauza omului sarac, dar si la cauza omului grabnic avut, caci nici una nici alta nu sunt firesti. Omul sarac are multe ganduri desarte si le schimbă de la o zi la alta, vorbeste mult si lenea i-a invelit bratele si picioarele. Cel grabnic avut ori e hot si inselator, ori vede mai bine necazul altuia si cauta a-l amagi, de acolo isi trage grabnica avutie.

25. Fii bland si rabdator cu cei de langa tine, caci asa cum te porti tu cu ei, asa se poarta si altii cu tine, caci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumina cu cea care se vede prin ochii tai.

26. Unde este taria omului acolo ii este si slabiciunea , ceea ce-l ridica il si coboara; ramai in limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel bland este deasupra celui aprig. Limpede să-ti fie mintea si simtirea, si ia seama de toate acestea.

27. Taria muntelui vine din rabdarea sa, din linistea sa, stanca ii este numai invelitoare. Dar taria lui este incercata de vant, de apa cea lina. Ia-ti puterea din rabdare si din liniste si foloseste-te de ea prin limpezimea gandului tau, caci nu tulburarea izvorului roade stanca, ci limpezimea sa.

28. Lucrarea facuta din teama nu are viata lunga si taria ei este asemeni unei revarsari de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afara, dar este chemata de teama lor, insa teama vine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevar, lene si trufie.

29. Soarbe cunoasterea de la cei cu barba alba si nerosita de vin si lasa vremea sa o imbrace cu intelepciune. Nu privi la trupul lor slabit si garbovit, caci toate acestea sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si cresterea intelepciunii.

30. Multumeste pamantului pentru toate cele ce-ti ofera, multumeste cerului pentru ploaia care iti hrăneste pamantul, multumeste soarelui pentru caldura si lumina casei tale si a pamantului tau, multumeste lunii pentru linistea somnului tau, multumeste stelelor ca vegheaza asupra somnului tau, multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste padurii pentru tot ce iei de acolo, multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrarile ce-ti arata, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zambet pe chip.

31. Precum iarba buna creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama ca purtarea lor cea rea este semanata si crescuta din teama si neputinte, iar trufia este invelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu cauta a-i indrepta din vorbe si mustrare, caci apasarea pe rana nu o vindeca. Oare iarba aceea este rea doar pentru ca este amara pantecului tau ? Asa este si cu omul, de vei vrea sa-l indrepti, adu-i pentru inceput gandul si simtirea la ce este placut atat omului bun, cat si omului rau. Unul vede roata plecand, iar altul vede aceeasi roata venind. Cine vede mai bine ?

32. Doar cel inteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tulburat, caci cel inteleptit a fost odată si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare l-au făcut sa tina seama de alcatuirea fiintei sale. A fugit de roadele sale amare in varful muntelui si acolo nu a scapat de ele, a fugit in mijlocul padurii si iata ca roadele erau cu el, apoi a privit in launtrul sau si iata ca roadele sale amare aveau radacini in mintea si simtirea poftelor sale.

33. Este o floare mai frumoasa ca cealalta ? Este un izvor mai limpede decat altul ? Este un fir de iarba mai presus de un altul ? Fiecare are taria, frumusetea si priceperea lui. Este în firea lucrurilor ca padurea sa aiba felurite soiuri de copaci, de iarba, de flori si dobitoace. Nu seamana un deget cu altul de la aceeasi mana, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este marul mai intelept decat prunul sau parul ? Este mana stanga mai buna ca dreapta ? Altfel vede ochiul stang de cel drept ? Cele de sus isi au rostul lor si cele de jos isi au rostul lor, cele mari isi au rostul lor si cele mici isi au rostul lor, cele repezi isi au rostul lor si cele incete isi au rostul lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin isi vor avea rostul lor.

34. Neputinta vine dupa rautate si neadevar, caci ceea ce dai aceea primesti, ceea ce semeni aceea culegi, dar ia seama ca lumina sufletului tau si al celui de langa tine are aceeasi vatra si ramane fara umbra. Vezi ce tulbura necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui tau. Adu-i linistea in suflet si limpezimea in minte si batranetile tale vor fi ca pomul copt, oasele si taria ta nu vor slabi si te vei intoarce de unde ai venit, satul de caldura urmasilor tăi.

35. Intotdeauna va fi cineva dedesubtul tau si intotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul tau sa te uiti cu iubire si nu cu trufie caci acolo iti sunt radacinile, iar la cele ce sunt deasupra ta sa te uiti cu privirea de prunc si fara teama.

36. Cele tari, cele slabe si cele nevazute sunt cele ce alcatuiesc lumea si toate acestea le gasesti in om si toate alcatuiesc un intreg. Nu este nimic care să fie afara si sa nu fie si inauntru. Ia seama la toate acestea cand iti apleci privirea inauntrul tau si vei gasi toata intelepciunea zeilor ascunsa in nevazutul fiintei tale. Zeii au luat seama inaintea omului de aceasta intelepciune si asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu si Vesnic.

37. Ia aminte că bataia inimii, curgerea sangelui prin vine, vindecarea ranilor, frumusetea ochilor si minunatia alcatuirii trupului sunt facute prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic care este in fiecare si al carui chip se arata in lumina. Dar nu uita ca trupul este doar o farama din putinul care se vede…

38. Curatenia trupului si desfatarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de dobitoace, caci nu un sunet placut te ridica, nici o duioasa atingere, nici un gust placut, nicio mireasma imbatatoare si nicio bucurie a ochilor. Caci unde este caldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este placutul apare si neplacutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este ras, si plansul pandeste.

39. Iată dar calea de inceput : cumpatarea in toate cele ce faci, ascultarea de batrani si de cei intelepti,harnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevar si de vorbele desarte, ferirea de cearta si de manie, buna purtare intre semeni. Dimineata sa te trezesti cu ele, ziua sa le porti mereu in minte, seara sa le ai cu tine în somn si astfel supararea, lipsa, amaraciunea, neputinta, boala si rautatea altora nu se vor atinge de tine.

40. Dincolo de acestea se afla iubirea, vointa, curajul, rabdarea, modestia si ele ridica omul cu adevarat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmeaza calea zeilor, dar ingroparea lor te arunca mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti adevarata cunoastere si intelepciune, adevarata putere, adevarata bucurie, adevarata bogatie, rodnica si trainica lucrare.

41. Dar iata ca unde este iubirea poate aparea si ura, unde este vointa poate aparea si delasarea, unde este curajul poate aparea si frica, unde este rabdarea, poate aparea si graba si unde este modestia poate aparea si trufia. Caci miscatoare sunt si cele ce se vad si cele ce nu se văd din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se afla cel ce gândeste si acesta este cel ce vede miscarea in nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfata in cunoasterea si linistea ce intrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.

42. Cel tulburat vede binele ca bine si raul ca rau, este atras de una si fuge de cealalta, dar inteleptul vede si frumosul si uratul, simte si frigul si caldura, si finetea si asprimea, aude si placutul si neplacutul, gusta si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoarea si nu face judecata intre ele. El vede deslusit ca firea lucrurilor este in toate, caci frumosul din urat se trage si uratul din frumos, dulcele a fost amar la început si se va face iarasi amar, placutul se naste din neplacut si neplacutul din placut. Si toate acestea lumineaza sufletul inteleptului pentru ca cele bune si placute hranesc si bucura trupul si simturile sale, iar cele neplacute neinteleptului hranesc mintea si intelepciunea sa, caci vede innoirea lucrurilor si semintele viitoarelor bucurii.

43. Nu este usoara cararea zeilor, dar nu uita nicio clipa ca omul poate cuprinde in iubirea sa mai mult decat poate cuprinde in ura sa, caldura se ridica mai mult decat poate coborî frigul, cel ce este deasupra vede mai multe decat cel ce este dedesupt, usorul se intinde mai mult decat se intinde greul, lumina razbate mai mult decat poate razbate intunericul, puterea care uneste este mai mare decat puterea care desparte.

44. Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul mare pe acelasi punct se sprijina; nevazutul si vazutul acelasi loc ocupa; toate cele mari stau ascunse in cele mici, iar aici este o mare taina a firii; mare printre intelepti este cel ce o pricepe.

45. Inteleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce gandeste, cel ce simte cu cel ce face, dar neinteleptul ii desparte. Deschide-ti bine ochii, caci cel ce face, cel ce simte si cel ce gandeste sunt asemeni norilor care vin si pleaca, dar cel ce vede prin ochii tai este vesnic si lumina sa este fara umbra. El este dincolo de viata si moarte, dincolo de bine si rau, dincolo de frumos si urat, dincolo de curgerea timpului.

Scris de Armenean Mircea-viorel

Sursa: esaracul

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Peste 1.000 de persoane din comuna Slătioara, dar și din localitățile învecinate sunt așteptate marți, de Bobotează, la “botezul cailor”, obicei al zonei care presupune stropirea cailor cu apă sfințită și diverse concursuri hipice.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES ARHIVĂ

Primarul comunei Slătioara, Savu Ciocîrlan, a declarat luni, pentru AGERPRES, că la ediția din acest an a evenimentului, cea de-a XXII-a, așteaptă o participare numeroasă atât în privința spectatorilor, cât și a concurenților, numărului de cai, numărului de atelaje. “Au anunțat că vor veni oameni cu atelaje și de la zeci de kilometri, vor fi și concurenți care au mai participat la alte ediții. Imediat după încheierea slujbei de la biserică, spectatorii și concurenții sunt așteptați la botezul cailor”, a afirmat Ciocîrlan.

Probele concursurilor hipice vor fi cea de tracțiune și de frumusețe, iar premii vor fi acordate pentru locurile I și II la ambele probe. Spectatorii vor privi și o defilare de calești, având în vedere că o parte dintre participanți vin la concurs cu calești împodobite.

Evenimentul este organizat de administrația locală și reprezentanții bisericii din comună și pe toată derularea lui este interzisă violența fizică sau verbală asupra animalelor.

“Botezul cailor” este un obicei ce datează de dinainte de perioada comunistă, în care a fost dat uitării. În 1992 preotul Marin Bica a reînviat tradiția “botezului cailor” la Slătioara și de atunci în fiecare an, de Bobotează, caii localnicilor și ai celor din alte sate veniți în comună sunt stropiți cu apă sfințită.

AGERPRES / (AS — autor: Cristina Matei, editor: Marius Frățilă)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

zoltan teszari

Cel mai bogat om de afaceri din Transilvania are o avere estimată la 560 de milioane de euro. Extrem de discret, el este numit „miliardarul invizibil”.

Zoltan Teszari conduce compania RCS&RDS, lider pe piaţa serviciilor de televiziune şi internet din România. El deţine 40% din acţiunile acestei companii. Deşi are în proprietate o mulţime de posturi TV, Teszari evită orice formă de mediatizare. Pe lângă piaţa românească, RCS&RDS este sau a fost prezent în Ungaria, Cehia, Serbia, Spania, Italia, Slovacia şi Croaţia, informează Vocea Transilvaniei.

Zoltan Teszari (44 de ani) duce o viaţă extrem de discretă. Locuieşte în anexa unui hotel de două stele din vecinătatea unei păduri de lângă Oradea. Modest în privinţa imobiliarelor, Teszari a investit „ceva mai mult” în maşini. Are un Porsche Cayenne şi un Ferrari 430.

Patronul RCS&RDS este un fost practicant de judo. În 1990, a reprezentat România la Campionatul European pentru juniori din Turcia. A obţinut medalia de argint. Fotografia podiumului de atunci a dispărut însă fără urmă.

În ultimele două decenii, Zoltan Teszari a avut o singură apariţie publică: a venit la gala Oskar Capital 2002, pentru a primi premiul „Speranţa anului”.

Teszari este de părere că orice persoană trebuie să îşi permită să plătească un abonament TV şi să aibă acces la internet. În 2007, a deschis, la Oradea, un centrul de sănătate şi imagistică medicală, numit simplu „Maria”, unde pacienţii plătesc serviciile medicale la preţul consumabilelor, fără niciun adaos, arată un articol Adevărul.

Foşti sau actuali angajaţi ai companiei au auzit poveşti interesante despre Teszari. Cea mai cunoscută este o întâmplare de anii trecuţi, când Teszari, îmbrăcat în „uniforma” RCS&RDS, stătea şi se uita cum mai mulţi angajaţi ai companiei descărcau nişte cutii. Angajaţii nu l-au recunoscut şi i-au cerut să nu mai stea cu mâinile în sân şi să dea o mână de ajutor. S-a conformat rapid şi i-a ajutat la descărcat.

Mit sau nu, această întâmplare este reprezentativă pentru modul de a face afaceri al lui Zoltan Teszari. El preferă să rămână semi-anonim publicului larg şi chiar propriilor angajaţi pentru a studia mai bine problemele companiei. Tot despre Teszari se spune că, într-o zi, a vorbit ore în şir cu o femeie de serviciu.

În jurul lui Zoltan Teszari se ţese şi o teorie a conspiraţiei, care pleacă de la fosta carieră de judocan a acestuia. Se spune că Teszari are o relaţie extrem de apropiată cu Marius Vizer, om de afaceri austriac cu origini române şi preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Judo. Vizer ar avea o puternică relaţie de prietenie cu liderul rus Vladimir Putin, la rându-i fost practicant de judo.

sursa: gratenews

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Prima Bibliotecă Româno-Arabă a fost inaugurată joi la București, anunță Centrul Cultural European Româno-Panarab (CCERPA), într-un comunicat transmis vineri AGERPRES.

Foto: (c) Grigore POPESCU / AGERPRES ARHIVĂ

“Aceasta cuprinde un fond de carte nestemat, valoros și prețios din literatura română și arabă, care se adresează familiilor mixte, studenților arabi și români din universitățile din București, comunității arabe și românești, dar și celor care doresc să cunoască cât mai bine cultura, civilizația și tradiția arabă”, menționează sursa citată.

Anunțul a fost făcut de președintele CCERPA, dr. Dirar Kutaini, la un eveniment caritabil pentru copiii de la Căminul pentru Familiile Refugiate și Centrul Sfântul Iosif din București. Manifestarea “a reușit să alunge tristețea acestora prin intermediul colindelor oferite în dar de către Corul Bărbătesc Cantus Domini și de Valeria Arnăutu, care le-au adus un strop de bucurie, fericire și zâmbet pe chipurile și în suflete”.

 Potrivit CCERPA, Kutaini a menționat că “acest eveniment a fost unul cultural, de convergențe culturale româno-arabe și reprezintă un mod de incluziune socio-culturală și de respect reciproc, de coabitare unde România reprezintă un model exemplar la nivel mondial”.

 Printre participanții la eveniment s-au numărat ambasadorul Regatului Hașemit al Iordaniei, Saker Malkawi, ambasadorul Republicii Sudan, Mohamed Eltayeb Gasmalla Mudawi, și reprezentantul Regatului Arabiei Saudite, Mohamed Hmoud, consilier al Departamentului Economic, membri ai Universității Spiru Haret, ai Departamentului Egalitatea de Șanse între Femeii și Bărbați etc.

La final, CCERPA le-a oferit cadouri copiilor și participanților la acțiune.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niță)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

State Secretary for Global Affairs with Romania’s Foreign Ministry (MAE), Carmen Burlacu and Iraq’s State Secretary Nizar Issa Abdul Hadi Khairallah held bilateral political consultations in Bucharest, MAE reported in a release on Wednesday.

Photo credit: (c) Sorin LUPSA / AGERPRES ARCHIVE

During the talks held on Dec. 15-16, the two secretaries of state approached the current stage of the prospects for development of the Romania-Iraq relations. Both parties stressed their interest in further enhancing cooperation in all sectors, with emphasis on the economic cooperation, especially in the energy and agriculture fields, as well as on diversifying and reinforcing projects in terms of education and culture.

At the same time, the two dignitaries discussed extensively about the current regional and international context, especially about the latest developments in Iraq and how these events affect the regional and international security. Emphasis was put on the major security risks generated by the actions of the ISIL terrorist organization, at regional and global level, as well as the worsening situation in Syria.

In this context, Burlacu reiterated Romania’s and the European Union’s support for Iraq’s sovereignty and territorial integrity, as well as solidarity with the Baghdad authorities in fighting ISIL and managing the highly complex humanitarian situation in the region.AGERPRES

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES ARHIVĂ

Suprafața: 1.583 kmp
Numărul orașelor: 8
Numărul comunelor: 32
Numărul satelor: 91

Județul Ilfov este situat în partea de S-SE a României, în centrul Câmpiei Române. Județul se desfășoară în jurul Bucureștiului și se învecinează cu județele Prahova la nord, Dâmbovița la vest, Giurgiu la sud-vest, Călărași la sud-est și Ialomița la est.

Ilfov este cel mai mic județ al țării. Pe teritoriul său se află opt orașe: Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești Leordeni și Voluntari. Reședința județului Ilfov se află pe teritoriul municipiului București.

Potrivit Recensământului Populației din 2011, populația stabilă a județului Ilfov era de 388.738 persoane. Față de situația existentă la recensământul anterior, populația stabilă a crescut cu 88.615 persoane. Populația stabilă a celor mai importante localități din județ este următoarea: orașul Voluntari 42.944 persoane, orașul Pantelimon 25.596 persoane, orașul Buftea 22.178 persoane și orașul Popești Leordeni 21.895 persoane. Comunele cu cel mai mare număr de locuitori sunt: Chiajna 14.259 persoane, Jilava 12.223 persoane, Cernica 10.886 persoane și Brănești 10.367 persoane. În mediul urban trăiesc 167.028 persoane, reprezentând 43% din totalul populației stabile. Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 360.841 persoane, dintre care s-au declarat români 341.895 persoane (94,7%), romi 15.634 persoane (4,3%), chinezi 681 persoane (0,2%), turci 538 persoane (0,1%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 100 persoane sunt: maghiari (242 persoane), greci (120 persoane), evrei (114 persoane) și germani (111 persoane).

Județul este situat în exclusivitate în zona de câmpie, cu o altitudine între 50 și 120 m, încadrându-se în subunitățile Câmpiei Vlăsiei (porțiuni din câmpiile Snagovului, Moviliței, Câlnăului și altele, precum și Câmpia Bucureștiului, în întregime), în cadrul căreia se evidențiază interfluviile largi (48 km), presărate cu crovuri, movile, văiugi, lacuri. În trecut, zona era acoperită de Codrii Vlăsiei, deveniți Câmpia Vlăsiei, fiind străbătută de râurile Ialomița, Argeș, Sabar și Dâmbovița. Există și o serie de râuri mai mici pe teritoriul județului Ilfov: Pasărea, Mostiștea, Ilfov, Câlnău, Cociovăliștea, Slotea, Cocioc, Vlăsia etc. Lacurile naturale și antropice sunt concentrate, cu precădere în nordul, vestul și estul județului, cele mai importante fiind: Snagov (575 ha), Căldărușani (224 ha), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogoșoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360 ha).

Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO

În subsolul județului Ilfov resursele naturale sunt limitate, fiind descoperite câteva zăcăminte de țiței și gaze naturale în localitățile Periș, Moara Vlăsiei, Pasărea, Cățelu, Bragadiru, Jilava. Exploatările de nisip și balast se efectuează în albiile râurilor mari, în special în lunca Argeș — Sabar (la Bragadiru și Jilava).

În județul Ilfov, aria naturală protejată Scroviștea ocupă o suprafață de 3.400 ha, astfel: Ciolpani (27%), Periș (29%). Aria a fost desemnată Sit Natura 2000 pentru habitate naturale și specii de faună sălbatică protejate. Pădurile din zona Scroviștea (păduri mixte de câmpie cu stejar, tei alb, carpen) sunt o parte din rămășițele Codrilor Vlăsiei. Situl Scroviștea reprezintă un mozaic complex de habitate naturale: lacuri eutrofe naturale; lacuri distrofice și iazuri; păduri subatlantice și medioeuropene de stejar; păduri aluviale cu arin și frasin, etc.

Situl Natura 2000 Grădiștea-Căldărușani-Dridu, care în județul Ilfov cuprinde lacurile Căldărușani și Balta Neagră, pădurile limitrofe acestor lacuri și acumulările de pe Cociovaliștea și Vlăsia, se întinde pe raza comunelor Moara-Vlăsiei, Gruiu, Nuci și Grădiștea. Aici trăiesc 83 de specii protejate de păsări sălbatice, din care 22 specii sunt strict protejate la nivel european.

În județ se mai află și ariile protejate Pădurea Snagov (1470 ha) și Lacul Snagov. Cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, Lacul Snagov (5,75 kmp) este un liman fluviatil, cel mai important de pe cursul inferior al Ialomiței. Cu o adâncime maximă de 9 m, este cel mai adânc lac din Câmpia Română.

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES ARHIVĂ

Fost sector agricol, Ilfovul s-a orientat în ultimii ani și către sectoare specifice Capitalei: mica industrie, dezvoltarea zonelor rezidențiale. Totuși, agricultura ocupă în continuare un rol foarte important în economia județului, în acest domeniu remarcându-se o dezvoltare a fermelor micilor producători, a agriculturii ecologice și a industriei dedicate ambalării, selectării și comercializării produselor agricole.

AGERPRES/(Documentare-Roxana Mihordescu; redactor Arhiva foto: Mihaela Tufega; editor: Anca Pandea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cercetătorii afiliați unor instituții din România, autori de articole științifice publicate în reviste indexate de Thomson Reuters în Science Citation Index Expanded (Science), Social Sciences Citation Index (Social Sciences) sau Arts & Humanities Citation Index (Arts & Humanities) pot participa la competiția pentru “premierea rezultatelor cercetării – articole”, lansată de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.

Foto: (c) Angelo BREZOIANU / AGERPRES ARHIVĂ

Potrivit unui comunicat de presă al UEFICDI, sub-programul este finanțat în cadrul Programului Resurse Umane al Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI II).

“Prin acest instrument de finanțare se dorește creșterea calității, a impactului și a vizibilității internaționale a cercetării românești prin recunoașterea și recompensarea rezultatelor semnificative publicate în reviste de prestigiu din fluxul științific principal internațional. Pentru premiile acordate din bugetul anului 2014 se primesc cereri de finanțare în regim continuu, până la data de 30 noiembrie”, precizează comunicatul de presă.

Potrivit sursei citate, cererile vor fi analizate și admise/respinse în ordinea primirii lor și vor fi plătite în limita fondurilor disponibile, până la epuizarea bugetului alocat pentru acest an.

AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu)

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva