Foto: (c) www.worlddownsyndromeday.org

În 2006, Organizația Internațională a Persoanelor cu Sindromul Down (Down Syndrome International — DSI) a decis marcarea oficială a zilei dedicate Sindromului Langdon — Down (World Down Syndrome Day / Journée Mondiale de la Trisomie 21) la data de 21 martie. Marcarea acestei zile a fost oficial recunoscută de Organizația Națiunilor Unite, în 2012, ocazie cu care a organizat conferința cu tema “Construindu-ne viitorul”, la sediul său din New York, SUA. Această zi a fost recomandată pentru a fi marcată în toate țările membre ONU.

Organizația Națiunilor Unite subliniază importanța educației, în cazul persoanelor diagnosticate cu sindrom Down, cât și a unei îngrijiri medicale corespunzătoare, fără a omite însă necesitatea unui sprijin din partea comunității, prin integrarea lor socială, toate acestea contribuind la obținerea unei calități optime de viață.

Cu ocazia acestei zile, încă din 2006, sunt organizate, la nivel mondial, o serie de manifestări specifice, care au devenit, cu fiecare ediție, tot mai numeroase și mai ample. Organizația Internațională a Persoanelor cu Sindromul Down încurajează toate țările din lume să organizeze activități și evenimente proprii, dar având toate scopul de a contribui la ridicarea gradului de conștientizare a ceea ce reprezintă sindromul Down, atât pentru cei diagnosticați cu el, cât și pentru cei apropiați acestora.

Anul acesta, Ziua mondială a sindromului Langdon-Down se află la cea de-a X-a ediție și propune tema ”Oportunitățile mele, alegerile mele”, punând totodată accentul pe importanța drepturilor egale și pe rolul familiilor. Oamenii cu sindromul Down trebuie, la fel ca toți ceilalți oameni, să beneficieze de drepturi egale, atât în perioada copilăriei, cât și în cea a maturității, să li se ofere aceleași oportunități și să aibă dreptul la propriile alegeri. De asemenea, Organizația Internațională a Persoanelor cu Sindromul Down insistă asupra importanței mediului familial și a rolului pozitiv, pe care aceasta îl are în dezvoltarea și susținerea celor cu sindrom Down.

În România, Ziua mondială a sindromului Down a fost marcată pentru prima dată în 2012, când au avut loc evenimente dedicate acestor persoane în 18 orașe. Anul acesta, potrivit calendarului ONU, sunt anunțate, la București, spectacolul de dans ”Dance. Inspire. Love”, organizat de Fundația Inimi Generoase, pe 21 martie, dar și o serie de evenimente organizate de Asociația Down București, în perioada 20-22 martie.

Potrivit ONU, incidența sindromului Down este între 1 din 1.000 până la 1 din 1.100 de nou-născuți vii la nivel mondial, provocând dizabilitate intelectuală și fizică, precum și problemele medicale asociate. Potrivit site-ului www.sindrom-down.ro, sindromul Down este o dispunere cromozomială naturală, care a făcut parte întotdeauna din condiția umană, fiind universal prezent în toate națiile, genurile și mediile socio-economice, deși există o mare variație a acestei incidențe în întreaga lume.

”Sindrom” reprezintă o suită de semne și caracteristici, iar ”Down” provine de la numele medicului englez John Langdon Haydon Down, primul care a descris sindromul în 1866, cu aproximativ 100 de ani înainte ca acest cromozom suplimentar să fie descoperit.

AGERPRES / (Documentare — Daniela Dumitrescu, Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) Cristian NISTOR/Arhiva AGERPRES

Este o zi pe care mulți consumatori, iubitori ai naturii, ecologiști și activiști pentru drepturile animalelor din întreaga lume promovează o nutriție fără carne, iar acțiunile desfășurate urmăresc să-i ajute și să-i îndrume pe cei dispuși să treacă la o dietă bazată de fructe, legume, cereale și leguminoase. Ziua fără carne este o campanie internațională și pentru promovarea non-violenței față de animale.

Lansată în 1985 de Farm Animal Rights Movement — FARM (Mișcarea pentru drepturile animalelor de fermă), din respect pentru animale, pentru conservarea planetei și îmbunătățirea sănătății populației a fost celebrată la început doar pe continentul american, fiind susținută și de nume celebre precum Dirk Benedict, James Cromwell, Doris Day, Jennie Garth, Chrissie Hynde, Joaquin Phoenix, Ally Sheedy etc. A câștigat repede teren și pe alte continente, devenind cea mai mare campanie de educare și informare a populației asupra produselor alimentare, marcată în prezent în peste 50 de țări.

În Europa, este puternic susținută de Franța, prin numeroase campanii care militează pentru o dietă fără produse de origine animală. Populația poate afla în această zi mai multe despre stilul de viață fără carne și motivele pentru care ar putea fi făcută această alegere prin acțiunile organizate prin broșurile și pliantele distribuite cu acest prilej.

Încurajarea vegetarianismului, prin acțiunile organizate, ajută oamenii să descopere, cu ușurință, un alt stil de viață, ce poate avea efecte benefice la nivel planetar. Marcarea acestei zile are un caracter laic, fiind motivată printre altele și de compasiunea pentru animale. Conferințele, acțiunile de stradă, mesele publice, cursurile de gătit, degustarea de produse alimentare vegetariene, distribuirea de pliante, organizate pentru a descoperi această metodă de hrănire, fac parte din campaniile pentru a salva multe animale de la sacrificare.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES FOTO

Cele trei capodopere din aluat de panificație au fost realizate de Brutăria Dioszegi din Sfântu Gheorghe (Castelul Peleș), Brutăria Eldi din Bălăușeri-Mureș (Cetatea Târgu Mureș) și Frontera București (Cetatea Râșnov).

Brutarul Farkas Ferenc de la Brutăria Dioszegi, care a realizat Castelul Peleș, a declarat pentru AGERPRES că dacă această compoziție va câștiga competiția GastroPan, va dona castelul din aluat Regelui Mihai.

Acesta a spus că a lucrat în jur de două luni la realizarea castelului, pentru că a trebuit să acorde timp aluatului, pentru a se vedea dacă nu cumva își pierde din volum sau se înmoaie.

“Copacii, zidurile și clădirea propriu-zisă sunt realizate din făină de hrișcă, făină de ovăz și făină de grâu, fără drojdie sau amelioratori, iar opera este coaptă în cuptor. După ce am făcut schema din carton, pentru a vedea cum va arăta, am încercat aluatul la numite grade, pentru a vedea cum se coace, cum se usucă, cum se deformează sau dacă pierde din dimensiune. Toate trebuie calculate, astfel încât rezultatul să fie bun. Nu e o piesă grea, pentru că aluatul e copt. Am avut o idee să îl dăruim regelui, dacă va fi câștigător”, a spus brutarul, care a precizat că pentru a reda cu exactitate detaliile Castelului Peleș a folosit coloranți alimentari, comestibili.

“Pentru a reuși să redăm culorile castelului a trebuit să folosim coloranți. Piesa este ornamentală, nu e pentru consum. Dar inclusiv lipiciul cu care au fost asamblate bucățile este comestibil”, a precizat Farkas Ferenc.

Realizatorul Cetății Râșnov este Ciprian Mihu, de la firma Frontera din București, și a precizat că aceasta este lucrată din cocă cu aluat din covrig opărit.

Brutarul Tokes Tibor, de la Brutăria Eldi, multiplu premiat național și internațional, a declarat că a lucrat pentru a construi Cetatea medievală din Târgu Mureș din aluat timp de o lună, iar la final a reușit să realizeze o compoziție grea de 15 kilograme.

“Pentru redarea culorilor am folosit produse naturale: cacao pentru a reda culoarea maro, boia pentru culoarea roșie și spanac pentru culoarea verde, drumurile sunt din semințe sezam (susan — n.r.), iar zidurile sunt din aluat mort, așa cum spunem noi, meseriașii. Nu conține drojdie ca să poți să îl lucrezi mai mult, are în compoziție 50% făină de secară cu făină albă și un sirop din zahăr — un litru de apă, 1,4 kilograme de zahăr — și cu acesta l-am frământat. Când se usucă la 150 de grade poți să îl ții într-un loc uscat și răcoros ani de zile”, a spus Tokes Tibor.

Regulamentul concursului GastroPan prevede că la realizarea piesei se utilizează exclusiv ingrediente comestibile, pentru realizarea unui monument din aluat nu a fost impusă nicio limită de greutate sau de înălțime, singura limită fiind aceea ca piesa prezentată să se încadreze în spațiul de expunere alocat pe masă, adică să nu depășească doi metri pătrați.

AGERPRES/(A — autor: Dorina Matiș, editor: Cristian Anghelache)

Foto: (c) Alex MICSIK / Arhiva AGERPRES

“Traseul străbătut va acoperi toate zonele istorice ale țării, Horia Mihail poposind în 20 de localități pentru a susține recitaluri sau concerte cu orchestra. La Tulcea și la Roman, pianistul se va reîntâlni și cu celelalte piane călătoare, rămase acolo în anii 2013 și 2014”, precizează organizatorii într-un comunicat transmis joi AGERPRES.

Recitalul lui Horia Mihail cuprinde cele șase Klavierstucke op. 118 de Johannes Brahms, “Apres une lecture de Dante”, de Franz Liszt și Carnaval Op. 9 “Scenes mignonnes sur quatre notes” de Robert Schumann. În cazul concertelor cu orchestră, Horia Mihail va interpreta Concertul nr. 2 în do minor op. 18 pentru pian și orchestră de Rahmaninov, menționează sursa citată.

Prefațând a cincea ediție a turneului, Oltea Șerban-Pârâu, director al Centrului Cultural Media Radio România, afirma: “Trebuie doar să uitați că în afara sălii de concert și în tumultul secolului XXI pragmatismul domnește fără drept de apel și, indiferent de vârsta pe care o aveți, să vă lăsați inundați de culorile romantismului, care se pare că vor supraviețui atâta timp cât nu vom ajunge să vedem lumea în alb și negru”.

În urma celui de-al cincilea turneu, organizat de Centrul Cultural Media Radio România și Asociația Culturală Accendo, pianul călător pus la dispoziție de Radio România va rămâne pentru următorii ani la Deva.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niță)

Foto: (c) Nicolae BADEA / Arhiva AGERPRES

Directorul acestui așezământ de cultură, Vasile Barbu, a declarat pentru AGERPRES că evenimentul este unic în istoria acestui spațiu, întrucât datorită lui s-a reușit colecționarea tuturor obiectelor utilizate în vechime în gospodării la preparatul hranei, la țesutul covoarelor și la muncile agricole.

“Avem un inventar de peste 400 de piese. Multe dintre ele au vârste de peste 200 de ani”, a afirmat Barbu. El a ținut să remarce că “dacă generația de azi a minorității române din Uzdin nu le-ar fi salvat, multe meșteșuguri ar fi fost uitate, pierdute definitiv”.

“Printre aceste obiecte avem o căruță sculptată, bine conservată, un război de țesut dimie, câteva lăzi de zestre, un storcător pentru prepararea bulionului, un cazan cu capac din lemn pentru răchie. Astăzi ele nu se mai întâlnesc niciunde, au dispărut”, a precizat Vasile Barbu.

Potrivit sursei citate, în cadrul Muzeului memorial românesc din Uzdin se vor desfășura cursuri pentru revitalizarea meșteșugurilor străvechi. “Nu dorim să ne întoarcem în timp, dar este bine să ne respectăm trecutul. Dacă nu vom face asta, identitatea noastră românească va avea de suferit”, a încheiat directorul Muzeului memorial românesc din Uzdin.

La manifestare au participat sute de români veniți din județele situate în sud-vestul României și din majoritatea localităților din Voivodina, care au rămas impresionați de obiectele etnografice expuse despre a căror existență sau utilitate nu aveau informații.

AGERPRES/(AS — editor: Tudor Martalogu)

Foto: (c) Alex TUDOR / Arhiva AGERPRES

Experții în vinuri spun că această asociere fericită se datorează substanțelor chimice și procesului de fermentație al vinului, precum și diferiților compuși care se găsesc în carne și pește.

În special friptura se asociază bine cu vin roșu, deoarece moleculele din vin numite taninuri reacționează cu grăsimea din carne, eliberându-i aromele. La rândul său, această grăsime reduce astringența vinului, favorizând eliberarea aromelor băuturii. Vinuri ca Malbec argentinian se potrivesc foarte bine cu friptura pentru că au niveluri mari de tanin.

‘Ceea ce se obține (din această asociere) este că taninul din vin înmoaie carnea, iar grăsimea din carne înmoaie vinul. O situație de tip câștig-câștig’, a declarat Federico Lleonart, ambasador global al vinului de la Graffigna Wines.

Puțină sare și piper pe friptură vor spori și mai mult gustul vinului, punându-i în valoare aroma.

Taninul este un polifenol natural care se găsește în plante, lemn, frunze și coji de fructe, în special struguri. Polifenolii sunt formați din fenoli, legături complexe de molecule de oxigen și hidrogen. Fenolii sunt comuni în vinurile roșii, deoarece aceste vinuri sunt de obicei fermentate cu coaja și semințele mai mult decât vinurile albe.

Vinurile își iau taninurile din fructe, dar și din butoaiele de lemn în care sunt depozitate. Acesta este motivul pentru care taninurile, deși la niveluri mai reduse, se găsesc și în vinurile albe. Butoaiele de stejar sunt o alegere populară, deoarece acestea adaugă o aromă cunoscută sub numele de vanilină, de exemplu. Taninurile dau vinului roșu gustul sec și astringent, care se simte în mod deosebit pe vârful și centrul limbii.

Prin comparație, vinul alb este mai acid și are calitatea de a reduce mirosul ‘de pește’ al preparatelor marine. Acest miros este cauzat de amine cu greutate moleculară mică. Acestea sunt molecule alcaline, care sunt considerate volatile — pentru că se evaporă ușor — și care creează o concentrație suficient de puternică pentru a fi detectată de nas. Vinul roșu nu se combină așa de bine ca vinul alb în cazul acestor preparate, deoarece taninurile pot acoperi aromele mai delicate ale peștelui.

Rezultatul unei asocieri a vinului roșu cu preparate marine este un gust “metalic” neplăcut, a explicat Ray O’Connor, director la Naked Wine’s.

Există multe studii care arată că acest lucru este legat de conținutul ridicat de fier din vinul roșu, care accentuează și intensifică gustul de pește.

În funcție de pește, se poate opta pentru diverse tipuri de vin alb: cu gust de lămâie răcoritor pentru peștele oceanic, aromat intens pentru pește cu textură medie, precum păstrăvul sau halibutul, și vinuri albe bogate sau chiar unele tipuri de vin roșu sărace în tanin pentru peștii mai cărnoși, precum peștele spadă și tonul.

Cu cât peștele este mai proaspăt cu atât miroase mai puțin. Mirosul este cel care influențează, în cele din urmă, cum reacționează papilele gustative la pește, așa încât, dacă mirosul este puternic, gustul preparatului este considerat slab.

Mulți bucătari storc lămâie peste pește pentru a reduce acest miros, deoarece aciditatea din lămâie transformă amina într-o sare de amoniu, care este mai puțin volatilă și mai puțin probabil să se răspândească în aer. Vin alb este de obicei mai acid și, prin urmare, acționează într-un mod similar cu zeama de lămâie.

AGERPRES/(AS — autor: Mariana Ionescu, editor: Codruț Bălu)

Foto: (c) AGERPRES

Rețeta nu este deloc complicată. Frunzele de urzici, proaspăt culese, se spală foarte bine și se pun la fiert. După un clocot, acestea se scurg, după care sunt tocate mărunt și puse într-o tigaie la prăjit. Apoi, se face un sos cu făină albă și cu ceapă tocată, care se toarnă în tigaia unde se prăjesc aceste urzici.

”Urzicile se consumă, în tradiția populară, până în Săptămâna Patimilor. I se mai spune și ‘mâncarea săracului’. Cei care nu au prea multe posibilități folosesc această mâncărică de urzici. Aceasta e cea mai simplă variantă de a găti urzicile”, explică etnograful Margareta Mihalache de la Centru Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.

Mâncărica de urzici se servește, de obicei, cu usturoi și cu mămăligă.

În afara postului, mâncărica de urzici poate fi preparată, în loc de făină albă, cu ou bătut. Urzica mai este folosită de gospodine și în multe alte rețete, în special la ciorba de legume cu fasole.

AGERPRES/ (AS — autor: Cristian Lupașcu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Foto: (c) Sebastian OLARU / AGERPRES

Supă de perișoare cu mentă și tocană de carne de porc “ostia” cu linte, alături de “panis militaris” — pâinea soldaților romani, au fost felurile principale de mâncare romană ce au fost preparate de firma de catering ce servește zilnic masa de prânz pentru angajații celor două fabrici a producătorului de anvelope Michelin de pe platforma industrială din Zalău, toate preparatele fiind realizate sub atenta supervizare a maestrului bucătar Mircea Groza, un bun cunoscător al bucătăriei de acum două milenii.

“Trebuie mereu să ne surprindem clientul. Nu e ca și la restaurant, unde clienții sunt alții în fiecare zi și nu există riscul să intri în monotonie. În schimb, la noi sunt tot noi și aceeași clienți și trebuie să-i surprindem din când în când cu ceva. Fiind vorba de o companie franceză, nu uităm să sărbătorim ziua națională a Franței, de exemplu. Cunoscând priceperea lui Mircea Groza în ceea ce privește tradiția și având în vedere castrul roman de la Moigrad, de lângă Zalău, am încercat să combinăm o tematică între cultura locală și tradiția gastronomică locală”, a declarat joi, pentru AGERPRES, Angelica Gherasim, managerul regional al firmei de catering.

Pentru ca angajații companiei să intre mai bine în tematica propusă prin mâncarea romană, la cantina unde servesc masa au fost prezenți și doi “soldați romani”, de la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, în vreme ce bucătarul Mircea Groza a purtat straie dacice.

Foto: (c) Sebastian OLARU / AGERPRES

Sean Parry, directorul Michelin Romania — platforma industrială Zalău, a apreciat la rândul său evenimentul culinar de joi, el declarându-se încântat și de mâncărurile românești.

Foto: (c) Sebastian OLARU / AGERPRES

“Sunt în România de câteva luni. Este o țară foarte interesantă. Istoria ei este foarte interesantă și astăzi stau chiar lângă doi romani și un dac. Bucătăria din România, mâncărurile sunt excelente. Soția mea este din Franța și este și ea de acord că e excelentă. Am avut mai multe evenimente la cantina unde servim masa, nu doar acesta, cu preparate diferite, ceea ce este foarte bine. Încercăm un meniu variat pentru angajații noștri și eu personal sunt foarte mulțumit cu mâncarea de aici”, a afirmat Sean Parry, pentru AGERPRES.

AGERPRES / (A — autor: Sebastian Olaru, editor: Marius Frățilă)

Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

În fiecare an este aleasă o temă, printr-o convenție între povestitorii din întreaga lume. Tema pentru anul 2015 este cuvântul “dorințe”, prin care suntem îndemnați să povestim despre planurile și visele noastre, pentru a fi cunoscute de toată lumea.

În fiecare an sunt organizate manifestări culturale pe parcursul a 2, 3 zile, în ambele emisfere începând din ziua echinocțiului. În cadrul reuniunilor, participanții își împărtășesc reciproc experiențele trăite personal, pentru a învăța unii de la alții, pentru a fi folosite ca sursă de inspirație, dar și pentru a stabili prietenii și contacte noi.

La noi în țară, pentru a celebra Ziua internațională a povestirii, au loc lansări de carte, întâlniri cu scriitori și cu actori la care poate participa publicul larg.

Această zi își are rădăcinile într-o zi națională din Suedia, aniversată între 1991-1992, numită “Alla berättares Dag” (O zi întreagă pentru povestitori). A fost aniversată apoi în cercuri restrânse de povestitori. În 1997, povestitori din Perth, Australia de Vest, au organizat întruniri timp de cinci săptămâni, pentru a celebra ziua de 20 martie drept “Ziua internațională a naratorilor”. În același timp, această zi a fost sărbătorită în Mexic și în alte țări din America de Sud. În 2002, marcarea acestei zile s-a răspândit în Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda și Estonia. În 2003, ideea a prins contur în Canada și în alte țări, evenimentul devenind cunoscut pe plan internațional ca Ziua mondială dedicată povestirii. Începând din 2004, Franța a participat la manifestări cu evenimentul “Jour Mondial du Conte”. În 2005, au fost organizate evenimente în 25 de țări, iar numărul acestora crește în fiecare an, potrivit paginii dedicate zilei World Story Telling Day.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)

Foto: (c) worldoralhealthday.com

În acest an tema este “Un zâmbet pentru viață!”. Importanța marcării acestei zile este dată și de faptul că potrivit estimărilor 90% din populația lumii va suferi de afecțiuni dentare în timpul vieții, afecțiuni care în mare parte ar pute fi evitate prin aplicarea unor măsuri de prevenire, se menționează pe site-ul dedicat zilei.

În 2015, campania ”Zâmbește România” se află la a patra ediție lansată de GSK Consumer Healthcare. Peste 100.000 de români au beneficiat în mod direct de soluțiile de îngrijire orală oferite gratuit în cei trei ani de desfășurare a campaniei. Opt din zece românii nu au timp să se spele pe dinți, iar majoritatea sar peste periajul de seară, se arată în cel mai recent studiu comandat de GSK Consumer Healthcare.

Și în acest an, ”Zâmbește România” va încerca să îmbunătățească starea de sănătate orală a românilor, aducând soluții concrete și programe educaționale pentru o mai bună sănătate orală. În plus, în 2015, sub îndemnul “Inspiră România să zâmbească sănătos!”, campania îi invită și îi încurajează pe români să se alăture campaniei, arătând ce ar face ei concret pentru a provoca o schimbare printre oamenii din jur și semnalizând că igiena orală este o problemă foarte importantă de sănătate.

Activitățile educaționale, care încep pe 20 martie 2015, se vor derula până la sfârșitul anului. Românii vor beneficia, de asemenea, și de consultații gratuite în cele peste 1.500 de cabinete stomatologice din întreaga țară înscrise în programul ”Zâmbește România”.

Consumul de produse de igienă orală la români a fost în creștere în 2014 față de 2013 — 1,5 tuburi de pastă de dinți de la 1 tub. De asemenea, ultimele date de la nivel național arată că românii își schimbă în prezent periuța de dinți o dată la 1,5 ani — mai des față de statisticile din 2013, care arătau că un român folosea aceeași periuță de dinți timp de 2 ani.

Studii anterioare arătau că în 2012, peste 80% dintre români se confruntau cu probleme dentare, cele mai frecvente dintre acestea fiind cariile. În ceea ce privește noua generație, potrivit studiului, 75% dintre copiii de până în 13 ani au carii pe dinții temporari, iar patru din zece copii au carii pe dinții definitivi, aproape 90% dintre acestea netratate.

Ziua mondială a sănătății orale a fost celebrată pentru prima dată pe 12 septembrie 2008. A fost adoptată de Adunarea Generală a Federației Dentare Internaționale, pentru a marca aniversarea Conferinței Internaționale a Organizației Mondiale a Sănătății pentru Îngrijirile Primare de Sănătate de la Alma Ata, Kazakhstan, desfășurată între 6-12 septembrie 1978. Ziua a fost aleasă și în onoarea fondatorului Federației Dentare Internaționale, Charles Godon, care s-a născut pe 12 septembrie 1854. Din motive practice, legate de posibilitățile de planificare și de organizare a campaniilor, Federația Dentară Internațională a modificat data la care se sărbătorește Ziua Mondială a Sănătății Orale, aceasta devenind 20 martie.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)