Foto: (c) wmo.int

Misiunea sa fundamentală este de a sprijini țările lumii în furnizarea de servicii meteorologice și hidrologice, de a proteja viața și proprietatea de dezastre naturale legate de vreme, climă și apă, de a proteja mediul, precum și de a contribui la dezvoltarea durabilă. Acest lucru nu se poate întâmpla fără observațiile, cercetarea și operațiunile necesare care dezvoltă înțelegerea și cunoașterea vremii și a climei.

A ajuns o tradiție ca în fiecare an, de Ziua mondială a meteorologiei, OMM să propună spre dezbatere o temă de interes universal, pentru toate cele 191 de state membre. Tema de anul acesta încurajează cunoașterea climei pentru a putea acționa asupra efectelor acesteia (”Climate knowledge for climate action”) și oferă oportunitatea de a face un bilanț al cunoștințelor climatice acumulate în ultimele decenii, ca o bază esențială pentru a sprijini calea spre acțiuni mai ambițioase, pentru a aborda schimbările climatice și variabilitatea climei, potrivit www.wmo.int/worldmetday.

Variabilitatea climatului natural aduce beneficii dar și riscuri pentru oameni, comunități și economie. Pe de o parte, pot fi veri lungi cu perioade de vegetație prelungite sau ierni cu zăpadă care aduce apa necesară prin topirea acesteia primăvara. Pe de altă parte, poate fi vorba despre deficit de apă, secetă, valuri de căldură, inundații, furtuni puternice și valuri de coastă care afectează viața și provoacă pagube materiale.

În prezent, pe termen scurt sau sezonier, variabilitatea climei este influențată de schimbările climatice induse de om, care se manifestă prin creșterea temperaturilor, modificarea tiparelor meteorologice, creșterea nivelului mării.

Oamenii de știință fac previziuni din ce în ce mai sigure privind temperaturile și tendințele de precipitații, creșterea nivelului mării și acidificarea oceanelor. Aceste cunoștințe despre climă, împreună cu evaluarea impactului probabil asupra anumitor regiuni, comunități și sectoare socio-economice, este esențială pentru posibilitatea combaterii schimbărilor climatice, care va permite oamenilor să reducă riscurile legate de schimbările climatice.

Agenda Națiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru anii următori va include obiective pentru a încetini ritmul alarmant al schimbărilor climatice și degradării mediului, care reprezintă amenințări fără precedent pentru omenire.

În mesajul secretarului OMM, M. Jarraud, cu ocazia Zilei mondiale a meteorologiei 2015, se arată că Organizația Meteorologică Mondială are misiunea fundamentală de a sprijini țările lumii în furnizarea de servicii meteorologice și hidrologice, pentru a proteja viața și proprietatea de dezastre naturale legate de vreme, climă și apă, de a proteja mediul, precum și de a contribui la dezvoltarea durabilă. Acest lucru nu se poate întâmpla fără cercetările și operațiunile necesare pentru înțelegerea și cunoașterea climei.

”Schimbările climatice ne privesc pe toți. Acestea afectează aproape toate sectoarele socio-economice, de la agricultură la turism, de la infrastructură până la sănătate. Au impact asupra resurselor strategice, cum ar fi apă, hrană, energie, încetinesc și chiar amenință dezvoltarea durabilă, nu numai în țările în curs de dezvoltare. (…) Astăzi, prognoza meteo pe o medie de cinci zile în avans este la fel de exactă ca prognoza pe două zile, în urmă cu 25 de ani. Acest lucru a fost posibil datorită progreselor în teledetecție, inclusiv sateliți, îmbunătățiri majore în domeniul științei și informaticii”, mai spune mesajul postat pe www.wmo.int/worldmetday.

Cunoștințele climatice trebuie să fie oferite într-o formă ușor de înțeles și de utilizat de cei care au nevoie de ele. Serviciile climatice pot ajuta în elaborarea de politici și planuri de acțiune care pot consolida rezistența în fața dezastrelor naturale și pot promova o economie care să țină seama de ecologie.

Autoritățile de sănătate publică pot folosi previziunile climatice pentru a evita posibilele consecințe pentru sănătate ale fenomenelor climatice extreme, cum ar fi seceta, valurile de căldură și inundațiile. Cunoștințele climatice pot fi folosite pentru a optimiza evitarea și gestionarea inundațiilor. Sectorul energetic utilizează informații climatice pentru a decide unde și ce tip de centrale ar trebui să fie construite în anumite zone.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, Marina Bădulescu, editor: Andreea Onogea)

În fiecare an, la 23 martie, Republica Islamică Pakistan sărbătorește Ziua Republicii.

Foto: (c) www.visitislamabad.net

Islamabad este capitala Pakistanului și are o populație ce depășește un 1 milion de locuitori. Capitala face parte din zona metropolitană Islamabad-Rawalpindi, cu o populație de peste 4,5 milioane de locuitori.

După ce Pakistanul își proclamă, în 1947, independența în cadrul Commonwealth-ului, s-a luat în considerare construirea unei noi capitale, separată de activitatea economică a celei vechi de la Karachi. Potrivit visitislamabad.net, după o amplă cercetare și studii de fezabilitate, o comisie special înființată în acest sens a recomandat zona de nord-est a orașului istoric Rawalpindi.

Ridicat în anii ’60 și având de la bun început statutul de oraș modern, în Islamabad, drumurile și bulevardele au fost planificate cu atenție, au fost construite clădiri publice frumoase și bazaruri bine organizate, dar și piețe și centre comerciale.

Foto: (c) www.visitislamabad.net

Orașul este împărțit în opt zone de bază: zona administrativă, enclava diplomatică, zona rezidențială, sectoarele educaționale, zone industriale și comerciale, precum și zonele rurale și verzi.

În capitala Pakistanului există foarte multe muzee și galerii de artă. Muzeul Lok Virsa este situat în Parcul Shakarparian, cele peste 25 de galerii aflate în patru clădiri fiind legate între ele prin pasaje. Potrivit site-ului infotour.ro, aici există săli mari dedicate arhitecturii, culturii muzicale, textilelor și altor elemente culturale.

Același site face referire la Muzeul Căilor Ferate Gorla Pakistan, care amintește de vremurile de odinioară ale Căii Ferate Nord-Vest. Gara a fost renovată și găzduiește, în prezent, câteva locomotive vechi.

Un loc fascinant pentru copii este Muzeul de Istorie Naturală, unde, în curtea interioară există montat un schelet imens al unei balene albastre.

Galeria Națională de Artă, potrivit site-ului infotour.ro, este o clădire modernă, care s-ar putea încadra cu succes în orice oraș european. Aici există o colecție de peste 450 de opere de artă, o diversitate de picturi contemporane și clasice, dar și sculpturi. De asemenea, în incinta sa există un teatru.

În Islamabad există numeroase parcuri și spații verzi de petrecere a timpului. Daman-e-Koh este un punct panoramic situat pe dealurile ce străjuiesc orașul, iar la poalele acestui punct găsim Grădina Zoologică.

Foto: (c) www.visitislamabad.net

Considerat unul dintre cele mai mari parcuri din sud-estul Asiei, parcul Fatima Jinnah este ideal pentru activități sportive precum, jogging, cricket, tenis, dar și pentru copii.

Alte puncte importante pe harta acestui oraș sunt moscheele, templele și monumentele. Faisal Masjid este cel mai cunoscut loc din Islamabad, o moschee foarte mare dăruită de regele Faisal al Arabiei Saudite. Dintre templele din Islamabad recomandate spre vizitare sunt Imam Bari Shrine și Golra Sharif.

Combinând o istorie bogată, la confluența multor civilizații, Islamabad — capitala Pakistanului, este una dintre cele mai frumoase orașe din regiunea Asiei de Sud.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) Jaroslav PAP/Arhiva TANJUG

Municipalitatea preconiza să taie peste 6.000 de copaci în capitală, populată cu aproape 6 milioane de locuitori și cunoscută pentru ‘cartierul său francez’ și bulevardele sale pline de verdeață. Operațiunea urma să aibă loc în cadrul unui plan de amenajare în valoare de 3,4 milioane de dolari, potrivit cotidianului Thanh Nien.

În ultimele zile, oamenii și-au exprimat din plin indignarea pe rețelele de socializare, mergând până la înființarea unui grup pe Facebook ce îndeamnă la salvarea copacilor. Grupul a reunit, vineri, aproape 30.000 de ‘like’-uri.

O mică manifestare a avut deja loc în centrul orașului Hanoi. ‘Primarul din Hanoi a cerut oprirea tăierii copacilor’, a anunțat în final cotidianulVnExpress, vineri.

În mod oficial, era vorba despre ameliorarea securității pe drumurile publice, însă autoritățile sunt suspectate că au vrut să facă profit din vânzarea de lemn. ‘Numeroși copaci din oraș sunt centenari și lemnul lor este prețios’, estimează Thanh Nien.

Facebook a fost blocat în trecut în Vietnam, însă premierul Nguyen Tan Dung a apărat în ianuarie utilizarea rețelelor de socializare în scopuri de comunicare pentru regimul comunist vietnamez, cu partid unic. Partidul deține controlul asupra tuturor mass-media și mulți vietnamezi preferă să se informeze de pe internet.

Vietnamul este în mod regulat denunțat pentru încarcerarea de militanți sau bloggeri.

AGERPRES/(AS — autor: Adriana Matcovschi, editor: Mariana Ionescu)

Foto: (c) Adrian CUBA / Arhiva AGERPRES

Conferința Națiunilor Unite asupra mediului înconjurător de la Rio de Janeiro a adoptat, la 22 decembrie 1992, hotărârea prin care ziua de 22 martie devenea Ziua mondială a apei (World Water Day) (rezoluția 47/193).

Obiectivul marcării acestei zile este de a sensibiliza populația atât în privința potențialului pentru o cooperare extinsă, cât și asupra răspunsurilor la provocările cu care se confruntă managementul resurselor de apă, având în vedere creșterea cererii de acces la apă și la serviciile în domeniu.

În prezent, Ziua mondială a apei este sărbătorită în întreaga lume în fiecare an, aducând în centrul atenției diferite aspecte. Tema pentru 2015 este ”Apa și dezvoltarea durabilă”. Potrivit www.unwater.org, apa este la baza dezvoltării durabile. Resursele de apă și gama de servicii pe care le furnizează susțin creșterea economică, reducerea sărăciei și durabilitatea mediului. De la securitatea alimentară și energetică până la sănătatea umană și a mediului, apa contribuie la îmbunătățirea bunăstării sociale.

Apa este un element central în cultura și religia tuturor civilizațiilor, fiind, de-a lungul secolelor, un element esențial al dezvoltării societății. Tradițiile culturale și valorile sociale determină modalitatea în care oamenii percep și gestionează apa în diferite regiuni ale lumii.

Apa este esențială pentru sănătate. Organismul uman poate rezista câteva săptămâni fără mâncare, dar doar câteva zile fără apă. Apa este esențială pentru supraviețuirea noastră. Spălarea regulată a mâinilor este, de exemplu, unul dintre cele mai bune moduri de a evita îmbolnăvirea și de a preveni răspândirea germenilor.

Corpul uman, în medie, este alcătuit din 50-65% apă. În fiecare zi, fiecare persoană are nevoie de acces la apă pentru băut, gătit și igienă personală. Organizația Mondială a Sănătății recomandă 7,5 litri pe cap de locuitor pe zi, pentru a îndeplini cerințele minime ale oamenilor. O cantitate de aproximativ 20 de litri pe cap de locuitor pe zi va asigura nevoile de igienă personală și igiena produselor alimentare de bază.

În ciuda realizărilor impresionante din ultimul deceniu, 748 de milioane de oameni încă nu au acces la surse sigure de apă potabilă și 2,5 miliarde de persoane nu au acces la facilități privind salubritatea. De resursele de apă depinde funcționarea ecosistemelor și circuitul apei este esențial pentru realizarea gestionării durabile a apei.

Fiecare produs fabricat are nevoie de apă. Unele industrii consumă mai multă apă decât altele. Spre exemplu, pentru a produce o coală de hârtie, sunt necesari 10 litri de apă, iar pentru fabricarea a 500 grame de plastic e nevoie de 91 de litri de apă. Se estimează ca cererea de apă globală pentru procesul de fabricație din industrie să crească din 2000 până în 2050 cu 400%, ceea ce reprezintă foarte mult comparativ cu alte sectoare economice.

Apa și energia sunt într-o strânsă legătură, deoarece este nevoie de apă pentru a genera energie, iar energia este necesară pentru a furniza apă. În prezent, mai mult de 80% din generarea de energie electrică se bazează pe electricitate termică. Apa este încălzită pentru a crea abur pentru generatoare electrice. Sunt necesare, de asemenea, miliarde de litri de apă pentru răcire.

Apa este necesară și în asigurarea alimentației, pentru irigațiile plantelor folosite în alimentație, pentru asigurarea apei necesare animalelor și păsărilor, pentru procesul de fabricație a produselor alimentare. Un studiu al ONU relevă că pentru a produce două fripturi e nevoie de 15.000 de litri de apă.

În 2013, a fost marcat Anul internațional pentru cooperare în domeniul apei, proclamat de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 65/154, la 11 februarie 2011.

Pentru Ziua mondială a apei din 2015, UN-Water a identificat provocările viitoare și a stabilit teme pentru anii următori.Tema Zilei mondiale a apei în 2016 va fi “Apă și locuri de muncă”, în 2017 — “Apa menajeră” și în 2018 — “Soluții naturale pentru apă”.

În mesajul Secretarului General al ONU pentru Ziua mondială a apei în 2015, se arată că ONU pregătește adoptarea unei noi agende de dezvoltare durabilă. ”Ziua mondială a apei evidențiază rolul esențial și cel de interconectare al apei. Ne bazăm pe apă pentru sănătatea publică și progres echitabil, apa este esențială pentru securitatea alimentară și energetică, precum și pentru funcționarea industriilor. Schimbările climatice, cererea tot mai mare de resurse de apă din agricultură, industrie, precum și poluarea în creștere în multe domenii duc la accelerarea apariției unei crize de apă care poate fi abordată și rezolvată doar prin politici și planificare globală transsectorială — la nivel internațional, regional și global”, se arată în mesajul de pewww.unwater.org.

În București, cu prilejul Zilei mondiale a apei, a fost organizat, la 19 martie 2015, evenimentul cu tema ”Apa și dezvoltarea durabilă”, organizat de Administrația Națională ”Apele Române”, cu participarea ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Leocadia Gavrilescu, a președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin, din partea Asociației “Ivan Patzaichin — Mila 23”, și a altor personalități din mediul științific și academic, reprezentanți ai autorităților competente.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, Marina Bădulescu; editor: Andreea Onogea)

APA – Marele Mister (documentar despre APA) – 2006

Un film documentar fascinant dezvaluie descoperirile despre APA, cea mai uimitoare substanta din lume insa foarte putin studiata.

 

 

 

Foto: (c) Paula NEAMȚU / Arhiva AGERPRES

În mesajul său din acest an, directorul general al UNESCO, Irina Bokova, subliniază: “Fiecare poem este unic, dar fiecare reflectă universul experienței umane, aspirația în creație, care traversează toate granițele și frontierele de timp și spațiu, pentru afirmarea constantă a umanității ca o singură familie..”

Ziua internațională a poeziei este celebrată ca urmare a aplicării unei decizii a UNESCO, emisă în timpul celei de-a 30-a sesiuni desfășurate la Paris, în perioada octombrie-noiembrie 1999. Poezia transmite valorile cele mai intime ale diverselor culturi. UNESCO recunoaște capacitatea unică a poeziei de a surprinde spiritul creativ al minții umane. Unul dintre obiectivele principale ale zilei este de a susține diversitatea lingvistică prin intermediul expresiei poetice și de a oferi limbilor, pe cale de dispariție, posibilitatea de a fi auzite în cadrul comunităților lor.

Prin marcarea acesteia se promovează și eforturile editurilor, care încearcă să se afirme în acest domeniu publicând colecții ale poeților tineri. Și, nu în cele din urmă, este promovată imaginea poeziei în mass-media, astfel încât această formă de artă să nu mai fie considerată învechită, ci să fie văzută ca un mijloc de afirmare a identității unei societăți.

Pentru a marca această zi, în Pasajul Universității din București, are loc un performance vizual-poetic propus de designerul Radu Vișan—”Livada cu poeme”, informează Muzeul Național al Literaturii Române, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, în Pasajul Universității vor fi amplasați 16 copaci (oranj, mov, verde, turcoaz, galben, roșu), care alcătuiesc “Livada cu poeme”. Fiecare copac va fi constituit din patru segmente, rezultat al intersecției dintre două planuri. În primele două segmente vor sta poeziile unui poet în viață, iar pe celelalte două un poet aflat în “Raiul literaturii”. Doi copaci vor fi rezervați debutanților și patru pentru Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Nichita Stănescu și George Bacovia. Fiecare din acești patru copaci vor fi însoțiți de câte un șevalet cu portretele poeților și adresele caselor lor memoriale.

Pe o scenă special amenajată, între orele 17.00-19.00, va avea loc recitalul poeților invitați în proiect: Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, Horia Gârbea, Ioana Nicolaie, Ioan Es Pop, Octavian Soviany, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Paul Vinicius. Participă actorii: Claudia Drăgan, Raluca Grumăzescu, Cristi Dionise, Sebastian Vâlcea. Evenimentul este organizat de Muzeul Național al Literaturii Române din București, Filiala București Poezie — Uniunea Scriitorilor din România și Asociația atf.Fel, proiectul fiind susținut de Primăria Municipiului București.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu; editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) Isabela PAULESCU / AGERPRES FOTO

Ziua mondială a teatrului de păpuși celebrează bucuria nemărginită, pe care păpușile reușesc să o transmită în toate culturile, de mii de ani. Pe scena teatrului de păpuși, se împletesc vechile tradiții cu metodele moderne. Marionetele, ca o formă autonomă de expresie artistică, se află în continuă evoluție. Prin construirea și manipularea acestor jucării, se transmit vise și emoții, se construiesc personalitățile copiilor și tinerilor. Păpușarii prin jocul lor (în narațiunea scenică) inspiră creativitatea, descoperă noi forme ale frumuseții și armoniei, se luptă pentru o lume mai bună și mult mai umană.

Păpușa își are originile în una dintre formele cele mai primitive și originale ale artei. S-a născut din jocul dezinteresat, spontan, transparent și care, în mod natural, a devenit din ce în ce mai complex, adoptând mai multe forme și conținuturi. Reprezintă obiectul căruia artiștii îi dau viață prin măestria îndemânării ce îi caracterizează și transmit din generație în generație ideile cele mai importante, cele mai vii credințe și povești. La nivel mondial această formă teatrală beneficiază de foarte multă atenție și ocupă un loc important în zona artistică.

Teatrul Țăndărică din București marchează această sărbătoare aducând în fața publicului iubitor al teatrului de păpuși, piesa “Scufița Roșie” — adaptarea textului fraților Grimm. Teatrele de păpuși sau marionete, din întreaga țară, organizează în această zi spectacole dedicate copiilor.

Inițiată de Teatrul de păpuși “Dzhivada Zolfagariho” din Iran, marcarea acestei zile a fost supusă spre dezbatere la al XVIII-lea Congres al Uniunii Internaționale de Marionete (UNIMA), desfășurat la Magdeburg, în 2000. Doi ani mai târziu, la o reuniune a Consiliului Internațional al UNIMA de la Atlanta, a fost stabilită data de 21 martie pentru celebrarea Zilei mondiale a teatrului de păpuși, sărbătorindu-se pentru prima dată în 2003.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu; editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

A fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în anul 1966, prin Rezoluția 2142. Ziua de 21 martie a fost aleasă în memoria celor 69 de persoane ucise de poliție în anul 1990, în Sharpeville, Africa de Sud, în timpul unei demonstrații pașnice împotriva legilor care justificau apartheidul, adică politica de segregație rasială practicată până în anul 1991 de guvernul Republicii Sud-Africane.

Deși lupta contra rasismului trebuie dusă zi cu zi, an de an, la 21 martie 2015, ONU organizează evenimente speciale la sediile sale din New York și Geneva, în cadrul cărora va fi analizată amploarea discriminării rasiale în prezent, în lume.

Conform site-ului ONU, tema ediției 2015 a Zilei internaționale pentru eliminarea discriminării rasiale este ”Învățând din tragediile istorice pentru a combate discriminarea rasială de azi”.

În acest sens, încă din 20 martie, la Geneva a avut loc o expoziție și o proiecție de film la Palais de Nations. Experți și activiști pentru Drepturile Omului au vorbit despre importanța aducerii aminte a unor episoade dintre cele mai triste și rușinoase din istoria umanității, care au însemnat sclavia, comerțul cu sclavi, apartheidul, colonialismul și genocidul, xenofobia și, în general, orice formă de intoleranță. Aceste realități istorice nu trebuiesc uitate, pentru a nu fi repetate.

Totodată, au fost concepute noi materiale educaționale, care să îi asiste pe apărătorii Drepturilor Omului în lupta lor contra rasismului.

Tema de anul trecut a Zilei internaționale pentru eliminarea discriminării a fost ”Rolul liderilor în combaterea rasismului și discriminării rasiale”.

Ziua de 21 martie marchează și începutul Săptămânii de solidaritate cu popoarele, care luptă contra rasismului și discriminării rasiale, marcată anual, la inițiativa Adunării Generale a ONU, începând cu anul 1979.

Tot la 21 martie, în amintirea aceluiași masacru din Sharpeville, 1990, în Africa de Sud este marcată și Ziua Drepturilor Omului.

AGERPRES/ (Documentare — Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) www.globi.ro

Potrivit MAE, Republica Namibia cu o suprafață de 824 268 kmp se situează în sud-vestul continentului african și se învecinează la nord cu Angola, la est cu Botswana, la sud și sud-est cu Africa de Sud, la nord-est cu Zambia și la vest cu Oceanul Atlantic. Are o populație de 2 198 406 de locuitori.

Limba engleză este folosită curent numai de 7% din populație; ponderea cea mai mare (60%) o are limbă afrikaans, urmată de germană (32%) și limbile indigene Oshivambo, Herero și Nama.

Republica Namibia este constituită din treisprezece regiuni administrative: Caprivi, Erongo, Hardaq, Caras, Khomas, Kuwene, Ohangwena, Okavango, Omaheke, Oshana, Oshikoto, Otjozondjupa, Omusati.

Namibia oferă o serie de peisaje contrastante. Deșertul Namib este o întindere vastă de dune înalte și câmpii dezolante. Savana și munții stâncoși din platoul central duc spre maiestuosul canion Fish River din sud. Pădurea din apropierea acestuia numită Kokerboom adăpostește o specie de copaci numiți kokerboom, aceștia fiind adesea folosiți de poporul San pentru a face tolbe pentru săgeți, dar care, în prezent, sunt plante protejate.

În nordul țării, peisajul variază de la tufișurile dese și câmpiile deschise din Depresiunea Etosha, până la savana împădurită și vegetația luxuriantă. Pe traseul ce traversează câmpiile aride cu pietriș și regiunea Coasta Schelet se găsesc specii de plante antice adaptate deșertului, precum Welwitschia mirabilis, Lithops.

În Damaraland, zona Brandberg/Twyfelfontein, se află gravuri și picturi pe piatră antice, cea mai cunoscută fiind Doamna Albă din Brandberg. În apropiere se află Pădurea Pietrificată Aba-Huab, o colecție de 50 de copaci pietrificați vechi de peste 250 milioane de ani. O altă atracție este Parcul Platoul Waterberg, singurul parc cu animale montane din Namibia cu stânci de culoare roșie populate de multe specii rare de animale și plante.

Republica Namibia are capitala la Windhoek, care este centrul social, politic, economic, comercial și cultural al țării. Windhoek este cel mai mare oraș al Namibiei, situat în centrul țării, zona platoului Khoms, la aproximativ 1 700 de metri deasupra mării. Numele original al capitalei a fost Ai-Gams, un important centru comercial și politic al țării. Windhoek provine din limba afrikaans care înseamnă “colțul vântului”. Ai-Gams înseamnă izvoare calde și reprezintă faptul că, în trecut, în regiune existau numeroase izvoare termale.

Capitala găzduiește numeroase clădiri construite în stil arhitectonic german colonial, precum și câteva monumente istorice. Între acestea amintim: clădirea Alte Feste, ce adăpostește un muzeu de istorie a Namibiei; clădirea parlamentului Tintenpalast și Christuskirche, principala biserică a orașului; Cetățile Heinitzburg, Schwerinsburg și Sanderburg; Biblioteca Națională din Namibia; Catedrala Sfânta Maria; Curtea Supremă din Namibia; Gara Windhoek; Zoo Park — un parc public în centrul orașului.

AGERPRES/ (Documentare — Suzana Cristache Drăgan; editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) George CĂLIN / Arhiva AGERPRES

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat rezoluția de instituire de acestei zile la 21 decembrie 2012, încurajând toate statele membre să organizeze activități pentru promovarea rolului pădurilor și pentru protejarea acestora. De regulă, aceste activități includ campanii de plantare a arborilor, festivaluri, expoziții, dar și reuniuni pe această temă.

Forumul Națiunilor Unite pentru Păduri (UNFF) a fost desemnat de către Adunarea Generală ONU pentru a facilita marcarea Zilei internaționale a pădurilor, în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), cu guvernele, cu organizațiile internaționale și regionale, precum și cu părțile interesate, inclusiv cu societățile civile.

Omenirea nu și-a pus problema rolului pădurii în mod științific decât foarte târziu, începând cu secolul al XIX-lea, ca urmare a modificărilor socio-economice ce au determinat o creștere importantă în utilizarea și exploatarea lemnului.

Tema de anul acesta aduce în prim plan ”Pădurile și schimbările climatice”. Pădurile reprezintă cele mai diverse ecosisteme biologice de pe suprafața terestră, găzduind peste 80% din speciile terestre de animale, plante și insecte. Ele joacă un rol-cheie în lupta noastră de adaptare la schimbările climatice și de diminuare a acestora și contribuie la menținerea echilibrului de oxigen, dioxid de carbon și umiditate din aer. Totuși, în ciuda tuturor acestor beneficii ecologice, economice, sociale și medicale, distrugem o mare parte a pădurilor de care avem nevoie pentru a supraviețui. Defrișările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant, 13 milioane de hectare de pădure fiind distruse anual. Acestea provoacă între 12 și 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, care duc la schimbările climatice.

Anul acesta, cu prilejul Zilei internaționale a pădurilor, vor fi organizate o serie de campanii de plantare a arborilor, galerii artistice, de pictură, fotografie și prezentări de filme, cât și alte evenimente pe această tematică organizate la nivel național sau comunitar.

În mesajul său cu prilejul sărbătoririi ediției din 2015 a Zilei internaționale a pădurilor, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, declara că ”pentru a construi un viitor durabil, rezistent la schimbările climatice, trebuie să investim în păduri. Aceasta necesită implicare politică la cel mai înalt nivel, proiecte inteligente, susținere legislativă, parteneriate inovatoare și finanțare”.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) www.un.org

Cuvântul Nowruz, de origine persană/iraniană, înseamnă ”zi nouă”. În momentul echinocțiului de primăvară, razele soarelui cad perpendicular pe linia ecuatorului, luminând în mod egal atât emisfera nordică, cât și pe cea sudică, iar ziua este egală cu noaptea. Nowruz este o celebrare a renașterii naturii.

Ziua internațională Nowruz este sărbătorită de oameni care aparțin diferitelor comunități și religii, dar pentru adepții zoroastrismului este o sărbătoare sfântă.

Originară din Persia, Nowruz a fost marcată inițial într-una dintre capitalele Imperiului Ahemenid, primul dintre imperiile persane, și de aici s-a răspândit în toate regiunile care au intrat sub influența culturală persană sau iraniană, ajungând să fie celebrată în Afghanistan, Azerbaidjan, Caucazul de Nord, în estul Turciei și în nordul Irakului, în Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Kârgâstan, Kazahstan și în alte câteva comunități din Asia centrală și de sud.

Sărbătorirea zilei Nowruz promovează valorile păcii și ale solidarității între generații și în interiorul familiilor, dar și consolidarea legăturilor între popoare, bazate pe respect reciproc și pe relații de bună vecinătate, contribuind astfel la diversitate culturală și la prietenie între diferite comunități. Ritualurile practicate cu această ocazie reflectă legătura inseparabilă dintre om și natură și a respectului acestuia față de sursele naturale de viață.

Proiectul privind decretarea Zilei internaționale Nowruz a fost elaborat de statele Afganistan, Azerbaidjan, Albania, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Iran, India, Kazahstan, Kârgâstan, Tadjikistan, Turcia și Turkmenistan și a fost prezentat la cea de-a 64-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite. La 30 septembrie 2009, Nowruz a fost inclusă în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, iar la cea de-a 71-a reuniune plenară, care a avut loc la 23 februarie 2010, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care data de 21 martie devenea Ziua internațională Nowruz. Cu aceeași ocazie, au fost invitate să participe la evenimentele prilejuite de această sărbătoare toate statele membre interesate, îndeosebi agențiile specializate și UNESCO, cât și organizațiile partenere, fie ele internaționale sau regionale, dar și organizațiile non-guvernamentale.

În prezent, în țările care sărbătoresc Ziua internațională Nowruz, dar și în comunitățile acestora de peste hotare, se organizează festivaluri tradiționale, concerte, evenimente culturale sau chiar adevărate ceremonii de plantare, pentru a marca, astfel, renașterea naturii.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)