Facebook Twitter Email

Ziua mondială a meteorologiei (World Meteorological Day) se marchează la 23 martie, din 1961, și reprezintă intrarea în vigoare, la 23 martie 1950, a Convenției ONU care a transformat vechea Organizație Meteorologică Internațională într-o organizație interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizația Meteorologică Mondială (OMM). În 1951, aceasta a devenit agenție specializată a ONU pentru meteorologie, hidrologie operațională și științe conexe geofizice.

Foto: (c) wmo.int

Misiunea sa fundamentală este de a sprijini țările lumii în furnizarea de servicii meteorologice și hidrologice, de a proteja viața și proprietatea de dezastre naturale legate de vreme, climă și apă, de a proteja mediul, precum și de a contribui la dezvoltarea durabilă. Acest lucru nu se poate întâmpla fără observațiile, cercetarea și operațiunile necesare care dezvoltă înțelegerea și cunoașterea vremii și a climei.

A ajuns o tradiție ca în fiecare an, de Ziua mondială a meteorologiei, OMM să propună spre dezbatere o temă de interes universal, pentru toate cele 191 de state membre. Tema de anul acesta încurajează cunoașterea climei pentru a putea acționa asupra efectelor acesteia (”Climate knowledge for climate action”) și oferă oportunitatea de a face un bilanț al cunoștințelor climatice acumulate în ultimele decenii, ca o bază esențială pentru a sprijini calea spre acțiuni mai ambițioase, pentru a aborda schimbările climatice și variabilitatea climei, potrivit www.wmo.int/worldmetday.

Variabilitatea climatului natural aduce beneficii dar și riscuri pentru oameni, comunități și economie. Pe de o parte, pot fi veri lungi cu perioade de vegetație prelungite sau ierni cu zăpadă care aduce apa necesară prin topirea acesteia primăvara. Pe de altă parte, poate fi vorba despre deficit de apă, secetă, valuri de căldură, inundații, furtuni puternice și valuri de coastă care afectează viața și provoacă pagube materiale.

În prezent, pe termen scurt sau sezonier, variabilitatea climei este influențată de schimbările climatice induse de om, care se manifestă prin creșterea temperaturilor, modificarea tiparelor meteorologice, creșterea nivelului mării.

Oamenii de știință fac previziuni din ce în ce mai sigure privind temperaturile și tendințele de precipitații, creșterea nivelului mării și acidificarea oceanelor. Aceste cunoștințe despre climă, împreună cu evaluarea impactului probabil asupra anumitor regiuni, comunități și sectoare socio-economice, este esențială pentru posibilitatea combaterii schimbărilor climatice, care va permite oamenilor să reducă riscurile legate de schimbările climatice.

Agenda Națiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru anii următori va include obiective pentru a încetini ritmul alarmant al schimbărilor climatice și degradării mediului, care reprezintă amenințări fără precedent pentru omenire.

În mesajul secretarului OMM, M. Jarraud, cu ocazia Zilei mondiale a meteorologiei 2015, se arată că Organizația Meteorologică Mondială are misiunea fundamentală de a sprijini țările lumii în furnizarea de servicii meteorologice și hidrologice, pentru a proteja viața și proprietatea de dezastre naturale legate de vreme, climă și apă, de a proteja mediul, precum și de a contribui la dezvoltarea durabilă. Acest lucru nu se poate întâmpla fără cercetările și operațiunile necesare pentru înțelegerea și cunoașterea climei.

”Schimbările climatice ne privesc pe toți. Acestea afectează aproape toate sectoarele socio-economice, de la agricultură la turism, de la infrastructură până la sănătate. Au impact asupra resurselor strategice, cum ar fi apă, hrană, energie, încetinesc și chiar amenință dezvoltarea durabilă, nu numai în țările în curs de dezvoltare. (…) Astăzi, prognoza meteo pe o medie de cinci zile în avans este la fel de exactă ca prognoza pe două zile, în urmă cu 25 de ani. Acest lucru a fost posibil datorită progreselor în teledetecție, inclusiv sateliți, îmbunătățiri majore în domeniul științei și informaticii”, mai spune mesajul postat pe www.wmo.int/worldmetday.

Cunoștințele climatice trebuie să fie oferite într-o formă ușor de înțeles și de utilizat de cei care au nevoie de ele. Serviciile climatice pot ajuta în elaborarea de politici și planuri de acțiune care pot consolida rezistența în fața dezastrelor naturale și pot promova o economie care să țină seama de ecologie.

Autoritățile de sănătate publică pot folosi previziunile climatice pentru a evita posibilele consecințe pentru sănătate ale fenomenelor climatice extreme, cum ar fi seceta, valurile de căldură și inundațiile. Cunoștințele climatice pot fi folosite pentru a optimiza evitarea și gestionarea inundațiilor. Sectorul energetic utilizează informații climatice pentru a decide unde și ce tip de centrale ar trebui să fie construite în anumite zone.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, Marina Bădulescu, editor: Andreea Onogea)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva