Sursa foto: www.upu.int

Tema pentru anul 2015 este “Inovarea, integrarea și incluziunea sunt factorii cheie pentru viitorul serviciului poștal.” Astăzi, în peste 150 de țări din întreaga lume, se desfășoară festivități pentru a marca această zi. Administrațiile poștale lansează emisiuni filatelice dedicate acestei date sau noi servicii poștale, organizează festivități și evenimente speciale, conferințe și seminarii cu specific poștal și filatelic. Alte activități includ postarea de afișe în oficiile poștale și în alte locuri publice, organizarea de zile ale porților deschise la oficii poștale și muzee poștale, precum și activități recreative culturale, sportive etc. Multe administrații poștale emit suveniruri speciale precum tricouri sau insigne.

Mesajul transmis în acest an de către secretarul Uniunii Poștale Universale, Bishar Abdirahman Hussein, subliniază vechimea pe care o ocupă serviciul poștal în domeniul comunicării și rolul-cheie pe care îl joacă în trimiterea de informații și de bunuri.

Ca și în alți ani, pentru a marca Ziua mondială a poștei, Compania Națională Poșta Română lansează o nouă ediție a concursului național “Cărțile poștale îți arată lumea”. Competiția are ca scop încurajarea tinerilor de a utiliza corespondența clasică și de a-i ajuta pe aceștia să cunoască lumea prin intermediul imaginilor de pe cărțile poștale. A III-a ediție a concursului se desfășoară în perioada 1 aprilie — 9 octombrie 2015 și este destinată tinerilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani. Anunțarea câștigătorilor are loc la data de 9 octombrie, cu ocazia Zilei mondiale a poștei.

Uniunea Generală a Poștelor a devenit, în 1878, Uniunea Poștală Universală. Din 1947, UPU este instituție specializată a ONU, cu sediul la Berna. România este membru fondator alături de alte 21 de state. În prezent, Uniunea Poștală Universală are afiliate administrații poștale din 192 de țări, potrivit www.upu.int.

În septembrie 2012, la cel de al 25-lea Congres UPU, a fost aprobat “Doha Postal Strategy”, planul strategic al UPU pentru perioada 2013-2016. Serviciul poștal este și rămâne cea mai mare rețea fizică din lume, care permite ca largi segmente ale economiei să funcționeze.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Sursa foto: captură YouTube

Uganda este un ținut de contact între populațiile bantu de agricultori și nilote, de crescători de vite, venite din nord, între islam, creștinism (catolicism și protestantism) și animism, potrivit volumului ”Mica Eniclopedie de Istorie Universală” (2002). În nordul lacului Victoria ia naștere în secolele XIII-XIV regatul Kitwara. După destrămarea acestuia, se formează în secolele XVI-XVII regatele Buganda, Toror, Ankole și Bunyoro. Dintre acestea se impune Buganda, care sub domnia regelui Mutesa I (1856-1884) cunoaște maxima expansiune teritorială.

Încercarea lui Mutesa I de a impune ca religie de stat islamul declanșează un război civil, care permite Companiei Britanice a Africii de Est să-și extindă autoritatea în regiune (1890). În 1894, Regatul Buganda devine protectorat britanic, unit în 1896 cu Toro și Bunyoro în protectoratul Uganda. Administrația britanică folosește sistemul ”guvernării indirecte”, prin intermediul autorităților locale tradiționale, ceea ce are ca rezultat menținerea și chiar consolidarea barierelor etnice, lingvistice, religioase și social-politice. După 1900 sunt introduse cultura arborelui de cafea și a bumbacului, care devin principalele produse la export.

După cel de-al Doilea Război Mondial, când în Uganda își intensifică mișcarea de eliberare de sub protectorat britanic, în martie 1956, Regatul Unit acordă Ugandei autonomie internă. La 9 octombrie 1962, Uganda își proclamă independența, devenind, în 1963, republică federală în cadrul Commonwealth-ului.

Principala activitate este agricultura. Majoritatea locuitorilor dețin ferme mici și produc cassava, porumb, mei și cartofi pentru consum propriu. Uganda exportă cafea, bumbac și trestie de zahăr. Industria este reprezentată de exploatările miniere, prelucrarea produselor agricole, fabricile de ciment.

Capitala este Kampala, cel mai mare oraș al țării, și are o populație de 1.936.000 de locuitori (2015), iar principalele orașe sunt: Jinja, Gulu, Masaka, Mbarara.

Muzeul Uganda, mormintele Kasubi și Wamala, unde se află rămășițele regilor Bugandei, Catedrala Rubaga, Catedrala Namirembe, Moscheea Națională, Templul Bahai, Teatrul Național Uganda, Galeria de Artă Nommo, Parlamentul din Uganda se numără printre principalele atracții turistice ale capitalei Kampala, se menționează pe site-ulwww.infotour.ro.

În Uganda se află 10 dintre cele mai bune parcuri naționale ale Africii, 10 rezervații naturale și 7 sanctuare, care adăpostesc animale sălbatice. Parcul Național Ruwenzori este considerat a fi cel mai spectaculos, mai ales că aici există unul dintre cele mai impresionante lanțuri muntoase de pe continentul african — munții Ruwenzori cu vârful Margherita ce atinge înălțimi de 5.109 m. Gorile și alte specii de maimuțe se pot vedea în pădurea Bwindi din Parcurile Naționale Bwindi și Mgahinga. Parcul Național Kibale conține 12 specii diferite de primate.

AGERPRES/(Documentare — Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Foto: Logo EFTA
Sursa foto: efta.int

AELS a fost creată odată cu intrarea în vigoare, la 3 mai 1960, a Convenției de la Stockholm, semnată la 4 ianuarie același an. Înființată, la inițiativa Marii Britanii, ca o alternativă la Comunitatea Economică Europeană (CEE), organizația își propunea crearea unei zone de liber schimb, scopul inițial fiind eliminarea taxelor vamale asupra produselor industriale în comerțul dintre statele membre. Statele fondatoare ale AELS au fost Austria, Danemarca, Elveția, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia și Suedia.

Finlanda s-a alăturat în 1961, Islanda în 1970, iar Liechtenstein în 1991. În 1973, Marea Britanie și Danemarca părăsesc AELS pentru a se alătura Comunității Europene, fiind urmate de Portugalia, în 1986, și de Austria, Finlanda și Suedia, în 1995.

Crearea AELS pornea de la premisa liberului schimb ca mijloc de realizare a creșterii economice și a prosperității în rândul statelor membre, precum și a promovării cooperării economice mai strânse între țările din Europa de Vest, potrivit site-ului oficial al organizației.

AELS nu este o uniune vamală, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru poate stabili, în principiu, liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS).

Relațiile cu CEE, apoi Comunitatea Europeană și Uniunea Europeană (UE), s-au aflat la baza activităților AELS încă de la început. În anii ’70, statele AELS au încheiat acorduri bilaterale de liber schimb cu CEE. În 1992 a fost semnat la Oporto, în Portugalia, acordul privind crearea Spațiului Economic European (SEE), care a intrat în vigoare în 1994 între UE și cele cinci state membre AELS. Spațiul Economic European a fost creat pentru a extinde dispozițiile Uniunii Europene referitoare la piața sa internă la țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb.Acordul vizează consolidarea relațiilor economice și comerciale ale Uniunii Europene cu țările AELS.

Convenția AELS constituie temeiul juridic al organizației și reglementează relațiile de liber schimb între statele membre. Convenția de la Stockholm a fost revizuită și înlocuită, în 2001, cu Convention de la Vaduz (Liechtenstein), care a intrat în vigoare în 2002 și prin care domeniul de aplicare al Convenției a fost extins, pe lângă libera circulație a mărfurilor, și la alte domenii, precum comerțul cu servicii, libera circulație a persoanelor ș.a.

În ceea ce privește statele membre AELS, este de menționat că Norvegia, Islanda (din 1994) și Liechtenstein (din 1995) sunt totodată părți la Acordul privind SEE cu Uniunea Europeană, în timp ce Elveția a semnat o serie de acorduri bilaterale cu UE. Țările AELS sunt economii foarte competitive, reprezintă o piață considerabilă, cu o ridicată putere de cumpărare pe cap de locuitor. Liechtenstein și Elveția sunt cunoscute centre financiare internaționale și lideri în câteva sectoare industriale, inclusiv tehnică, produse farmaceutice și produse chimice, în timp ce Islanda și Norvegia excelează în industriile legate de bogatele lor resurse naturale, inclusiv petrol, gaze naturale, energie electrică și pescuit, precum și în diverse sectoare de servicii.

Cel mai înalt organ de conducere este Consiliul AELS, care se întrunește, de regulă, de opt ori pe an, la nivel de ambasadori (șefi de delegații permanente la AELS) și de două ori pe an la nivel ministerial, potrivit site-ului amintit. La reuniunile Consiliului delegațiile se consultă reciproc, negociază și decid cu privire la probleme de ordin politic, iar cele mai importante decizii sunt luate, de obicei, prin consens.

Consiliul discută chestiuni de fond, în special în ceea ce privește dezvoltarea relațiilor AELS cu țările terțe și gestionarea acordurilor de liber schimb. În rezolvarea problemelor speciale activitatea acestuia este sprijinită de o serie de comitete. Președinția Consiliului este asigurată prin rotație, pe o perioadă de șase luni, de statele membre. În prezent președinția este asigurată de Norvegia.

Secretariatul are un personal alcătuit din aproximativ 100 de membri, din care o treime cu sediul în Geneva, iar restul cu sediul în Bruxelles și Luxemburg. Secretarul general coordonează activitățile AELS și este responsabil pentru managementul general al resurselor acesteia, fiind asistat de doi secretari generali adjuncți, unul cu sediul la Geneva, iar celălalt la Bruxelles. În prezent funcția de secretar general este deținută de Kristinn F. Árnason.

AELS scoate două tipuri de publicații: cele periodice, privind activitățile și realizările organizației, și cele pe diverse teme de interes.

AGERPRES/(Documentare: Ruxandra Bratu; editor: Horia Plugaru)

Un stand care a atras atenția a fost al gălățeanului Dorel Neacșu care a venit cu nu mai puțin de patru brevete: săpunul care își păstrează inscripțiile de pe el până la consumarea integrală, ferestrele multifuncționale, volanul cu aer climatizat și suportul pentru diverși recipienți.

“Toți șoferii știu că vara volanul se încălzește foarte tare, iar eu am inventat un tip de volan prin care circulă aerul condiționat, răcindul în maximum 50 de secunde.

Iarna, la fel, volanul poate fi încălzit.

Ferestrele funcționale sunt ca un fel de vitralii. Imaginați-vă o clădire din ferestre — iar în aceste ferestre, de fapt între geamuri — se poate injecta un gaz sau un lichid colorat, transformând clădirea în diverse culori. În plus, ferestrele astfel colorate pot acționa și ca draperie”, a declarat pentru AGERPRES inventatorul.

Alte produse căutate au fost cremele și săpunurile realizare doar cu produse naturale și cu nămol de la stațiunea Lacu Sărat-produs inventat de fiica profesorului Rodica Mihaela Tinica, de la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor Galați, inventatoarea nefiind prezentă, pentru că este studentă la Farmacie, la București.

Institutul Științifico Practic de Horticultură și Tehnologie Alimentară din Republica Moldova prezintă la Ugal Invent tehnologii brevetate de obținere a vinurilor eco dar și de reducere a concentrației de alcool din această băutură, produs destinat vârstnicilor sau celor hipertensivi.

Tot persoanelor suferinde se adresează și umplutura termostabilă pentru produsele de panificație, brevetată de doctorandul Jana Cropotova, de la aceeași instituție de învățământ din Republica Moldova: “este vorba despre un produs ce conține pectină și insulină, care conferă umpluturilor proprietăți termostabile și creează un produs funcțional cu proprietăți probiotice. Fibrele alimentare solubile, ca pectina și insulina, previn cancerul de colon deoarece accelerează tranzitul intestinal, elimină substanțele toxice care stagnează în colon, acționează asupra sistemului circulator, reducând nivelul colesterolului din sânge, normalizând în acest fel tensiunea arterială”.

Tot la salon poate fi găsit și un autovehicul revoluționar, construit de studenții Facultății de Inginerie din Galați, tineri care, potrivit dr. ing. Marin Florin Bogdan, au reușit să creeze o caroserie extrem de ușoară (doar 75 de kg, dar care poate transporta o greutate de până la două tone, în condiții de siguranță și rezistență auto prevăzute la construcția automobilelor) fapt care conduce la reducerea cu 40% a consumului de carburant.

Proiectul va continua, pentru că anul viitor mașina va deveni autonomă, adică se va deplasa singură până la șofer, fără vreun sistem de telecomandă. O idee de succes, crede Andrei Sârbu, unul dintre studenții care au lucrat la acest prototip: “Ne-am gândit cum ar fi să ieși din supermarket, cu sacoșele pline, și să nu mai mergi tu până la mașină, să vină ea la tine, doar chemând-o cu ajutorul telefonului mobil”.

Salonul Ugal Invent se va închide vineri, la ora 12.00. AGERPRES/(AS-autor: Dan Paic, editor: Diana Dumitru)

Directorul Centrului Cultural “Nichita Stănescu” din județul Mehedinți, Emilia Mihăilescu, a declarat joi, pentru AGERPRES, că la eveniment vor participa scriitori din țară și din Austria, Germania, Serbia și Spania.

“Manifestarea, organizată cu ajutorul Ministerului Culturii și Cultelor și a Societății Scriitorilor Danubieni, va debuta vineri, 9 octombrie, la Casa tineretului din Drobeta Turnu Severin, cu decernarea unor premii de excelență celor mai valoroși scriitori ai momentului. Va urma lansarea a 12 cărți scrise de truditorii întru cuvânt invitați”, a precizat Mihăilescu.

Potrivit sursei citate, sâmbătă, 10 octombrie, la Castelul Artelor, obiectiv turistic modernizat cu fonduri europene în valoare de aproximativ un million de euro, va avea loc deschiderea unei expoziții cu volumele celor 27 de scriitori prezenți la Drobeta Turnu Severin.

“Acțiunea respectivă va fi urmată de colocviul Literatura română cu pașaport european. În cadrul acestuia vor fi dezbătute câteva din modalitățile prin care literatura română poate ajunge în alte culturi europene. De asemenea, vor fi stabilite câteva soluții prin care scriitorii români să poată avea fără obstacole acces cu propriile lor creații pe piața cărții din lume”, a afirmat Mihăilescu.

În context, ea a mai arătat că ziua de duminică va fi rezervată unui podium poetic susținut de poeții prezenți la festival și unui spectacol de poezie dedicat poetului Nichita Stănescu, la care își vor da concursul actorii companiei teatrale “Atmosphere” din Drobeta Turnu Severin.

AGERPRES / (A — autor: Florian Copcea, editor: Marius Frățilă)

Li was already three-time European teams champion and vice champion this year in Baku both in singles and teams.

Earlier in the afternoon, Samara had settled for the double’s silver, alongside Hungarian Georgina Pota; they lost the final to Melek Hu (Turkey) / Yanfei Shen (Spain) by 4-1 (11-4, 11-7, 11-9, 11-13, 11-4).

The Romanian already had the silver in the national teams’ competition in Ekaterinburg. AGERPRES

Rețeta acestui preparat ne-a fost dezvăluită de Țuța Moldovan, din localitatea Tulgheș, educatoare de profesie, căreia îi place să gătească tradițional pentru cei dragi dar și să fie prezentă la târgurile și manifestările din sat, unde le oferă celor prezenți tot felul de bunătăți preparate de ea.

Pentru cinci porții de tocană de miel în jintuit este nevoie de un kilogram de carne, un litru de jintuit, două cepe, doi ardei, un gogoșar, ardei iute, sare, piper, boia de ardei, foi de dafin, pătrunjel verde.

Se porționează carnea, putându-se folosi bucăți de mușchi, coaste, ba chiar și organe, se spală, apoi se pune în ceaun la fiert cu puțină sare, foi de dafin și boabe de piper.

Doamna Moldovan ne spune că atunci când carnea este fiartă, se scoate și se spală din nou cu apă rece. În ceaun se pune ulei, se adaugă ceapă tocată, ardei și gogoșari tocați și se călesc cu puțină sare, până se înmoaie. Se adaugă carnea fiartă și se amestecă timp de câteva minute, apoi se pune jintuitul acrișor și se fierbe până când nu mai are tendința de a se ridica la suprafață, acesta ‘comportându-se exact ca laptele dulce’. Se potrivește de sare și piper, se adaugă puțină boia de ardei dulce, ardei iute tocat mărunt, iar la final se adaugă pătrunjel verde.

”În loc de jintuit se poate folosi și smântână dar tocana nu va mai avea aceeași savoare”, adaugă gospodina din Tulgheș. Tocana se poate servi cu mămăliguță și cu un pahar de vin alături.

AGERPRES (AS—autor: Gina Ștefan, editor: Adrian Drăguț)

Din cadrul evenimentului nu vor lipsi proiecțiile de filme documentare despre ceramică, workshop-uri, conferințe și dezbateri publice.

De asemenea, în cadrul manifestării vor avea loc o serie de expoziții adiacente bienalei dincolo de granițele orașului Cluj. Astfel, expoziții vor avea loc și în alte localități: Sibiu, Ciucea și București.

‘La Sibiu în luna septembrie au fost prezentate, în Galeria UAP, cele mai bune lucrări ale ediției precedente, la Ciucea, în Muzeul Memorial Octavian Goga, Institutul Francez din România la Cluj în parteneriat cu UAD Cluj-Napoca și ENSA Limoges va propune o expoziție transversală, ceramică și fotografie, care celebrează tânăra creație în contextul Clujului Capitală Europeană a Tineretului, iar la București Galeria Galateea va găzdui lucrările premiate ale prezentei ediții a Bienalei’, se arată într-un comunicat transmis joi AGERPRES.

Potrivit organizatorilor, Bienala Internațională de Ceramică Cluj este o acțiune sinergică a unei serii de evenimente culturale simultane, care, pe lângă componenta artistică, vizează un dialog intercultural, precum și un act de educație culturală în domeniul artelor vizuale.

Bienala Internațională de Ceramică Cluj este organizată de Fundația Ceramart în parteneriat cu Muzeul de Artă Cluj, UAD Cluj, Liceul de Artă Cluj, UAP România, Institutul Cultural Francez, UAP România, Galeria Horeb, Galeria IAGA, Galeria Quadro, Centrul de Cultură Urbană Cazino.

Expozițiile vor fi găzduite de Muzeul de Artă, Galeria Casa Matei, Galeria IAGA, Galeria Horeb, Galeria Quadro, Galeria Liceului de Artă Romulus Ladea. Evenimentul are loc în perioada 8 — 30 octombrie la Cluj-Napoca.

AGERPRES/(AS — autor: Elena Stanciu, editor: Mihai Simionescu)

Florina Sorina Hulpan
Foto: (c) www.cosr.ro

La junioare, Florina Sorina Hulpan a câștigat două medalii de aur și una de argint la categoria 69 kg. Hulpan a luat aurul la smuls, cu 100 kg, devansându-le pe britanica Rebekah Tiler, 94 kg, și pe rusoaica Ani Sargsian, 93 kg. La aruncat, românca a obținut medalia de bronz, cu 122 kg, aurul a fost adjudecat de Tiler, cu 125 kg, iar bronzul a revenit rusoaicei Sargsian, tot cu 122 kg, aceasta având a avut o greutate corporală mai mare decât a Florinei (68,60 kg, față de 66,75). La total, Hulpan a ocupat prima poziție, cu 222 kg, urmată de Tiler, 219 kg, și Sargsian, 215 kg.

La Under-23, în limitele categoriei 63 kg, România a avut două reprezentante pe podium. Mariana Dumitrache a luat argintul la smuls, cu 83 kg, bronzul la aruncat, cu 103 kg, și tot bronz la total, cu 186 kg. Bianca Ioniță a cucerit bronzul la smuls, cu 83 kg, argintul la aruncat, cu 109 kg, iar la total a luat tot argint, cu 192 kg. Britanica Sarah Davies a luat toate cele trei medalii de aur, cu 88 kg la smuls, 113 kg la aruncat și 201 la total.

Bilanțul României la Klaipeda mai cuprindea o medalie de aur (smuls) și una de argint (total) cucerite de Doru Ilie Stoian (juniori, cat. 77 kg), precum și două medalii de bronz, cucerite de Loredana Heghiș la aruncat și total, în limitele categoriei 58 kg (Under-23). Bilanțul total este până acum de trei medalii de aur, cinci de argint și cinci de bronz.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Pierdevară a terminat pe locul al treilea în proba de 1.500 m, cu timpul de 4 min 14 sec 94/100. Selah Jepleting Busienei (Kenya) a câștigat aurul, în 4 min 07 sec 58/100, iar italianca Margherita Magnani a luat argintul, cronometrată în 4 min 11 sec 51/100.

Pierdevară fusese aproape de podium și în proba de 800 de m, alergată luni și în care a încheiat pe locul patru.

Rotaru a luat bronzul la săritura în lungime, cu performanța de 6,33 m, fiind devansată în clasament de rusoaica Ekaterina Koneva, 6,39 m, și de belarusa Volga Sudorova, 6,36 m. Aceasta a fost a doua medalie de bronz cucerită de Rotaru la Mungyeong.

Delegația României are până acum un bilanț de cinci medalii, toate câștigate la atletism, două de argint, prin Valentin Toboc în proba de săritură în lungime și Bianca Răzor în proba de 400 m plat, și trei de bronz, prin Alina Rotaru, la săritura în înălțime și la săritura lungime, și prin Florina Pierdevară, la 1.500 m.

România participă la Mungyeong cu o delegație formată din 20 de sportivi, care concurează la scrimă, tir, judo, orientare, taekwondo și atletism.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)