Săptămâna aceasta vă propunem ”Midii coapte” și ”Guguluf”, ambele rețete fiind publicate în ”Carte de bucătărie — 1501 feluri de măncări” (1935), cu o prefață de Constantin Bacalbașa.

Midii coapte 
După ce ai spălat bine midiile, să stea pe foc zece minute în apă care fierbe tare. Cele care nu s’au deschis în timpul acesta, le arunci. Treci prin sită apa, în care au fiert, și las-o să scadă.

Fă apoi un rântaș peste care torni smântână, sare, piper sau ardeiu roșu. Umpli cu apa în care au fiert midiile și pici o singură picătură de tinctură de iod, o tocătură de pătrunjel, ceapă, usturoiu. Ține pe foc până ce amestecul devine consistent.

Acum iei o tavă sau cratiță, pui midia în cea mai mare din cele două scoici ale sale. Moi midia în sosul arătat și presări pe ea pătrunjel tocat. Așezi tava la coptor după ce ai presărat pe midie pesmet pisat și puțin unt.

Guguluf
Ia o litră de lapte, 10 grame de drojdie, un ou și făină cât să se facă o cocă moale și lasă să se dospească. Ia în urmă trei litre de făină încălzită la coptor, fă o groapă la mijloc și pune la dospeală, sare, coaje de lămâe rasă, 4 gălbenușuri de ouă, bătute în 50 grame de lapte, 30 grame de unt, o litră de zahăr pisat și frământă bine cu dosul lingurei; de va fi aluatul prea gros, mai pui puțin lapte. Când aluatul e gata, pui în el stafide și îl mai frămânți puțin, apoi ungi forma cu unt, presari făină sau pesmet peste unt și pui aluatul așa ca să ajungă numai la jumătatea formei, îl ungi cu gălbenuș de ou și-l pui la coptor. Într ‘un ceas se coace. Când marginea începe să se crape, e copt. Poți pune în aluat și migdale și chitră zaharisită tăiată în bucățele.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)

Amplasat pe strada Infanteriei nr. 185 din Șiria, muzeul este adăpostit de un castel construit în stil neoclasic în anul 1838, care a aparținut familiei nobiliare Bohuș, un monument arhitectonic și istoric. Baronul János Bohuș a fost înalt funcționar public al județului Arad, care a jucat un rol important în lupta pentru definirea națională din anii 1848-1849. Castelul Bohuș a fost transformat în muzeu în anul 1970, așa cum arată www.descoperimlumeaimpreuna.ro și www.cesavezi.ro.

Expoziția permanentă a muzeului, dedicată scriitorului Ioan Slavici (1848-1925), este prezentată în trei săli, prin fotografii de familie, diplome, premii, decorații, manuscrise, cărți, ziare, tablouri. Acestea evocă personalitatea complexă a scriitorului și prezintă succint viața sa, în diferite perioade, începând cu 18 ianuarie 1848 — data la care Slavici se năștea la Șiria; continuând cu perioada studiilor la Arad, Timișoara, Pesta și Viena; prietenia cu Eminescu și activitatea în cadrul României June; activitatea publicistică la ziarul Tribuna din Sibiu marcată de procesele de presă  și întemnițarea la Vacz; cariera didactică marcată de ocuparea funcției de profesor la Azilul Elena Doamna, și de cea de director al Institutului Oteteleșanu din Măgurele și profesor la Liceu German din București. De asemenea, un important segment al expoziției este dedicat operei scriitorului — nuvele, povești și romanul “Mara”— publicată în diferite limbi.

Printre exponatele ce pot fi admirate în cadrul acestei expoziții, se numără: fotocopia extrasului de naștere, o notiță a sa, scrisă de mână la vârsta de 10 ani, fotocopii după actele de școală, diplomele obținute la absolvirea cursurilor liceale, ediții princeps ale operei lui, manualele sale școlare (“Istoria universală”, “Evul mediu” și “Gramatica limbii române, etimologia”, unele numere din Revista copiilor și a tineretului, în care publica povestiri didactice.

Tot aici pot fi admirate, potrivit surselor amintite, documente despre istoricul comunei Șiria, manuscrise, fotografii, ziare, reviste, dar și biblioteca cu ediții valoroase ale operei lui Ioan Slavici. De o valoare deosebită rămâne însă o parte din mobilierul care s-a aflat biroul său din casa din București a scriitorului, mobilier ce a fost donat de familia sa, muzeului arădean.

Expoziția dedicată compozitorului Emil Monția (1887-1965), este prezentată în două săli și cuprinde mobilierul camerei sale de lucru, pianul și violoncelul compozitorului, partituri, precum și culegeri de folclor și diferite ediții ale principalelor sale lucrări: “Fata de la Cozia”, “Cercel”, “Moștenitorul”, “La fântâna cu găleată”.

În parcul muzeului sunt amplasate busturile lui Ioan Slavici — realizat în anul 1967 de sculptorul Ioan Tolan, Mihai Eminescu, Ioan Russu Sirianu, Nicolae Stefu, Emil Monția și statuia Antoniei Bohus.

Muzeul Memorial “Ioan Slavici și Emil Monția” se află sub administrarea Complexului Muzeal Arad și rămâne un important obiectiv turistic în Crișana.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Horia Plugaru)

Sursa foto: www.iapb.org

Pentru acest an, Agenția Internațională pentru Prevenirea Orbirii (AIPO) recomandă ca acțiunile desfășurate la nivel global să se concentreze pe necesitatea accesului tuturor persoanelor la serviciile medicale pentru îngrijirea ochilor. AIPO își concentrează toate eforturile în cadrul ediției pe promovarea hashtag #Eyecareforall. Acesta va fi folosit pentru lansare concursului de fotografi pe tema zilei “îngrijirea sănătății ochilor pentru toți” și pentru a face cunoscute mesajele primite de pe tot globul, potrivit site-ului dedicat zileiwww.iapb.org.

Anul 2015 este al treilea an pentru derularea Planului global de acțiune al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Agenției Internaționale pentru Prevenirea Orbirii, care încurajează membrii și partenerii să organizeze evenimente cu scopul de a sensibiliza și educa populația pentru prevenirea orbirii și de a impulsiona autoritățile să participe la strângeri de fonduri pentru lansarea de programe naționale pentru prevenirea orbirii. Acest plan prevede reducerea afecțiunilor oculare cu 25% până în 2019, înlesnind accesul la tratament al tuturor claselor sociale, în special al populației defavorizate.

Potrivit AIPO, la nivel mondial, aproximativ 285 milioane de oameni au vederea afectată parțial sau total. Dintre aceștia, 39 de milioane sunt orbi și 246 de milioane au afecțiuni oculare moderate sau severe, 90% dintre nevăzători trăiesc în țări cu venituri mici. Cu toate acestea, 80% din afecțiunile oculare pot fi evitate, în sensul că sunt ușor tratabile sau pot fi prevenite. Numărul de persoane nevăzătoare din cauze infecțioase s-a redus foarte mult în ultimii 20 de ani. Se estimează că 19 milioane de copii suferă de afecțiuni oculare. Aproximativ 65% dintre toate persoanele care au deficiențe de vedere sunt în vârstă de 50 de ani sau peste. Creșterea populației în vârstă înseamnă, în multe țări, un număr mai mare de persoane cu risc de afecțiuni oculare.

Agenția Internațională pentru Prevenirea Orbirii a fost înființată în 1975 ca o organizație de coordonare, pentru a conduce eforturile internaționale în activitățile de prevenire a orbirii. Prima sa realizare majoră a fost de a promova un program pentru prevenirea orbirii, împreună cu Organizația Mondială a Sănătății.

Ziua internațională dedicată vederii, cel mai important dintre simțurile omului, se marchează în fiecare an, din 1998, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie și reprezintă o manifestare ce vizează toți partenerii implicați în prevenirea problemelor de vedere și în redarea vederii.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Cascada Cailor, situată în Munții Rodnei, lângă stațiunea Borșa, are o cădere de apă de peste 90 m, având origine glaciară.

Cascada se află la o altitudine de 1.300 m, iar căderea de apă de peste 90 m este repartizată pe mai multe trepte, cea mai înaltă dintre acestea având 18 m, potrivit www.discover-maramures.com.

Apa ce provine din topirea zăpezii și din ploi se adună într-un circ glaciar și de acolo se aruncă în hău, pe versantul abrupt al Rezervației Piatra Rea, formând o cădere de apă spectaculoasă. Debitul cascadei variază în funcție de ploi și topirea zăpezilor de pe versant.

Denumirea Cascadei Cailor nu are la bază un mit, ci o întâmplare ce s-a petrecut în zonă, se arată pe www.turistderomania.ro. Oamenii își țineau hergheliile de cai, din primăvară până în toamnă, pe pășunile bogate din zonă. Însă, nu a trecut mult timp, și urșii au început să atace caii. La un moment dat, aceștia au reușit să încolțească animalele deasupra prăpastiei de lângă ceea ce astăzi se numește Cascada Cailor. Astfel, unii cai au fost prinși, iar alții pentru a scăpa s-au aruncat în hău.

În urma acestui incident, care a costat averea localnicilor, mai multe locuri din împrejurimi au fost numite Muntele Cailor, Podul Cailor și Izvorul Cailor.

Accesul spre Cascada Cailor se face ușor, fie că se alege drumul pe jos de la Borșa, mergând circa 1 oră și jumătate, pe o potecă prin valea formată în dreapta stațiunii, fie că se alege telescaunul din stațiunea Borșa. De la telescaun se poate ajunge la Cascada Cailor în circa 15 minute.

Orașul Borșa este situat într-un culoar depresionar mărginit de Munții Maramureșului și Munții Rodnei, în județul Maramureș, la 80 de kilometri de Sighetu Marmației și la 145 km de Baia Mare. Borșa se află la o altitudine de aproape 700 m și este cel mai important punct de plecare pentru călătoriile spre Munții Rodnei. Mai mult, Borșa se află între două arii importante, aflate sub protecție: Parcul Natural din Munții Maramureș și Parcul Național din Munții Rodnei.

Parcul Național Munții Rodnei reprezintă cea mai mare arie protejată din Carpații Orientali, cu o suprafață de 47.227 de hectare, din care 3.300 de hectare au fost declarate rezervație a biosferei în 1979.

Munții Rodnei fac parte din grupa nordică a Carpaților Orientali, fiind cei mai înalți și mai greu de străbătut din lanțul Carpaților Orientali. Culmea principală, cu o lungime de peste 50 km și o lățime de 30-40 km, orientată est-vest, este abruptă spre nord și domoală spre sud, potrivit www.parcrodna.ro. Relieful este tipic alpin, format din creste semețe, culmi prelungite, circuri glaciare și văi drenate de cursuri repezi de apă, care formează numeroase repezișuri și cascade. Între Vf. Pietrosu Mare (2.303 m) și Vf. Gropilor (2.060 m) creasta formează un arc de cerc cu deschidere spre vest.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Sursa foto: www.ituc-csi.org

Sindicatele din întreaga lume sunt din nou mobilizate, pe 7 octombrie, pentru a marca Ziua internațională a muncii decente, sub egida sloganului “Să punem capăt lăcomiei corporațiilor”, cu acțiuni prevăzute a se desfășura din Japonia până în Ecuador și din sudul Africii până în Rusia.

Evenimente care se vor desfășura în acest an au fost deja înregistrate, din 33 de țări, pe site-ul special 2015.wddw.org. Ca și în ani trecuți, o gamă largă de evenimente sunt planificate și la Bruxelles, între care este programată și o demonstrație de amploare organizată de sindicatele belgiene împotriva austerității. În același timp sindicatele din sectorul producției, pe tot globul, sunt pregătite să desfășoare evenimente, pentru a cere încetarea muncii realizate în condiții precare.

La manifestările acestei zile, pe parcursul anilor, s-a ajuns la o participare numeroasă. Anul trecut au fost înregistrate pe website — special al zilei 113 acțiuni, din 35 de țări. Sindicatele din aceste țări au revendicat asigurarea remunerării corecte și echitabile a muncii, calitatea locurilor de muncă, protecția socială sigură, respectarea drepturilor și libertăților angajaților. Munca decentă este esențială pentru eforturile de reducere a sărăciei și pentru asigurarea unei dezvoltări durabile, incluzive și echitabile.

Conceptul de “muncă decentă” a fost gândit în cadrul reuniunii Organizației Internaționale a Muncii din 1999, în comun acord cu partenerii sociali (guverne-patronate-sindicate) și însumează aspirațiile oamenilor cu privire la oportunitățile pentru o muncă productivă și corect remunerată, securitatea la locul de muncă, protecția socială pentru familie, oportunitățile de dezvoltare profesională și integrare socială, libertatea de exprimare, participarea activă în luarea de decizii, egalitatea de șanse pentru bărbați și femei.

Acest concept cuprinde patru componente strategice, valabile indiferent dacă vorbim despre economia formală sau informală, munca salariată sau pe cont propriu, munca în agricultură, în fabrică, într-un birou, acasă sau în comunitate; principii și drepturi fundamentale ale muncii și standarde internaționale de muncă; oportunități de ocupare și remunerare; protecție și securitate socială, dialog social și tripartitism.

În 2008, Organizația Internațională a Muncii și Confederația Internațională a Sindicatelor (CIS) au avut inițiativa marcării acestei zile prin mobilizarea sindicatelor din întreaga lume la mitinguri și marșuri.

Confederația Internațională a Sindicatelor este cea mai mare asociație sindicală mondială. Din Confederație fac parte 328 organizații sindicale, care reprezintă 176 milioane de muncitori din 162 de țări ale lumii, potrivit www.ituc-csi.org. Obiectivul său este promovarea pe scară mondială a intereselor sindicale comune și protecția drepturilor oamenilor muncii.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Sursa foto: Facebook/CarmenRadulescuOfficial

În 1979 a participat la concursul TV ”Steaua fără nume”. După cea ajuns în a treia etapă a concursului acesta s-a întrerupt. În 1983 obține Premiul II la secțiunea Interpretare a Festivalului de la Mamaia, iar un an mai târziu a început colaborarea cu compozitorul Șerban Georgescu, prima piesă fiind ”Speranță dă-mi speranță”, pe versurile poetului Dan Verona.

Tot în 1984 a câștigat Premiul I la Festivalul ”Steaua litoralului” din Constanța și devine angajată a Teatrului ”Fantasio” timp de un an. A participat la concursul ”Melodii ’84” cu piesa ”Hai iubește” (Ion Cristinoiu/Eugen Rotaru). În același an efectuează un turneu în Bulgaria și participă la secțiunea Creație a Festivalului de la Mamaia cu piesa ”Senin” (Edmond Deda/Aurel Storin).

Obține Premiul Tinereții, în 1985, la emisiunea ”Șlăgare în devenire” cu piesa ”Același vis” (Șerban Georgescu). Tot în 1985, piesa ”Muzica te cheamă” (Șerban Georgescu/Dan Verona) obține mențiune la Concursul de muzică de dans de la Costinești. În același an participă la secțiunea Creație a Festivalului de la Mamaia cu piesa ”Drumul spre noi” (Șerban Georgescu/Dan Verona), iar la concursul ”Melodii ’85” participă cu piesele ”Muzica te cheamă” — Premiul Tinereții, ”O floare de astă vară” și ”Același vis” (toate pe muzica lui Șerban Gerogescu și pe versurile lui Dan Verona).

Anul 1986 îi aduce primul disc single apărut la Electrecord — ”Același vis”. La concursul ”Melodii ’86”, piesa ”Nu știu” (Șerban Georgescu/George Țărnea) este distinsă cu titlul de Laureată. În cadrul concursului, Carmen Rădulescu cântă alături de alte vedete ale muzicii ușoare românești, piesa ”Deschideți poarta soarelui” (Anton Șuteu).

În 1987 îi apare la Electrecord albumul ”Muzica te cheamă” și efectuează un turneu de două luni, în Danemarca, împreună cu formația Electric-cord. Urmează o nouă participare la concursul ”Melodii ’87” cu piesa ”O clipă doar” (Șerban Georgescu/George Țărnea).

În 1988 s-a căsătorit cu Sorin Oprea, fiului dirijorului Paraschiv Oprea, iar la 22 ianuarie 1989 s-a născut fiul ei, Sorin.

A participat la secțiunea Creație a Festivalului de la Mamaia, în 1989, cu piesa ”Dorule, măi dorule” (Corneliu Meraru/Dan V. Dumitriu).

O perioadă destul de lungă, Carmen Rădulescu s-a dedicat fiului ei și familiei, aparițiile sale fiind destul de rare.

Împreună cu Irina Loghin
Sursa foto: Facebook/CarmenRadulescuOfficial

În 1993 a revenit cu un nou album — ”Lumina din gând” — urmat de un album de Crăciun — ”Sus la Poarta Raiului — Colinde și cântece de Stea”.

Dintre șlagărele lansate de Carmen Rădulescu amintim: ”Vise uitate”, ”Nu știu”, ”Întoarce-te”, ”Fericirea are ochii tăi”, ”O lume fără noi”, ”Nu-i un vis, e dragostea”, ”Din dragoste, întoarce-te”, ”De-aș uita iubirea ta”, ”Clipe de iubire”.

După 2000 a început colaborarea cu casa de discuri a lui Ovidiu Komornyk, lansând încă două albume — ”Suflet de român” (2003) și ”Poate” (2008).

În ultimii ani a participat la numeroase spectacole și festivaluri în țară, la emisiuni radio și de televiziune. Iubește natura, iubește călătoriile și își respectă mult publicul. Pregătește un nou album, cu cântece macedonești, alături de formația Samarina din Constanța.

Sursa foto: Facebook/CarmenRadulescuOfficial

”În fiecare zi apar momente frumoase, speciale, dacă ai învățat să separi urâtul de frumos și binele de rău! (…) Consider că viața însăși este un miracol, cu tot ceea ce ne este dat să trăim, că vrem sau nu să ni se întâmple!”, mărturisea artista într-un interviu în Jurnalul Național, în februarie 2015.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)

“Dacă aproape peste tot la noi, la români, carnea folosită este cea de vită, la Brăila, din pricini lesne de înțeles, bucătarii pun și picioare de porc. ‘Spurcată’ cu carne ‘impură’, otomanii nu se atingeau de ea și nici nu călcau în cârciumile unde se prepara. Astfel se bucurau din plin, doar ‘ghiaurii’ de ciorba de burtă, îmbogățită cu gustul plin al grăsimilor din picioarele de porc, atât de importante, potențatoare de gust. Și pentru că este foarte greu să gătești doar două-trei porții, vă prezint rețeta noastră pentru 15 porții”, a declarat proprietarul Cramei Terente din Brăila, Lucian Țilea.

Pentru 15 porții aveți nevoie de picior de vită 700 gr, picior porc 1 kg, morcovi 150 gr (2 bucăți), țelină 200 gr (o jumătate), cartofi 400 gr (4 bucăți), ceapă 250 gr (3 bucăți), usturoi 200 gr (4 căpățâni), 10 ouă (gălbenușuri), smântână — o cutie, sare 80 gr, oțet 40 ml, burtă de vită 1,4 kg.

Se pun la fiert trei-patru felii de picior de vită (700 gr) în oala de 10 litri, cu trei sferturi apă. Când carnea și măduva se desprind de pe oase, se scot oasele, se aruncă și se strecoară zeama rămasă. În aceeași oală de 10 litri se pun la fiert cinci-șase felii de picior de porc (1 Kg) cu trei sferturi apă. Când carnea și măduva se desprind de pe oase, se scot oasele și se aruncă, se strecoară zeama rămasă.

“Într-o oală de 15 litri se spală bine și se adaugă zeama strecurată de vită și de porc în care mai punem doi morcovi întregi (150 gr), o jumătate de țelină (200 gr), 4 cartofi (400 gr) curățați de coajă și netăiați și trei cepe (250 gr) curățate întregi. După fierbere, când pot fi pătrunse ușor cu furculița, legumele se scot, se scurg și se pasează la blender. Pasta care rezultă se pune în zeama rămasă în oală. Se curăță 4 căpățâni de usturoi (200 gr), se zdrobesc cățeii cu zdrobitorul, pasta rezultată se pune în strecurătoare și se trece zeama din oală prin strecurătoare peste pastă înapoi în oală, până când pasta de usturoi devine gelatinoasă, ușor verzuie”, spune Țilea.

Într-un bol se separă 10 gălbenușuri de ou și se bat până se transformă într-o cremă. Albușurile rămase se pot păstra înainte sau după fierbere pentru ornat diferite salate. La crema de gălbenușuri obținută se adaugă 900 ml de smântană și se amestecă cu mixerul până devine omogenă.

“Amestecul obținut astfel se drege cu trei polonice din zeamă din oală, prin amestecare continuă cu telul. Când este subțiat destul cât să curgă ușor, se adaugă peste zeamă, amestecându-se continuu cu telul în oală. Se pun două polonice mici, rase, cu sare (80 gr) și altele două de oțet (40 ml)”, mai spune Țilea.

În același timp cu prepararea ciorbei, se prepară și burta de vită. Într-o oală de 5 litri se pune 1,4 kg de burtă curățată și fiartă dinainte și apă rece cât să acopere carnea. Se fierbe în clocot până carnea se poate pătrunde ușor cu furculița. Se strecoară burta fiartă și se lasă la scurs 10 minute. Zeama se aruncă.

“Se servește în boluri de pământ cu capac, după ce zeama a fost încălzită la ibric până la fierbere, împreună cu porția de burtă. După preferință, se poate servi cu smântână, de preferat cu minim 20% grăsime, mujdei libanez și ardei iute murat în oțet”, a încheiat Țilea.

Lucian Țilea a oferit un sfat și pentru persoanele care urmează diete alimentare sau care doresc anume limitări ale Valorilor Nutriționale ale mâncărurilor. Astfel, valorile nutriționale calculate pentru o porție de ciorbă de burtă de 400 grame sunt: Calorii(kcal) 629, Grăsimi (g) 42, Colesterol (mg) 277.2, Sodiu (mg) 719, Carbohidrati (g) 13.55, Fibre (g) 1.155, Zahăr (g) 1.875, Proteina 45g, Vitamina A % 32.7, Vitamina C % 12.7, Calciu % 26, Fier % 10.3.

AGERPRERS/ (AS — autor: Ecaterina Ignat, editor: Mihai Simionescu)

Potrivit unui comunicat al ICR Budapesta, transmis marți AGERPRES, Săptămâna filmului românesc la Budapesta, realizată anul acesta în parteneriat cu Cinematograful de Artă “Urania” și cu Secretariatul de Stat pentru Cultură din cadrul Ministerului Resurselor Umane din Ungaria, reprezintă cel mai longeviv program cultural al Institutului Cultural Român din capitala ungară, desfășurat anual, fără întrerupere, începând din 2006.

Seara de gală va debuta, marți, 13 octombrie, la Cinematograful “Urania” din Budapesta, la ora 17,30, cu o conferință de presă, urmată de la ora 18,30 de proiecția filmului artistic “America, venim!”, regia Răzvan Săvescu. La conferința de presă va participa și Tania Popa, actriță a Teatrului Național “I.L.Caragiale” din București.

Acestora li se vor alătura filme românești premiate internațional precum “Aferim!” (regia Radu Jude) — “Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor” la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, 2015, “De ce eu?” (regia Tudor Giurgiu) și “Când se lasă seara peste București sau Metabolism” (regia Corneliu Porumboiu), film nominalizat la Riga pe lista celor mai bune 50 de pelicule europene ale anului 2014.

Filmele vor fi subtitrate în limba maghiară.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu)

Halep a câștigat faza cu un forehand în cross, la scorul de 4-1 în setul decisiv, când britanica avea minge de break. Konta a produs surpriza în meciul din optimile turneului de la Wuhan, câștigând cu 6-3, 3-6, 7-5, după ce Simona a condus cu 5-1 în setul al treilea.

Celelalte nominalizări sunt Ana Ivanovic (la Tokyo), Agnieszka Radwanska (Tokyo), Maria Șarapova (Wuhan) și Johanna Konta (la Wuhan, cu Venus Williams).

Fanii pot vota pe site-ul WTA până joi, iar rezultatele vor fi anunțate vineri.

Simona Halep a câștigat de două ori anul acesta ancheta de cea mai frumoasă lovitură a lunii, în februarie și august, în rest victoria revenind Mariei Șarapova (ianuarie), polonezei Agnieszka Radwanska (martie și mai), germancei Angelique Kerber (aprilie) și sârboaicei Ana Ivanovic (iunie).

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Toboc a reușit o săritură de 7,64 m, ratând aurul pentru doar doi centimetri. Rusul Pavel Șalin a ocupat primul loc, cu 7,66 m, în timp ce al treilea a fost chinezul Lu Tianjiem, cu 7,63 m.

Aceasta este a doua medalie obținută de România la această competiție, după bronzul Alinei Rotaru la săritura în înălțime.

România participă la Mungyeong cu o delegație formată din 20 de sportivi, care concurează la scrimă, tir, judo, orientare, taekwondo și atletism.

AGERPRES (autor: Mihai Țenea, editor: Aristotel Bunescu)