La Salonul de Inventică de la Geneva, a obținut 13 medalii de aur, la 8 ediţii consecutive. Una dintre cele mai prestigioase distincţii ale Salonului de la Geneva – Premiul OMPI pentru Femeie Inventator, i-a fost de asemenea acordat. A fost premiată la acest salon pentru o idee eco: energie din gunoi. Obţinerea unui înlocuitor al gazului natural, din deşeuri solide, ca sursă de energie, este una dintre invenţiile care au fost apreciate la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, desfăşurat recent.

La Salonul de la Geneva, foarte multe invenţii au venit din partea Asiei (China, Rusia, Malaysia, Thailanda). Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) a prezentat, la Geneva, 44 de invenţii româneşti, care au obţinut tot atâtea medalii (26 de aur, 16 de argint, 2 de bronz). În plus, românii au luat şi 17 premii speciale. Premiul obţinut de doctorul Elena David este cea mai prestigioasă distincţie de la Geneva.

În aprilie 2012, la a 40-a ediţie, aniversară a Organizaţiei Mondială a Proprietăţii Intelectuale WIPO, care a fost şi o ediţie a recordurilor: 789 de expozanţi, 46 de ţări participante, 65.925 de vizitatori şi peste 650 de jurnalişti din întreaga lume, Dr. Elena David a primit cea mai înaltă distincţie, de “Cea mai bună inventatoare” într-o competiţie cu peste 1200 lucrări ştiinţifice.

Este singurul cercetător din Romania care a obţinut, din partea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, cea mai înaltă distincţie, premiul WIPO, atât la Geneva, Elveţia (în anul 2012), cât şi la Bruxelles, Belgia (în anul 2014).

În prezent este nominalizată la premiile ENI-Italia şi KIA- Iran pentru anul 2015, premii ce vor fi decernate în cursul acestui an.

Întrebata într-un interviu realizat de Laura Guţ, “ Cum se naşte ideea unei invenţii?”, Elena David a răspuns: “Am avut ocazia, prin repartiţia pe care am primit-o la Institut, pe atunci Uzina de Apă Grea, să avem un director extraordinar, care acum este membru al Academiei Române. Dânsul a susţinut ideea că orice produs, dacă nu-l şi cercetezi, nu poate să fie dezvoltat. Datorită temelor care erau impuse şi mai ales dificultăţilor pe care le întâmpinam, te gândeai la tot felul de soluţii. În momentul în care găseai ceva care să soluţioneze problema cu care tu te confruntai, pe lângă faptul că aveai o mulţumire sufletească foarte mare, erai şi răsplătit cumva pentru idee şi puteai să şi continui îmbunătăţirea produsului respectiv.”

Autor Mădălina Corina Diaconu

Sursa: cunoaste lumea

Din micuțul Mühlbach, muzica l-a purtat în toată Europa, la Viena, Paris, Londra. I-a impresionat pe cei mai mari compozitori din prima jumătate a secolului XIX – Frédéric Chopin și Franz Liszt. „Doamne, ce copil! Nimeni nu m-a înțeles vreodată atât de bine”, spunea despre el Chopin. „Când acest copil va cânta în turnee, eu pot să închid prăvălia”, zicea Liszt. A devenit rapid unul dintre interpreții preferați ai Reginei Victoria. Existența sa a fost însă, pe cât de intensă, pe atât de scurtă, pentru că, fiind un copil mai sensibil și bolnăvicios, a murit la nici 15 ani.

Acesta este Carl Filtsch (1830-1845), copilul din Sebeș care a unit toată Europa cu muzica sa, acum aproape două secole. Compozițiile lui sunt încă înnebunitoare. Astăzi, un concurs de muzică îi poartă numele, la Sibiu, prezența i-a apărut prin câteva cărți și cam atât. Numele său nu stârnește reacții, așa cum făcea în 1840, de exemplu.

Povestea sa aproape uitată este, însă, pe cale de a redeveni cunoscută, printr-un film artistic. „Filtsch” va fi realizat de Brigitte Drodtloff, o regizoare de origine germană, care a crescut în România, însă acum trăiește la München. Din câte spune ea, va fi un film cu dragoste, cu răzbunare, cu intrigi și va apărea în primăvara-vara lui 2017.

În scurta ei vizită prin Alba, Brigitte Drodtloff, alături de producătoarea Gabriela Suciu de la Elefant Film, și-a făcut timp de un ceai și o poveste în Cetate.

Rep: Am auzit deja de anul trecut că se va face un film despre Carl Filtsch. „În sfârșit”, mi-am spus, dar în același timp mă gândeam că e o nebunie, că nu va fi deloc ușor de făcut…

Brigitte Drodtloff: E o nebunie totală. Am avut la Sebeș o întâlnire formidabilă cu un om care mi-a zis „necunoscutul să-l faci cunoscut”. Acesta e un fel de simbol al filmului nostru.

Filmul este un biopic despre Carl Filtsch. Băiețelul acesta, prin drumurile lui din țară în țară, a unit Europa cu muzica lui, acum aproximativ 180 de ani.

Era al nouălea copil al familiei. Tatăl lui i-a dat lecții, însă întreaga familie era foarte muzicală. Pe vremea aceea, sașii aveau la fiecare a doua casă un pian și învățau patru limbi străine.

Băiatul acesta era însă mai deosebit decât ceilalți. Se așeza la pian și începea să improvizeze, pentru că nu avea răbdare pentru structurile de muzică deja existente. A fost descoperit de soția contelui Banffy, care a vrut neapărat că îi dea o educație extraordinară. A plecat la Viena, însoțit de fratele lui care era cu 17 ani mai în vârstă, și el muzician. Acolo au găsit cei mai buni profesori, și au pornit în toată Europa. El a devenit elevul preferat al lui Chopin. Prin el a ajuns muzica lui Chopin în Anglia, pentru că Chopin nu prea era de acord să îi interpreteze nimeni muzica. A acceptat însă ca băiatul să plece în Londra și să cânte în fața Reginei Victoria. În tot acest timp, singura care își dădea seama că el nu o să reziste cu atâtea concerte în toată Europa, era mama lui, care știa că este un copil firav și sensibil. S-a îmbolnăvit din ce în ce mai rău. Unii spun că și din cauză că a lucrat atât de intens cu Chopin, care era bolnav de tuberculoză. L-au trimis la un moment dat la băi la Veneția, dar prea târziu. Cu două săptămâni înainte de a împlini 15 ani, a murit. Filmul va avea, însă, un final optimist.

Rep: Cum te-ai hotărât să faci filmul? De ce Filtsch?

Brigitte Drodtloff: Am ascultat întâi muzica lui, acum 12 ani. Am fost înnebunită și am început să mă întreb cine e băiatul ăsta. Când am auzit că a murit la 14 ani, eu, ca mamă de doi copii, am spus că nu se poate așa ceva. Am citit foarte mult despre el, a durat destul de mult până mi-am dat seama că se poate face un film artistic. Inițial am vrut să fac un documentar.

Scenariul l-am scris în 2013. Atunci încă nu voiam să fac regie. Pentru o vreme am căutat regizor și apoi am hotărât să îl fac eu. La urma urmei, e meseria mea. Și cred că eu aș interpreta cel mai bine ideile astea. Văd filmul înteg. De fapt filmul m-a găsit pe mine.

Rep: Cum te-ai documentat?

Brigitte Drodtloff: Am citit foarte multe cărți. În primul rând am pornit de la două biografii, una scrisă de Ertl și cealaltă de Peter Szaunig, care a inițiat și concursul de muzică Carl Filtsch care are loc în fiecare an la Sibiu. Am căutat în biografiile lui Chopin, au căutat peste tot ca să găsesc mai multe despre el din alte surse. Am citit toată istoria familiei Banffy, a Reginei Victoria, presa vremii, de la Arhivele din Londra, ca să văd exact ce ecou aveau concertele lui. Am pus totul cap la cap și m-am întrebat ce poți să dai publicului în ziua de azi. Ori faci un documentar, ori faci o chestie care prinde. Scenariul e gata, e în limba română, inițial a fost scris în limba germană, dar filmul îl vom face în engleză, ca să fie mai simplu de lansat în toată lumea. De la început mi-am dat seama că filmul ăsta își caută drumul lui.

Rep: Ați ales niște locații de filmare? Ați selectat actorii?

Brigitte Drodtloff: Actorii încă nu, depinde cum îl facem. Vom lua numai nume mari. Vom avea nevoie să căutăm un copil. De fapt, doi copii. Unul de 5-7 ani și unul de 10 ani. El nu a mai crescut de la 10 ani până la 14. Era un star. Era desenat și toate fetele aveau câte un portret mic de-al lui. Va trebui să căutăm un copil care, în primul rând, cântă la pian formidabil.

Rep: Ați găsit oameni, localnici, care ar putea să vă vorbească despre Carl Filtsch și familia lui?

Brigitte Drodtloff: Da, chiar am găsit un om la Sebeș, a cărui familie se cunoștea cu familia Filtsch și există urmași ai familiei.

Rep: Cam când ar începe filmările și când ar fi premiera?

Brigitte Drodtloff: Am vrea să filmăm vara viitoare. Vom lucra cu o compozitoare din Londra, care va face soundtrack-ul complet al filmului și un director de fotografie și operator principal extraordinar, din Germania, care a luat și Oscar. Și, desigur, cu Edi Schneider. Cel târziu în mai 2017 am vrea să avem premiera. Poate chiar în 28 mai, de ziua lui Carl Filtsch.

Brigitte Drodtloff spune despre ea că a „crescut în televiziune și radio”. A început la 6 ani cu emisiuni de limba germană, la radio-ul de lângă școală. A urmat studiile IATC (actual UNATC) la București, a plecat în Germania, a călătorit în toată lumea. A scris sute de scenarii pentru televiziune, filme și seriale, a regizat piese de teatru în limba germană la Sibiu. Anul trecut a lansat un scurt metraj – Omul – cu Marcel Iureș, care are un succes extraordinar. Filmul a circulat deja în toată lumea, se află în prezent la cel de-al 34-lea festival și i-a adus și un premiu la Festivalul Internațional de Film de la Rochester.

Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul filmului Filtsch.

Simona Pop

România, cu Simona Pop, Simona Gherman, Anca Măroiu și Maria Udrea în echipă, a învins în sferturi Ucraina, cu 45-41, în semifinale a trecut de Italia, cu 45-39, dar a cedat în finala cu Rusia.

Aceasta a fost a șasea medalie pentru delegația României, după ce primele cinci medalii au fost câștigate la atletism, două de argint, prin Valentin Toboc în proba de săritură în lungime și Bianca Răzor în proba de 400 m plat, și trei de bronz, prin Alina Rotaru, la săritura în înălțime și la săritura lungime, și prin Florina Pierdevară, la 1.500 m.

România participă la Mungyeong cu o delegație formată din 20 de sportivi, care concurează la scrimă, tir, judo, orientare, taekwondo și atletism.

AGERPRES (autor: Mihai Țenea, editor: Teodor Ciobanu)

Photo credit: Karpatia Horse Trials facebook page

For three days, the grounds of the Cantacuzino estate will provide the lively, elegant and smartly-fitted setting for horsemanship afficionados and lovers of Romania’s aristocracy history, featuring in the program the Concours Complet International (CCI 3 *), as well as related events, such as a hound parade and an exhibition of vintage cars, informs a release to AGERPRES.

”The extraordinary success enjoyed by the 2014 edition of the Karpatia Horse Trials was an encouragement to all those involved to further develop this wonderful project. This year will witness several firsts in the Romanian equestrian events: the CCI 3 * — the qualifiers for the Olympic Games, and foreign competitors who have never before come to Romania with their own horses. They will travel for days to get to Floresti, coming from as far as the UK, India, Belgium or Spain. We are thrilled by this attendance that is probably unique in the history of Romanian equitation, but at the same time, we are aware of the responsibility we have towards these competitors. One cannot afford not to be a good host, when your guests travel such a long way to get to Romania,” said event director Mihnea Virgolici.

”As for the cross-country track I can say without exaggeration that we are on equal standing with any other top event from elsewhere in the world. For this edition we built particularly spectacular elements that will keep the spectators on the edge. We worked hard to prepare this cocktail of sport-entertainment-show-emotions-adrenaline and we are sure that all those in attendance will be delighted with what they’ll find here,” the director added.

Access to the event is free on October 9 and 10, and on October 11 it will be by ticket or subscription that can be purchased at the entrance or online on the www.bilete.ro website and the bilete.ro points of sale. Children aged less than 10 have free access, accompanied by an adult.

Subscriptions and tickets can be purchased until October 8 for 25 lei a subscription and 15 lei a day ticket. Tickets purchased after October 9 cost 20 lei and a subscription is 35 lei. AGERPRES

Ei au arătat că împlinirea unui vis, ca de exemplu acela de a urma o facultate și de a-ți face o carieră ori practicarea unui sport, nu este imposibilă chiar dacă picioarele îți sunt imobilizate de o boală nemiloasă care te face dependent de un scaun cu rotile.

Sala Sporturilor ‘Olimpia’ din Ploiești a găzduit, joi, o demonstrație de tenis în scaun rulant, doi antrenori americani și ‘elevii’ lor români ‘strigând’ către întreaga lume, parcă, faptul că pentru ei nu există ‘nu pot’, și că în fața lor stă un infinit de posibilități, în ciuda realității fizice pe care o trăiesc.

Ca și în cazul oricărui sport, demonstrația a început cu o încălzire. La îndemnul antrenorului Paul Walker, roțile scaunelor participanților la demonstrație s-au pus în mișcare, împinse de la spate de un continuu ‘go, go, go’ strigat de instructorul de peste ocean.

După încălzire, puțin repaus pentru odihnirea mâinilor obosite de tensiunea și forța depuse pentru ‘alergarea’ cu dispozitivele rulante, timp în care antrenorul a oferit explicații referitoare la unele lovituri de bază, ca backhand sau forehand, pentru publicul format din câteva zeci de persoane, între care copii și adulți cu dizabilități.

Și cum teoria este bună mai ales când este împletită cu practica, elevii au fost trimiși pe teren și puși să lovească mingea. Păreau că plutesc în avântul și concentrarea cu care urmăresc să lovească mingea de tenis, făcând cu scaunul rulant piruete și mișcări care par imposibil de realizat pentru cineva care are binecuvântarea de a se folosi de propriile picioare. În realitate, ușurința cu care ei se mișcă ascunde ore de practică, de instructaj în mânuirea scaunului, forță fizică și dorință de viață.

‘Mi se pare puțin greu, dar îmi place foarte tare. Am jucat și înainte de accident tenis, ca hobby, nu ca sport. Diferența este foarte mare, aici trebuie să folosesc ambele mâini și e foarte obositor. Trebuie să împing scaunul, să și țin racheta…’, a spus un tânăr de 23 de ani venit la Ploiești tocmai de la Cluj.

Aplauze și strigăte de bucurie au izbucnit atunci când un băiețel care nu prea nimerea mingea a lovit-o pentru prima dată hotărât, fiind ajutat de un coleg mai mare, care, după ce s-a plasat cu scaunul în spatele acestuia, i-a ghidat mânuța cu brațul lui mai puternic și mai experimentat.

‘Tenisul nu este singurul sport pe care oamenii în scaun cu rotile îl pot juca. Acesta este sportul pe care noi îl îndrăgim, dar știm că mai sunt și altele, precum baschet, tenis de masă, alergări, canotaj. Vrem ca oamenii cu dizabilități să descopere ce sport iubesc, vrem ca ei să iasă și își trăiască viața și vrem de la dumneavoastră să vă luptați pentru asta în comunitățile dvs. Acesta este mesajul nostru, dincolo de tenis, ca oamenii să iasă din casă și să își trăiască viața la maxim’, le-a transmis Paul Walker celor prezenți.

Imposibilitatea de a-și folosi picioarele nu le-a răpit acestor oameni pofta de viață, ei găsind forța interioară de a depăși barierele sociale pentru a trăi o viață de calitate. În drumul lor nu stau nici prejudecăți, nici praguri, nici borduri prea înalte sau rampe de acces prea abrupte și imposibil de utilizat. În fața lor stă un infinit de posibilități…

Evenimentul de la Ploiești a fost organizat de Fundația Motivation România și Ambasada Statelor Unite ale Americii la București, românii utilizatori de scaune rulante beneficiind de experiența a doi antrenori americani, ei înșiși persoane cu dizabilități motorii, respectiv Karin Korb, de două ori paralimpică, și Paul Walker, antrenor-șef al echipei naționale feminine de tenis în scaun Rulant a SUA.

AGERPRES/(AS—autor: Anamaria Toma, editor: Diana Dumitru)

Potrivit unui comunicat al organizatorilor remis vineri AGERPRES, vioara lui Enescu va răsuna în liceele bucureștene, în încercarea de a le oferi celor tineri o mostră de muzică de cea mai bună calitate și pentru a le trezi dorința de a o asculta apoi și în sala de concert.

“Violonistul Gabriel Croitoru și pianistul Horia Mihail vor fi protagoniștii acestei noi aventuri muzicale menită să valorifice moștenirea marelui compozitor care, la vremea sa, a cântat în școli, pe front, în spitale încercând să aducă prin muzică alinare, dar și să convingă cât mai mulți oameni de frumusețea muzicii clasice. Oriunde se ducea, Enescu lăsa impresii de neuitat mai ales în mintea și sufletelor oamenilor simpli și copiilor, care încă nu se întâlniseră cu o astfel de muzică”, se arată în documentul citat.

Violonistul Gabriel Croitoru și-a propus în turneele sale, așa cum a făcut și marele compozitor român, să ajungă în cât mai multe localități din România.

Elevii vor avea ocazia să asculte piese de largă popularitate din literatura pentru vioară și pian precum Elgar — Salut d’amour; Provost — Souvenir de Vienne; Kreisler — Tambourin chinois; Sarasate — Zapateado; Kreisler — Caprice viennois; Enescu — Lăutarul; Kreisler — Liebesleid; Kreisler — Liebesfreud; Kreisler — Mic marș vienez.

Proiectul este finanțat prin Programul “Ești București” de Centrul de Proiecte Culturale al Muncipiului București — ARCUB, Primăria Municipiului București, și este organizat de Fundația Culturală Marconi, în parteneriat cu Muzeul Național “George Enescu” și liceele gazdă.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Cristian Anghelache)

Inaugurarea Memorialului Victimelor Holocaustului, 8 octombrie 2009

La data de 9 octombrie 1941, a început deportarea forțată a populației evreiești din Basarabia și Bucovina, în Transnistria.

Cu prilejul Zilei Holocaustului în România, se menționează în HG, ”vor fi organizate acțiuni culturale, simpozioane, mese rotunde și alte acțiuni cu tematică specifică”. Autoritățile administrației publice “vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea și desfășurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment”.

În 2009, la 8 octombrie, a fost inaugurat Memorialul Holocaustului din România, un ansamblu sculptural realizat de artistul Peter Jacobi, în prezența președintelui Traian Băsescu, dar și a numeroși reprezentanți ai comunității evreiești.

Pe o suprafață de 2.894 mp din domeniul public al Capitalei, au fost ridicate cinci construcții: un Memorial, Steaua lui David, Via Dolorosa, Roata Țiganilor și Coloana. Inițiativa realizării monumentului a aparținut Ministerului Culturii și Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului din România și a consultărilor cu reprezentanți ai Federației Comunităților Evreiești din România, ai Comisiei Wiesel și ai supraviețuitorilor Holocaustului. Monumentul a costat 17 milioane lei, bani plătiți de Ministerul Culturii.

La ceremonie, al cărei amfitrion a fost actrița Maia Morgenstern, au vorbit marele rabin Menachen Hacohen, primul rabin Shlomo Sorin Rosen, precum și președintele Traian Băsescu.

AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel, editor: Marina Bădulescu)