Primarul Mangaliei a susținut, într-o conferință de presă organizată cu prilejul deschiderii oficiale a parcului, că investitorii optează tot mai mult pentru stațiunile din sudul litoralului românesc — Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus și Saturn, șase stațiuni cu potențial turistic în creștere datorită proiectelor de dezvoltare derulate de municipalitate, proiecte bazate în primul rând pe crearea de spații verzi, parcuri și pe reabilitarea clădirilor existente.

“Mangalia are o pădure foarte frumoasă de peste 400 de hectare, avem lacuri, zece izvoare termale, plaja, avem potențial dar nu l-am pus în valoare. Ne bucurăm că investitorii aleg Mangalia și de aceea susținerea noastră este totală. (…) Încercăm să dezvoltăm această zonă care a fost uitată oarecum și de administrația centrală, dar nici administrația locală poate nu și-a făcut temele așa cum ar fi trebuit. În această zonă se vor întâmpla foarte multe lucruri frumoase, deja foarte mulți investitori vin aici”, a afirmat Cristian Radu, la evenimentul desfășurat sâmbătă.

Potrivit acestuia, printre proiectele derulate se află faleza cu finanțare europeană între Mangalia și Olimp.

“Ne dorim o faleză pietonală de 9 km. Se lucrează deja în zona Neptun, să sperăm că vom da curând drumul și la Saturn. (…) Pădurea Comorova nu se va distruge și vom crea cât mai multe zone verzi, parcuri și sper să reușim să nu se mai construiască nimic. Interesul nostru este ca tot ce este construit să fie pus în valoare, după care vom vedea dacă vom mai construi ceva. Primăria Mangalia nu mai are terenuri de vânzare, tot ce mai are ne dorim să rămână parcuri, zone verzi îngrijite așa cum ar trebuie”, a mai spus primarul.

Președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Aurelian Marin, cel ce a investit în construirea parcului de aventură, a spus că de la începutul lunii aprilie și până în prezent parcul a avut aproximativ 10.000 de clienți, ținta propusă fiind de 50.000 de clienți pe parcursul întregului an, pe o perioadă de circa 10 luni cât se preconizează a putea fi ținut deschis parcul.

Investiția se ridică la peste 300.000 de euro, parcul de aventură fiind construit pe o suprafață de două hectare, teren luat în concesiune pe o perioadă de 49 de ani de la Primăria Mangalia.

Potrivit reprezentantului ANAT, în ultimii patru-cinci ani investițiile în stațiunile din sudul litoralului au început să crească, la fel ca și numărul turiștilor care optează către această zonă pentru petrecerea vacanțelor.

“Business-ul în sudul litoralului este în creștere evidentă de patru, cinci ani. Saturn are majoritatea hotelurilor renovate. Venus are hoteluri de 4-5 stele acum, Venus care era o cenușăreasă acum peste cinci ani. Jupiter, aproape toate hotelurile sunt renovate, sunt hoteluri de trei stele pentru că acesta este standardul stațiunii. La Neptun situația este într-o zonă gri, dar se îndreaptă spre bine. Și Olimp unde, cu adevărat, lucrurile stau poate cel mai prost din punctul meu de vedere. Dar, totuși, față de acum peste 5 ani, stațiunile acestea arată mult mai bine și asta se vede. Tarifele sunt cu 20-30% mai mici decât în Mamaia. Toate aceste lucruri au impulsionat vânzările și avem creșteri, în ultimii 4 ani, cam de aproape 10% în fiecare an, ceea ce înseamnă un număr din ce în ce mai mare de turiști în zonă”, a menționat Aurelian Marin.

Parcul de aventură construit la Neptun este primul parc de acest gen de pe litoralul românesc, el având 14 trasee diferite ca mărime și dificultate, unele dintre ele ridicate la înălțimi de peste 10 metri, 200 de ateliere de lucru și un panou de cățărare.

Pentru accesul în parcul de aventură, timp două ore și jumătate, copiii de până la 14 ani trebuie să plătească 35 de lei, cei cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani precum și studenții — 40 de lei, iar adulții 50 de lei.

Investițiile în parc vor continua, conform lui Aurelian Marin, cu amenajarea unei zone de minigolf cu echipamente profesioniste, o zonă de paint-ball și trasee de bicicletă.

AGERPRES/(A — autor: Nona Jalbă, editor: Cristian Anghelache)

Captură Foto: (c) storyboard01 / YouTube

Având o suprafață de 449.964 kmp, ocupă cea mai mare parte a Peninsulei Scandinavia, precum și numeroase insule ce însoțesc țărmul Mării Baltice. Situată în Nordul Europei, Suedia este localizată la Vest de Marea Baltică și Golful Bothinia. Se învecinează cu Norvegia (Vest și Nord-Vest), Finlanda (Nord-Est). Are granițe maritime cu Danemarca, Germania, Polonia, Rusia, Lituania, Letonia și Estonia și este legată de Danemarca, la Sud-Vest, prin Podul Oresund.

Captură Foto: (c) storyboard01 / YouTube

Suedia este împărțită în 25 de provincii, care nu au rol politic sau administrativ, ci s-au delimitat pe baza evoluției culturale și istorice. Capitala este Stockholm, iar principalele orașe sunt: Göteborg, Malmo, Uppsala, Linkoping, Norrkoping, Jonkoping, Helsingborg, Östersund.

Capitala Suediei reprezintă unul dintre cele mai frumoase orașe din Europa de Nord, orașul având un aer mult mai continental și cosmopolit decât alte orașe nordice, cu foarte multe atracții istorice. De asemenea, este un oraș civilizat, în care predomină curățenia și ordinea, fiind adesea descris drept Veneția Nordului.

Stockholm are străduțe și piețe vechi de secole răspândite într-un arhipelag de 14 insule. Orașul se află la confluența Lacului Malaren cu Marea Baltică, iar clădirile, palatele, muzeele și aproape toate locurile din Stockholm par să povestească cei 700 de ani de istorie a orașului. Peste 30% din suprafața orașului este formată din căi navigabile și alte 30% din parcuri și spații verzi.

Cele mai importante locuri de vizitat în Stockholm: Muzeul Vasa, Muzeul Skansen, Palatul Regal, Gamla Stan — Centrul Vechi din Stockholm, Primăria, Globe Arena, Drottningholm Palace, Catedrala din Stockholm (Storkyrkan), Palatul Drottningholm (reședința oficială a Familiei Regale Suedeze), Muzeul formației ABBA, Stadionul Ericsson Globe, Muzeul de Arheologie Orientală, Muzeul de Istorie Naturală (situat în apropiere de centrul orașului), Biserica Germană (Tyska Kyrka), Biserica Sfânta Clara.

Captură Foto: (c) storyboard01 / YouTube

Muzeul Vasa a fost deschis, în 1990, cu prezentarea unei impresionante nave de război. În 1625, regele Gustav al II-lea Adolf, membru al dinastiei Vasa, a alocat fonduri pentru construcția a patru nave de război, Vasa fiind prima dintre acestea. La acea vreme reprezenta cea mai mare navă ce fusese vreodată construită în Suedia, potrivit www.tvl.ro. Aproximativ 300 de oameni au construit nava în mai puțin de trei ani. Pe 10 august 1628, după ce a navigat doar 1.300 de metri, nava s-a scufundat, iar 30 de oameni din cei 150 aflați la bord au murit. Nava, deși realizată după tehnici folosite de constructorii de nave olandezi, nu era bine proporționată fiind mult prea grea și prea înaltă pentru carena sa. Abia în secolul al XVII-lea, tunurile au fost recuperate, iar în 1956, arheologul amator Anders Franzen a recuperat o bucată de lemn aparținând navei. Adusă la suprafață la începutul anului 1960, a fost nevoie de multă muncă de restaurare deoarece mii de piese recuperate au trebuit identificate. Reconstituirea navei, care este în proporție de 95% autentică, a continuat până în 1990 când lucrările au fost finalizate. În prezent, reprezintă una dintre cele mai populare atracții din Stockholm. În afara muzeului se regăsesc două nave din secolul 20, respectiv spărgătorul de gheață SS Sankt Erik și nava Finngrundet.

Palatul Regal din Stockholm are o istorie interesantă și găzduiește patru muzee ce dețin exponate de o mare valoare artistică. Schimbarea gărzii regale are loc în fiecare zi și reprezintă un motiv, în plus, pentru turiști de a admira spectacolul acestei ceremonii tradiționale. Palatul Regal din Stockholm reprezintă unul dintre cele mai frumoase și încântătoare palate din Nordul Europei, datând din 1754, potrivit www.travelwiz.ro. Cu toate că, Palatul Drottningholm este reședința oficială a Familiei Regale, Palatul Regal din Stockholm este folosit pentru întâlniri oficiale cu demnitari străini și banchete. Multe dintre cele 608 saloane sunt deschise publicului tot timpul anului. Vizitatorii pot admira Clădirea Statului, Trezoreria Regală, Apartamentul Ordinul Cavaleriei, Muzeul de Antichități Regele Gustav al III-lea și Capela Regală. În cadrul Palatului Regal regăsim mai multe muzee. Muzeul Tre Kronor, care prezintă istoria medievală a palatului, expune o serie de obiecte care au fost recuperate din ruinele castelului. O serie de statui din Roma aduse de regele Gustav al III-lea sunt expuse în Muzeul de Antichități Gustav al III-lea, care ocupă un etaj al aripii de nord-est. Livrustkammaren (Arsenalul Regal) de la Slottsbacken are o impresionantă colecție de arme, armuri, trăsuri și costume istorice, iar Trezoreria (Skattkammaren) din partea de sud a palatului, expune bijuteriile coroanei și alte comori, precum sabia regelui Gustav Vasa.

Complexul Skansen este format din cel mai vechi muzeu în aer liber și din Stockholm Zoo, fiind situat pe insula Djurgarden. Acesta oferă vizitatorilor priveliști încântătoare asupra întregii capitale, fiind locația perfectă pentru a petrece timpul într-un mod plăcut alături de prieteni sau familie.

Peste 100 de ferme și locuințe au fost transportate în această locație fiind refăcute pentru a reda cât mai bine specificul fiecărei zone din care au fost aduse. Meșteșugurile tradiționale sunt reprezentate de ateliere de tinichigerie, de sticlărie, de olărit, dar mai există și o brutărie, un conac auriu, conacul Skogaholm și o biserică din lemn din secolul al XVIII-lea. De asemenea, la Stockholm Zoo se regăsesc toate animalele specifice Scandinaviei: elani, urși, râși, lupi, vulpi, dar și animale din alte zone ale lumii.

AGERPRES/ (Documentare — Suzana Cristache Drăgan; editor: Irina Andreea Cristea)

“Este prima oară când pățim așa ceva, dar cred că o să ne distrăm. Nu am deocamdată nicio propunere pentru rețeta tradițională, pentru că mi-a plăcut mâncarea din pește pregătită aici. O rețetă specială pentru mine am învățat de la tata. Este vorba de paste cu sos de roșii, brânzeturi clasice din Italia și prosciutto”, a declarat înainte de începerea concursului gastronomic Simone Tempestini, pilotul favorit din Campionatul național de raliuri Dunlop.

Mihai Tănase, inițiatorul întrecerii culinare, le-a propus vedetelor auto prezente joi seara pe faleza Tulcei să facă echipă cu pescarii din Delta Dunării și să propună îmbunătățiri rețetei tradiționale de borș de pește, cel mai bun preparat urmând să fie declarat câștigător.

Unii din pescarii coechipieri ai vedetelor sportului cu motor au învățat încă din adolescență să facă ciorbă de pește în bărci, pe Marea Neagră sau în Deltă, atunci când erau pe ape pentru o mai lungă perioadă de timp. În vremurile acelea, pescarii plecau de acasă cu surcele și legume, alături de plasele tradiționale de pescuit.

“La 15 ani, am gătit pentru prima dată un borș de pește în barcă alături de pescarii bătrâni. Ceaunul în care se pune apă, legume și pește este așezat pe un suport pe fundul căruia se află puțin pământ. Cum se face ciorba în barcă nu iese altundeva. Acolo, totul e proaspăt și aia este ciorba adevărată de pește”, a afirmat Adrian Pestrițu, membru al asociației “Golovița”.

Piloții înscriși în competiția Danube Dalta Rally au spart lemne pentru foc, au curățat cartofi, au tăiat ceapă, au glumit unii cu alții pe seama aptitudinilor culinare, dar au și învățat câteva secrete de la pescarii din Deltă.

“Am câștigat experiență și sfaturi utile de la oamenii locului care au tot felul de trucuri legate de treptele în care se eliberează gustul de la legume și pește. Pentru mine, este o îmbogățire reală timpul petrecut aici, cu atât mai mult cu cât sunt un iubitor de Deltă. Sunt fericit că organizatorii raliului au avut această idee și sper să iasă un borș foarte bun”, a declarat pilotul Sorin Badea.

În timp ce echipele găteau ciorba de pește, Georgiana Chiriță, membră a ansamblului artistic Juraveli al comunității din Jurilovca i-a antrenat pe spectatorii de pe faleză într-un mini-recital de cântece tradiționale lipovenești, atât bucătarii, cât și spectatorii aplaudând-o la final.

Înainte de a se termina ciorba de pește, principele Nicolae s-a alăturat participanților la concurs, primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion, invitându-l la evenimentele organizate de comunitate pentru promovarea turistică a zonei. “Dacă timpul îmi va permite, voi onora invitația primită. Mă aștept ca borșul pescarilor să fie perfect, dar mie cel mai mult îmi place peștele prăjit”, a declarat principele Nicolae.

La finele concursului, Marco Tempestini, pilot înscris în cea de-a XVI-a ediție a Raliului Deltei, a recunoscut că pe faleza din Tulcea sunt importante “lucrurile noi”. “Aici, sunt importante lucrurile noi. Vineri și sâmbătă, va fi important să câștigăm”, a declarat Marco Tempestini.

Pentru favoritul Raliului Deltei, Simone Tempestini, concursul culinar a însemnat “o informație culturală în plus”. “Acum, am înțeles cum se pregătește borșul de pește. E frumos să înveți și despre mâncarea tradițională. Pentru mine, e o informație culturală în plus”, a afirmat Simone Tempestini.

Danube Delta Rally are drept obiectiv promovarea potențialului turistic al Dobrogei și în special pe cel al Deltei Dunării. Concursul ajuns la cea de-a XVI-a ediție, reluat în anul 2013 după o pauză de 20 de ani, este organizat de Clubul Nautic Motorsport, sub egida Federației Internaționale a Automobilului și a Federației Române de Automobilism Sportiv, în parteneriat cu Primăria municipiului Tulcea, Consiliul Județean, dar și cu sprijinul unor firme private.

Zonă unică în Europa, Rezervația Biosferei Delta Dunării este considerată un muzeu al biodiversității compus din 30 de tipuri de ecosisteme, precum și o bancă de gene naturală pentru patrimoniul natural mondial. Delta Dunării este, de asemenea, una dintre puținele delte populate din lume, dar și una dintre cele mai mari zone umede din lume.

AGERPRES/(A, AS — autor: Luisiana Bîgea, editor: Cristian Anghelache)

La 9 octombrie 2007, deputații au adoptat, cu 203 voturi pentru, 3 împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege privind instituirea Zilei Învățătorului pe data de 5 iunie a fiecărui an. Această dată a fost stabilită prin legea nr. 289 din 29 octombrie 2007, manifestarea urmând a avea un caracter educațional, național, apolitic și cultural.

Ziua de 5 iunie poartă semnificația zilei de naștere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern românesc (5 iunie 1779 — 17 septembrie 1823).

Potrivit actului normativ, Ziua Învățătorului este sărbătorită în toate unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale din sistemul românesc, iar Ministerul Educației și alte instituții abilitate ale statului acordă premii, distincții, medalii și titluri onorifice cadrelor didactice și elevilor, pentru merite deosebite. De asemenea, în toate unitățile de învățământ au loc manifestări menite să pună în valoare tradiția și împlinirile școlii românești.

Datele de 5 octombrie (Ziua Mondială a Educației) și 5 iunie (Ziua Învățătorului) au fost introduse și marcate distinct în structura anului școlar 2013-2014, conform unei decizii luate, la 3 iunie 2013, de ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, și de cei doi lideri ai sindicatelor din învățământul preuniversitar, Simion Hăncescu (Federația Sindicatelor Libere din Învățământ) și Marius Nistor (Federația Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”).

De asemenea, structura anului școlar 2014-2015 prevede ca, pe 5 octombrie (Ziua Mondială a Educației) și pe 5 iunie (Ziua Învățătorului), unitățile de învățământ și inspectoratele școlare să desfășoare manifestări specifice, conform planificărilor existente la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea)

Marcarea acestei zile reprezintă unul din principalele mijloace prin care Organizația Națiunilor Unite (ONU) încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător și în același timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să acționeze în acest sens.

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), agenție ONU care coordonează activitățile de mediu, recomandă în fiecare an, tema pentru acțiunile desfășurate. Pentru ediția din 2015 tema “Șapte miliarde de visuri. O planetă. Consumă cu grijă.” atrage atenția că bunăstarea omenirii, protejarea mediului înconjurător și dezvoltarea economiei depind de gestionarea responsabilă a resurselor naturale ale planetei. Mesajul din acest an este strâns legat de cel din 2013: “Gândește. Mănâncă. Salvează.” Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), anual sunt irosite 1,3 miliarde de tone de alimente, ceea ce reprezintă o treime din producția de hrană la nivel mondial. Devine tot mai evident faptul că oamenii consumă mai mult decât resursele naturale pe care planeta noastră poate să le ofere în mod durabil.

Producția hranei ocupă 25% din habitatele terestre și este responsabilă pentru consumul a 70% din rezervele de apă dulce, 80% din defrișare și 30% din efectul de seră și reprezintă cel mai mare factor de pierdere a biodiversității și schimbărilor de destinație ale uscatului. Multe dintre ecosistemele Pământului se apropie de punctul critic al epuizării sau de schimbări ireversibile, împinse de creșterea ridicată a populației și dezvoltarea economică. Până în 2050, în cazul în care ritmul și modul de consum și producție rămân aceleași și cu o populație în creștere, estimată să ajungă la 9,6 miliarde, vom avea nevoie de trei planete pentru a ne susține modul de viață, după cum menționeazăwww.unep.org. Condițiile de viață în limitele planetare este strategia cea mai promitățoare în a ne asigura un viitor sănătos.

Ziua mondială a mediului înconjurător a fost stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1972 pentru a marca deschiderea Conferinței “Ecologia Umană” de la Stockholm privind Mediul, desfășurată în perioada 3-14 iunie 1972, reunind reprezentanți din 113 națiuni. Altă rezoluție, adoptată de Adunarea Generală în aceeași zi, a dus la crearea de UNEP.

AGERPRES / (Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Cerasela Bădiță)

Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES FOTO

Alba Iulia este al optulea oraș în care ajunge, în ultimul an și jumătate, expoziția “Aurul și argintul antic al României’, fiind pentru prima dată însă când accesul publicului va fi liber, fără taxă de intrare, motiv pentru organizatori să se aștepte la un aflux de vizitatori.

Expoziția, care are o valoare de asigurare de 70 de milioane de euro, este găzduită, în condiții de maximă securitate, de Sala Unirii din Alba Iulia, unde va putea fi văzută în perioada 4 iunie-12 iulie. Costurile legate de asigurarea securității expoziției, care se ridică la 12.000 de lei, sunt asigurate de către administrația locală, potrivit primarului Mircea Hava.

Prezent la vernisaj, care a avut loc miercuri seara, directorul general al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberlander-Târnoveanu, a afirmat că expoziția a fost o mare provocare.

‘Este o mare provocare pentru că a fost gândită, încă de la început, ca să fie prezentată în cât mai multe locuri din țară’, a declarat directorul general al MNIR, instituție căreia îi aparține această inițiativă expozițională.

Ernest Oberlander—Târnoveanu a vorbit și despre provocările și greutățile întâmpinate în realizarea acestui demers realizat în parteneriat cu alte 31 de muzee din țară. ”Nu este ușor să colaborezi. Școala colaborării încă trebuie să urmeze. Probabil suntem la faza grădiniță. A negocia între noi este o muncă pe care v-aș dori să o faceți în fiecare zi pentru a înțelege cât de greu este să pui 31 de instituții la aceeași căruță și să tragă toți în aceeași direcție’, a spus directorul general al MNIR.

Prezent la eveniment, secretarul de stat din Ministerul Culturii, Bogdan Stanoevici, a apreciat că expoziția este o demonstrație pentru cei care poate nu au înțeles încă ceea ce înseamnă poporul român și valorile sale.

”Cred că trebuie să-i lăsăm pe alții să ne vorbească de rău, iar noi să vorbim despre noi și despre valorile noastre, ca să audă toată lumea cine suntem și de unde venim. Și nu ne-am născut ieri și nu o să murim mâine. Iată că și ultimele documente pe care Vaticanul le-a desecretizat ne apropie și mai mult de diferite teorii care vorbesc despre latinitatea acestui popor — și se refereau la poporul dac și nicidecum despre romanizarea, de la Roma, a dacilor. De altfel e suficient să ne uităm pe Columna lui Traian ca să vedem că lipsește un personaj esențial, pe care-l găsim pe toate basoreliefurile diferitelor momente ale istoriei lumii, personajul Traducătorul. De unde, o concluzie simplă: dacii și romanii vorbeau aceeași limbă’, a declarat secretarul de stat.

Stanoevici a subliniat că tezaurul cuprins în cadrul expoziției nu are preț, indiferent de cât ar costa asigurarea sa.

‘Cultura este un factor de dezvoltare socială și economică, pe care alte țări l-au înțeles și care folosesc fiecare ciob ca să facă din el un eveniment. Noi avem mult mai mult decât cioburi. Avem o istorie întreagă și un patrimoniu enorm de care beneficiem și pe care trebuie să-l protejăm’, a afirmat secretarul de stat.

Directorul general al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a subliniat că ‘Aurul și argintul antic al României’ este cea mai valoroasă expoziție găzduită în cei 127 de ani de funcționare a muzeului.

Expoziția a debutat în 2013 la București și a ajuns, în 2014, la Timișoara, Oradea, Satu Mare și Sibiu, iar în 2015 la Cluj-Napoca și Târgu Mureș, urmând să fie deschisă la Sfântu Gheorghe, Buzău și Craiova.

În expoziție sunt expuse peste o mie de piese, care acoperă o perioadă de peste șase mii de ani, din care circa două sute de artefacte aparțin MNIR, iar restul provin din colecțiile a 31 de muzee din țară. Este pentru prima oară când publicul din România are posibilitatea de a vedea, reunite într-un singur loc, cele mai importante capodopere ale orfevrăriei pre—și protoistorice sau de epocă clasică din colecțiile muzeale din țară.

MNU Alba Iulia participă la această expoziție cu 13 piese arheologice, printre care și colierul din aur cu 27 pandantive rombice datând din secolul al II-lea î.Hr., sustras în 2013 de braconierii arheologici din cetatea dacică de la Căpâlna.

Structura expoziției ilustrează, prin artefactele de o deosebită valoare istorică, estetică și simbolică, o perioadă de peste șase milenii, cuprinsă între Neo-Eneolitic și Antichitatea Târzie (mileniul al V-lea î.Hr. — secolul al VII-lea d.Hr.). De altfel, în cadrul expoziției este prezentată o hartă a României care indică locurile de unde provin podoabele.

AGERPRES/ (A,AS — autor: Marinela Brumar, editor: Adrian Drăguț)

Foto: (c) Angelina Jolie / Facebook

La vârsta de 11 ani, Angelina a început să studieze la Institutul de Teatru Lee Strasberg, unde a jucat în câteva producții. A urmat studii în domeniul cinematografiei la Universitatea din New York, iar mai târziu s-a alăturat prestigioasei trupe de teatru de la “Met Theatre Group” din Los Angeles.

La vârsta de 16 ani, a urmat o carieră în modeling și a apărut în unele videoclipuri muzicale, potrivit imdb.com.

Foto: (c) Angelina Jolie / Facebook

Debutul ei pe micile ecrane a avut loc în copilărie, alături de tatăl ei, Jon Voight, în filmul “Lookin’to Get Out” (1982), dar cariera ei de actriță a început abia zece ani mai târziu, în producția “Cyborg 2” (1993).

În 1995, a jucat în filmul “Hackers” (1995), urmat, în anul următor, de peliculele “Foxfire” și “Love Is All There Is”.

De asemenea, a jucat în filmul biografic “George Wallace” (1997), iar în 1998, în “Gia”, ambele roluri aducându-i câte un premiu Globul de Aur pentru cea mai bună actriță într-o mini-serie sau într-un film de televiziune. În 2000, a fost recompensată cu premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar, în drama “Girl, Interrupted” (1999), dar și cu un nou premiu Globul de Aur pentru același rol.

A jucat rolul unei eroine de jocuri video — Lara Croft — în filmul “Lara Croft: Tomb Raider” (2001). A mai interpretat roluri în pelicule precum ”Original Sin” (2001) și ”Life or Something Like It” (2002), ”Lara Croft Tomb Raider: The Cradle of Life” (2003).

În 2004, a jucat în “Taking Lives”, “The Fever”, “Shark Tale”, “Alexander” și “Sky Captain and World of Tomorrow”. Cei mai mulți bani i-a câștigat cu celebrul film “Mr. & Mrs. Smith” (2005), potrivitcinemagia.ro.

În 2006, a jucat în “The Good Sheperd”, iar un an mai târziu în “Beowulf” și în ecranizarea romanului scriitoarei Mariane Pearl, “A Mighty Heart”. Doi ani mai târziu, a jucat în “Wanted” și “The Changeling”.

În 2010, au urmat rolurile din filmele “The Tourist” și “Salt”, iar în 2014 cele din “Maleficent” și “Cleopatra”.

În 2013, Angelina Jolie a suferit o dublă mastectomie pentru a preveni un risc foarte ridicat de a dezvolta cancer la sân și la ovare. În primăvara acestui an, actrița a anunțat că s-a mai supus unei operații preventive de extirpare a ovarelor și a trompelor Fallope.

La zece ani după “Mr.& Mrs. Smith”, pelicula în timpul căreia Brad Pitt și Angelina Jolie s-au îndrăgostit, cei doi mari actori vor reveni, în toamna acestui an, împreună pe marele ecran, în filmul “By The Sea”. Regizat de Angelina Jolie, pelicula povestește relația dificilă dintre Roland (Brad Pitt), un scriitor, și Vanessa (Angelina Jolie), soția sa, la sosirea lor într-o stațiune balneară din sudul Franței.

Angelina Jolie a fost căsătorită cu actorii Jonny Lee Miller și Billy Bob Thornton, iar în prezent este soția lui Brad Pitt. Jolie și Pitt au trei copii biologici, Shiloh, Vivienne Marchelline și Knox Leon și alți trei adoptați, Maddox, Pax și Zahara.

Angelina Jolie este și ambasador al bunăvoinței al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați. În anul 2014, Angelina Jolie a primit, la Palatul Buckingham, o distincție din partea reginei Elisabeta a II-a, pentru angajamentul ei în lupta împotriva violențelor sexuale din zonele de război.

Ea a fost distinsă cu titlul Doamnă Comandor de Onoare (Honorary Dame Commander) a ordinului Sfântul Mihail și Sfântul Gheorghe, ordin cavaleresc destinat persoanelor ‘care aduc servicii extraordinare și de importanță nemilitară într-o țară străină’. Este a doua distincție ca importanță după Cavaler sau Doamnă a Marii Cruci (Knight sau Dame Grand Cross).

AGERPRES/ (Documentare — Suzana Cristache Drăgan, editor: Andreea Onogea)

Potrivit firmei israeliene Forter, specializată în studierea securității pe internet, dintre primele cinci țări din lume surse ale practicilor frauduloase pe internet, una singură este din Europa — România. În fruntea acestei liste se află Indonezia.

La nivel global, Europa are cel mai puțin fraudulos spațiu cibernetic, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Elveția aflându-se între cele mai sigure cinci țări din lume din acest punct de vedere. Totuși, criminalitatea cibernetică este la rândul său un domeniu, iar a fi primul este o dovadă a talentului — continuă sursa citată.

Situându-se pe poziția a noua în lume în privința vitezei internetului, România are infrastructura necesară pentru a-și perfecționa talentul. România, membră a coaliției cibernetice a NATO, s-a oferit să conducă Ukraine Cyber Defense Trust Fund și a mandatat regia autonomă Rasirom cu conducerea campaniei. Cu expertiza Rasirom, Ucraina a făcut față unui război cibernetic împotriva programelor ce aveau ca scop să distrugă rețeaua informatică a guvernului de la Kiev.

În plus, România se află și în fruntea politicii cibernetice europene, o cincime dintre experții în securitate cibernetică din cadrul Europol fiind români.

Această expertiză este tot mai mult comercializată. Secretarul american al comerțului, Bruce Andrews, a lăudat recent compania românească Bitdefender pentru ‘Bitdefender Box’, un produs de securitate realizat pentru rețelele de internet de apartament și care poate detecta și bloca potențiale amenințări pentru securitate, remarcând faptul că româna este a doua limbă vorbită în birourile Microsoft din întreaga lume, după engleză.

”România are o capacitate ce poate fi comparată cu tehnologia nucleară a oamenilor de știință sovietici din anii ’90. Date fiind condițiile socio-economice nefavorabile, această capacitate poate duce la fapte penale; ghidată și cu ajutorul investițiilor, ea poate fi o resursă umană inestimabilă care va face să avanseze economia Europei”, conchide neurope.eu.

AGERPRES/(AS — autor: Tudor Martalogu)

Foto: (c) addsite.ro

În această săptămână, vă propunem ”Sulișoare” și ”Plăcintă cu carne”, rețete care au fost publicate în seria ”Buna Menajeră — Carte de bucate, practică” (1907) scrisă de doamna Ecaterina Colonel Steriad.

Sulișoare

Mestecă 150 grame de unt până ce se albește, apoi pune înăuntru cinci gălbenușuri, unul după altul, și două ouă întregi, 150 grame de lapte, trei linguri drojdie de bere bună, puțină sare și 300 grame de făină, amestecă-le bine și lasă-le să stea puțin.

În timpul acesta pregătește 150 grame de migdale pisate și curățite, 175 grame de stafide negre fără sâmburi și 150 grame de zahăr pisat subțire la un loc cu puțină scorțișoară. Întinde din aluat o foaie groasă ca o jumătate de deget, tai-o în bucățele de forma și mărimea cărților de joc, presară-le cu compoziția pregătită, unge aceste felii sulișoare pe din afară cu o pană muiată în unt, lasă-le să dospească bine și coace-le în cuptor.

Plăcintă cu carne

Ia 1.200 grame de făină, pune în ea două gălbenușuri de ou și unul întreg, sarea trebuitoare și apă caldă cât crezi că trebue. Se frământă bine bătându-se de masă, și se lasă să se odihnească o jumătate de oră. Apoi se taie în 24 de bucăți, se întinde una pe masă, subțire ca o foaie de hârtie, și se pune una câte una unse cu unt într ‘o tavă unsă până ce se împlinesc opt foi.

Apoi se presară cu carne pregătită în modul acesta: se ia 1.200 grame de carne macră, se ferbe puțin, se toacă foarte mărunt, se prăjește cu puțin unt, punând în ea o ceapă tăiată mărunțel și prăjită, scorțișoară, sarea trebuitoare, piper și puțină coaje de lămâe.

Apoi, se împarte carnea în două, se pune o parte peste acele opt foi, se pune peste carne alte opt foi subțiri, iar restul cărnei se pune peste acele foi; apoi se întind și celelalte foi, se pun deasupra cărnei, și se pun în cuptor cu foc potrivit ca să se coacă; dacă focul e tare, se pune o coală de hârtie deasupra.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Andreea Onogea)

Foto: (c) www.unicef.org

Scopul zilei este de a recunoaște durerea suferită de copiii din întreaga lume, care sunt victime ale abuzului fizic, mental și emoțional și, în același timp, de a susține angajamentul ONU de a proteja drepturile copiilor.

La începutul anului 2015, ONU estima că 300.000 de copii sunt copii-soldați în peste 20 de țări din întreaga lume. Până la 40 la sută dintre ei sunt fete potrivit www.un.org/youthenvoy.

La nivel mondial aproximativ 230 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani nu au fost înregistrați în mod oficial, fiind lipsiți astfel de dreptul lor la un nume și la naționalitate; din aproximativ 35 de milioane de persoane care trăiesc cu HIV, peste 2 milioane au vârste între 10-19 ani, iar 56 la sută dintre acestea sunt fete; la fiecare 10 minute, undeva în lume, o fată la vârsta adolescenței moare ca urmare a violenței; aproape jumătate din totalul deceselor la copii sub vârsta de 5 ani sunt imputabile subnutriție (aproximativ 3 milioane de decese anual); 17.000 de copii cu vârsta până în 5 ani mor în fiecare zi, în condițiile în care cea mai mare parte din cauze pot fi prevenite sau tratabile, potrivit ultimele estimări publicate de UNICEF, pe www.unicef.org/statistics.

UNICEF este principala agenție responsabilă pentru monitorizarea obiectivelor legate de copii ale Declarației Mileniului, precum și a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) și, de asemenea, un partener-cheie în activitatea Organizației Națiunilor Unite. Odată ce epoca ODM se apropie de sfârșit în acest an, lumea are oportunitatea istorică de a stabili cursul pentru următoarea eră de dezvoltare umană. UNICEF este ferm hotărâtă să asigure copiilor un loc în centrul Agendei de dezvoltare post-2015, așa cum a ocupat și în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.

AGERPRES / (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)