Romania on TOP 10

Share your knowledge about Romania

1. You can find a “funny” cemetery in Sapanta village ,in Maramures region.

„Cetatea Norilor”, dacă ar fi să traducem numele unguresc – Fellegvár – al zonei pe care clujenii o cunosc drept Cetăţuia, a fost ridicată în prima jumătate a anilor 1700, ca o fortăreaţă menită să găzduiască garnizoana austriacă a orașului. În „inimia” acestui monument istoric, comuniştii au ridicat hotelul Belvedere.

„Un tur ghidat care să urmeze traseul Cetățuiei din Cluj-Napoca este un eveniment rarisim. Din inițiativa Ordinului Arhitecților din România, filiala Transilvania, un astfel de tur a avut loc sâmbătă, 6 octombrie, cu ocazia evenimentului <<Scena Cetății>>“, artă siteul cluj.travel, care a publicat un reportaj de la acest tur ghidat. Clujenii interesaţi mai pot asista la un astdel de tur ghidat, duminică, 7 octombrie, de la 12.00 și, respectiv, 17.00.

Cetatea Norilor
„Ne aflăm în Cetatea Norilor, dacă ar fi să traducem numele unguresc – Fellegvár – al Dealului Cetățuia”, a început ghidul Sabin Potinteu prezentarea, după care a continuat cu o scurtă incursiune în istoria fortăreței. „Ridicată în prima jumătate a anilor 1700, fortăreață a găzduit garnizoana austriacă a orașului. Zidurile, bastioanele și redutele cetății au fost ridicate din pământ. Doar cele trei porți, arsenalul și pulberăria au fost ridicate din zid. Sistemul de fortificare folosit, cu ziduri oblice și forme stelate, se numește Vauban, după numele marchizului francez care l-a inventat. În România, cea mai reprezentativă fortificație Vauban este Cetatea Alba Iulia“, mai relatează cluj.travel.

Cimitirul săracilor, zonă rezidenţială căutată
Turiștii au putut „admira” zidurile mâzgălite ale temniței lui Stephan Ludwig Roth. Pe fundalul unor graffiti-uri țipătoare care au cucerit poarta de curând, ghidul a derulat povestea pastorului sas Stephan Ludwig Roth, întemnițat de revoluționarii maghiari în această clădire în 1849, înainte de a fi executat ca urmare a activismului său în favoarea germanilor și românilor  din Transilvania. În reportajul cluj.travel se mai arată: „Turul a continuat de-a lungul zidurilor, traversând apoi panglica de șosea care leagă parcarea Hotelului Belvedere de oraș, și din nou pe ziduri, de data această cele dinspre strada Racoviță, până în dreptul fostului depozit de praf de pușcă. Paradoxal, această parte a orașului, acum una dintre cele mai scumpe și mai râvnite, era, la vremea construirii Cetățuiei, cimitirul săracilor“.

Construcţii baroce şi hotel comunist 
Clădirile Cetățuiei sunt primele construcții baroce din Cluj, dar, dată fiind utilitatea lor militară, sunt lipsite de ornamentele specifice acestui stil arhitectonic, care decorează Palatul Bánffy, de exemplu, explică siteul cluj.travel. Turul s-a încheiat la monumentul în formă de cruce ridicat în 1995 în memoria victimelor Revoluției din 1848-1849. „Cetățuia este valoroasă, deoarece dintr-un anumit punct de vedere este un unicat în România: este singura cetate barocă din care se înalță o construcție socialistă”, a încheiat ghidul, în aplauzele participanților, arătând spre masivul Hotel Belvedere.

Sursă: Adevărul ( autor: Remus Florescu, data: 07 octombrie 2012)

Străinii vin să scoată bani din turism în ţara noastră. Unde mai exact? La Bihor, în Pădurea Neagră. Acolo un cetăţean austriac, ajutat de un neamţ au pus bazele unei ferme de mistreţi, bizoni nord-americani şi cerbi. Toată afacerea i-a costat peste 400 de mii de euro, dar le merge bine, căci este o premieră pentru România.

Totul a început cu un vis al austriacului: să pună pe picioare un proiect turistic unic în România. L-a convins şi pe prietenul său din Germania. Aşa că s-au pus pe treabă. Au găsit şi localitatea perfectă: comuna bihoreană Şinteu. Acum, pentru prima dată în istorie, o turmă de bizoni nord-americani peşte iarba din ţara noastră.

Cei doi au investit peste 400 de mii de euro în această afacere. Ferma de creştere a bizonilor se întinde pe aproximativ 17 hectare. Pe alte 19, cresc 250 de mistreţi, opt cerbi lopătari şi zece mufloni.

Puii de bizon au împlinit deja un an. Pentru fiecare animal, cei doi investitori au plătit între trei mii şi şapte mii de euro. Proiectul este unic în România, dar nu şi în Europa. Cei doi au urmat modelul ungar, unde acesta aduce anual proprietarilor un câştig de 150 de milioane de euro. Banii sunt scoşi atât din vânătoare, cât şi din cazarea turiştilor care vin să vadă animalele, să le fotografieze sau să guste din preparate tradiţionale.

Sursa Reporterntv

Munţii Călimani constituie bariera de stâncă între Ardeal şi Moldova. Este simbolul de piatră care uneşte patru judeţe – Harghita, Suceava, Mures şi Bistriţa. Atlasele geografice spun că este cel mai înalt şi cel mai spectaculos munte din Carpaţii Orientali. Călimanii ascund însă, dincolo de flora şi fauna lor, unice în România, câteva mistere greu de explicat: „megaliţii”.

Într-o lucrare prezentată în cadrul celui de-al VI-lea Congres Internaţional de Dacologie KOGAION 2005, Michaela Al. Orescu scrie:

«Unii dintre munţii sacri ai spaţiului carpatic, pe culmile cărora au fost construite din cele mai vechi timpuri centre sacre pentru rugăciune, ritualuri religioase, locuri de pelerinaj ale pelasgilor răspândiţi în lume, locuri de sfat şi de adunare a reprezentaţilor religioşi ai numeroaselor triburi pelasgo-trace şi locuri de sărbătoriri, au fost şi Munţii Călimani, care şi- au primit numele, ca şi Munţii Caraiman, de la “Cerus Manus”(“Cerus Magnus”).

Pe culmile munţilor Călimani au fost săpate în stâncă monumente megalitice, reprezentări ale divinităţilor (eroi civilizatori), reprezentări antropomorfe, dar şi zoomorfe, în ansamblul aproape circular (cromlech) al formaţiunii numite “12 Apostoli”, denumite astfel în accepţiunea ulterioară, creştină.

Dintre acestea, figura cea mai importantă este cea a “Moşului”, prevăzută cu trei feţe distincte ale chipului uman. Către poteca ce duce la Valea Haitii (satul Gura Haitii), în figura “Moşului” apare o faţă înaltă şi lată (cu acea “frunte înaltă a zeilor”), tradiţie perpetuată în marile civilizaţii antice, precum Egiptul, mai târziu Maya, ş.a.

Spre poteca ce vine dinspre Vârful Lucaciu, de la nord, apare un cap ceva mai redus, cu fruntea mai îngustă, mandibula mai alungită şi continuat cu o barbă ascuţită.

O a treia faţă, înaltă şi îngustă, cu un coif pe cap, apare în faţa potecii dinspre Vârful Tămădău.

Cele trei feţe distincte sunt orientate către toate cele trei căi de acces.

În apropierea “Moşului” apare o stâncă izolată, zveltă, reprezentând o figură cu părul buclat. Pe latura vestică a calderei, în sectorul Tămădău-Lucaciu, apar stânci cu aspect de turnuri sau piramide, asemenea unor piloni (“Podul de piatră”), stânci semeţe cu forme fantastice: ziduri de piatră, ciuperci, figuri de sfincşi grupaţi în jurul Vârfului Tihu, precum: “Cetatea Tămăului”, “Cezar”, “Dragonii” din “Pietrele Roşii”, grupul celor “Doisprezece apostoli”, cuprinzând: “Mareşalul”, “Moşul”, “Ramses II”, “Godzila” şi “Poarta Hârlei”, cu “Piciorul Hârlei” (o reprezentare a unui picior încălţat) şi grupul “Lucaciu”, cu “Guşterul”, “Cămila”, ş.a.

Pe flancul sudic al Pietrosului se înalţă Vârful Tinu, cu figurarea megalitică denumită “Nefertiti”».

Moşul din Călimani, asemănător cu Sfinxul din Bucegi

Despre “Moşul din Călimani” – figura cea mai reprezentativă dintre sculpturile megalitice din Rezervaţia “12 Apostoli” –  prof. Univ. Dr. Traian Naum scrie:

“Pe creasta terminală a Călimanilor, pe la cota 1770, frumuseţilor naturii li se adaugă o minune ce-şi aşteaptă dezlegarea: o aglomerare de sculpturi megalitice. Dintre ele se disting grupul de stânci ce închipuie forme antropormorfe şi zoomorfe, pe care localnicii le-au numit «Cei doisprezece Apostoli». Dintre aceştia se detaşează „Mosul ”, o replică a celebrului Sfinx din Bucegi.

Se pune întrebarea dacă putem face diferite analogii între Moşul din Calimani şi Sfinxul din Bucegi?

Desigur. Ambele stânci par sculpturi reprezentând figuri umane. Amândouă sunt modelate din materiale asemănătoare: conglomerate sedimentare, alcătuite din fragmente de mărimi diferite, prinse într-un ciment calcaros, în cazul Sfinxului, şi conglomerate vulcanice, constituite din fragmente andezitice, prinse într-un „ţesut” din cenuşă vulcanică, în cazul Moşului.

Totusi există o deosebire esenţială între cele două „sculpturi” megalitice: în timp ce Sfinxul îşi păstreaza asemanarea cu chipul uman numai când e privit dintr-o singură direcţie, Moşul nu-şi schimbă înfăţişarea umană, indiferent de unghiul din care este contemplat de pe cele trei poteci care duc la el”.

Sursa Financiarul

Localizare

La acest castel se poate ajunge usor cu trenul, autobuzul sau cu masina prin intermediul DE 7 pana in dreptul localitatii Santuhalm, dinspre est sau vest, iar de acolo urmand DN 68 B pana in orasul Hunedoara .Intrarea se face dinspre localitatea Santuhalm urmand bulevardele Traian, Republicii si Libertatii. Punctul terminus este Primaria orasului, iar de acolo urmand strada Constantin Bursan, va intampina silueta castelului.  Castelul Corvinilor.Contact:

Adresa: Str. Curtea Corvinestilor nr. 1-3, 331141, Judetul Hunedoara
Tel: +40 (254) 711423
E-mail: contact@castelulcorvinilor.ro
Programul Muzeului „Castelul Corvinilor”:
Sezon (1 mai – 1 septembrie)
Marti – Duminica (9.00 – 18.00),
Luni (9.00 – 15.00)
Extrasezon (1 martie – 30 aprilie)
Marti – Duminica (9.00 – 17.00),
Luni (9.00 – 15.00) Ultimul vizitator va intra cu 30 de minute inainte de ora inchiderii
Extrasezon (1 septembrie – 28 februarie)
Marti – Duminica (9.00 – 16.00),
Luni (9.00 – 15.00)
Tarife:
Taxa vizitare adulti – 6 lei
Taxa vizitare (elevi, studenti, pensionari – pe baza legitimatiei, carnetului sau cuponului) – 3 lei
Taxa foto – 5 lei
Taxa video – 10 lei
Taxa film documentar, artistic, reclame – 600 lei/ora
Taxa ghidaj – 10 lei
Taxa ghidaj specialiate – 20 lei
Taxa parcare – 1 leu

Marturii istorice
Numele castelului apare mentionat pentru prima data in istorie in 1443 in documente privitoare la confirmari de privilegii, linii de mostenire a cetatii, donatii etc.
Conform atestarilor istorice intemeietorul cetatii este Voicu, tatal lui Ioan de Hunedoara (Johannes de Hunyad). Inainte ca Voicu ca demareze extinderea ei aici era o fortificatie militara. Dupa ce acesta a fost numit Guvernator al Ungariei castelul a fost transformat in resedinta. Lucrarile de constructie continua si dupa moartea lui, sub supravegherea sotiei sale Elisabeta Szilagyi si a lui Matei Corvin – fiul sau, devenit ulterior rege al Ungariei. Momentul marcheaza de fapt desfiintarea garnizoanei si transformarea completa a castelului in resedinta.
Dupa ce Matei Corvin doneaza castelul lui Ioan Corvin, la Hunedoara se succed mai multi proprietari pentru scurte perioade de timp. Unul din posesorii ce au si intervenit asupra constructiei (1618-1623) a fost si principele Gabriel Bethlen, cel care a avut initiativa construirii a inca doua etaje pe latura de sud si a unuia pe latura de nord.
Castelul Huniazilor a suferit de-a lungul timpului mai multe incendii, fiind restaurat in 1870-1880, 1965-1970 si 1993-1995

Mitologia legata de castel
In jurul existentei castelului s-au urzit nenumarate legende insa dintre acestea vom aminti numai doua.
Se spune ca prezenta corbului (cu un inel in cioc) pe blazonul familiei Corvinilor este legata de o intamplare traita de Ioan de Hunedoara. Acesta primise de la tatal sau natural – Sigismund de Luxemburg – un inel de aur. Aflat intr-o calatorie, inelul i-a fost smuls de un corb. Pasarea a zburat cu obiectul in cioc insa Ioan ar fi reusit sa-l doboare si sa-si recupereze bijuteria.
Este cunoscuta si o alta legenda, legata de fantana din curtea castelului. Conform acesteia Ioan Corvin ar fi obligat trei prizonieri turci sa sape un put in curtea cetatii, promitandu-le in schimb eliberarea din robie. In 15 ani robii sapa pana la o adancime de 28 de metri si dau de apa. Intre timp cel ce le facuse promisiunea eliberarii murise iar sotia sa hotara ca turcii sa fie executati si nu eliberati. Avand dreptul la o ultima solicitare, turcilor li s-a permis ca inainte de executie sa inscriptioneze pe fantana cateva cuvinte in limba lor. Legenda spune ca acestia ar fi scris apa ai, inima nu, insa conform unei descifrari recente inscriptia spune de fapt Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri in cetatea de langa biserica.
Ridicat in secolul al XIV-lea, Castelul Corvinilor reprezinta una din cele mai frumoase si bine conservate constructii de acest gen din epoca medievala mari fiind cea mai vestita proprietate ale lui Iancu de Hunedoara impresionand prin prezenta sa ce domina orasul Hunedoara.

Iancu de Hunedoara a fost cel care i-a oprit pe turci la Belgrad, în avântul lor spre Europa, prin statele balcanice, dupa cucerirea Constantinopolului in 1456. Nu se mai prea stie ca, printr-o decizie a Vaticanului, si azi mai bat clopotele în bisericile catolice, la miez de zi, în cinstea acelei victorii.
Accesul in castel se face pe un pod de lemn, sustinut pe 4 piloni masivi de piatra, plasati in albia paraului Zlasti.Monumentul Castelul Corvinilor are un farmec aparte datorat stilurilor de constructie diverse, a prezentei unor inovatii in plan militar , precum si a vietii tumultoase de curte care l-a animat vreme de peste 400 de ani. Aceasta constructie a suferit de-a lungul timpului numeroase modificari devenind in timpul lui Iancu o somptuoasa locuinta nu numai un punct strategic.

Accesul in castel se face pe un pod de lemn, sustinut pe 4 piloni masivi de piatra, plasati in albia paraului Zlasti, lasand in urma curtea husanilor si nisa ce adaposteste statuia Sfantul Ioan de Nepomuk, protectorul podurilor si al trecerilor peste apa. De aici poti admira Turnul nou de poarta, de forma rectangulara, ce impresioneaza prin masivitate. Tot de aici se ajunge, cu usurinta, in inchisoarea castelului, care pastreaza o usa mare de lemn unde se spune ca ar fi fost “ gazduit” pentru o vreme chiar Vlad Tepes. Pe partea stanga, chiar la iesirea din Turnul nou de poarta, se afla Loggia Matia la etajul careia se mai pastreaza unica pictura laica in fresca din perioada Renasterii precum si Camera de Aur, in care se adaposteste expozitia “Obiecte din colectiile Muzeului Castelului Corvinilor Hunedoara”. Initial tematica expozitiilor din muzeu s-a concentrat pe perioada medievala, insa in scurt timp, paleta tematica s-a extins, punandu-se bazele colectiilor de arheologie, etnografie, arta decorativa si carte veche.

La primul nivel al Turnului nou de poarta se afla Camera Domnitelor unde se poate vedea un set de mobilier apartinand secolului al XIX- lea, stilului electric, compus dintr-o masa, servanta, dulap. Traversand Scara spirala dam de Sala Dietei construita in stil gotic tarziu. La iesire, scara din piatra conduce la etajul Turnului Capistrano. Prin partea dreapta se poate urca la al doilea etaj al Palatului sudic in camerele folosite in secolul al XVIII- lea ca si birouri pentru Administratia minelor de fier din Muntii Poiana Rusca.

In curte, pe langa fantana, se mai poate vizita terasa de artilerie, usor modificata in secolul al XIX-lea de unde se deschide o impresionanta priveliste spre groapa ursilor, Palatul Nordic, capela si curtea fantanii.

Ultimul obiectiv, Sala Cavalerilor, una din cele mai interesante spatii laice din Transilvania secolului al XV-lea, este la latura vestica a castelului la parterul Palatului Mare fiind impartita in doua sectoare de un sir de coloane octogonale. Functionalitatea acestei sali era aceea de sala de mese la ocazii festive sau sala de judecata si intruniri pentru nobili, dupa model germanic.
Legende:

“Apa aveti, suflet nu!“
In imediata apropiere a intrarii in biserica se afla fantana sapata în piatra de trei prizonieri turci. Legenda spune ca turcilor, luati prizonieri într-una din bataliile castigate de Iancu de Hunedoara, li s-a promis ca, daca sapa direct în piatra si dau de apa, vor fi eliberati. Timp de 10 ani au sapat turcii, au dat de apa, la o adancime de 20-25 de metri, dar, in loc sa fie eliberati, cum era intelegerea, au fost decapitati. Legenda este legenda si ea nu este specifica numai castelului din Hunedoara. Înainte de a fi executati se spune ca unul dintre prizonieri ar fi sapat intr-o piatra urmatoarele cuvinte: „Apa aveti, suflet nu!“. Adevarul este ca pe una dintre pietrele din zidul de langa fantana, unul dintre prizonierii turci, fiu de vizir, deci de rang înalt, a consemnat în limba turca faptul ca el, dimpreuna cu alti doi prizonieri, au sapat aceasta fantana in vremea în care erau „prizonieri la ghiauri“. Atât si nimic mai mult.

Fantana sapata In piatra de trei prizonieri turci.Calugarul spion, zidit de viu in peretele Turnului Capistrano

Povestea acestui turn este una extrem de interesanta: nu se stie daca Ioan de Capistrano l-a locuit vreodata, dar, de numit, asa se numeste. Este vorba de un turn scund, tesit, situat la imbinarea dintre castel si coridorul ce duce spre Turnul Neboisa. Turnul Capistrano gazduieste o camera rotunda, austera, mai mult mica decât mare, ceva in genul unei chilii. A fost tot timpul locuita, in acele timpuri, de capelanul castelului. Situata la nivelul plafonului Salii Dietei, legenda spune ca ultimul locatar a fost surprins spionând, printr-o gaura facuta in zid, tot ce se petrecea in Sala Dietei. Urmarea a fost ca in zidul camerei, gros cam de-o jumatate de metru, a fost sapata o firida si in acea firida a fost zidit de viu calugarul spion. Ca este adevarata sau nu, greu de spus

„Sa i se taie mustatile cu bomfaierul!“

In Sala Cavalerilor exista un bust, turnat in bronz, reprezentându-l, dupa o stampa de epoca, pe Iancu de Hunedoara. Multa vreme bustul, care are o copie la Muzeul Militar National din Bucuresti, a fost tinut ascuns intr-unul din beciuri pentru ca unul dintre prim-secretarii de partid ai Hunedoarei a constatat ca prea are mustati de ungur. Nu numai ca a constatat, dar a si propus ca sa-i fie taiate mustatile cu bomfaierul, sa arate si el a român. Pâna la urma bustul a ramas intreg, ca si fratele sau de la Muzeul Militar.

 

P.S Va recomand sa vizitati acest castel cu incredere este unul din putinele ce au fost restaurate in ultima perioada si de aceea arata spectaculos aproape ca in vremurile in care a fost construit.
Curiozitati:Exista cercetari cum ca acest castel este bantuit va puteti convinge sau nu de aceste spuse urmarind filmuletele sunt in numar de 8 aici aveti adresa la 3 dintre ele restul le puteti gasi pe you tube: http://www.youtube.com/watch?v=NTROwmxpj3o ,  http://www.youtube.com/watch?v=p4BOrIgFUGs&feature=related   ,   http://www.youtube.com/watch?v=v1CV3VhJvmg&feature=related

Sursa: Romania obiective turistice

Ideea de a pune piciorul intr-un palat, castel, conac sau orice alt loc care are legatura cu regalitatea inseamna afaceri de sute de milioane de euro in toata lumea. Pasionati de istorie sau fascinati de stilul de viata regal, milioane de turisti trec pragul palatelor deschise publicului. La mare cautare se afla locurile unde poti la propriu sa traiesti ca un rege, adica fostele case ale regilor sau ale nobililor care au fost transformate in hoteluri sau locuri de divertisment.

Valea Loarei (Val-de-Loire) este printre cele mai vizitate zone din Franta, tocmai datorita salbei de palate, si orice cunoscator stie ca o vacanta acolo nu are niciun farmec fara o noapte petrecuta intr-un castel. Viena, orasul imperial, atrage turistii cu vizite la fostele case ale imparatilor, transformate in hoteluri.

Romania nu duce lipsa de palate sau conace si in ultima perioada tot mai multe au intrat in circuitul turistic, deschizand portile pentru cei care vor sa guste din farmecul vietii la palat. Fie ca sunt ascunse in inima Transilvaniei sau in vazul lumii la Bucuresti, au in prim-plan istoria nobililor – proprietari sau oaspeti.

Conacul Miclosoara din Covasna a devenit faimos dupa ce printul Charles, mostenitorul tronului britanic, a petrecut aici cateva nopti intr-una dintre vizitele in Romania. Conacul, construit in secolul al XVI-lea in stil renascentist, a apartinut familiei grofului Kalnoky, ai carui descendenti l-au transformat in centru turistic. Familia Kalnoky este una dintre cele mai vechi din Transilvania, locuind in aceasta zona de 25 de generatii.

Singurul descendent al familiei nascut in afara Romaniei, Kalnoky Tibor, a inceput renovarea locului din 1997, iar lucrarile continua. “Avem 11 camere duble la Miclosoara si trei camere duble la casa printului Charles din Viscri. Incepand de anul viitor, vor fi disponibile alte cinci camere duble intr-un amplasament separat pe care il restauram”, spune Kalnoky Tibor.

Camerele sunt mobilate cu antichitati in stilul saxon si secuiesc. Mobila este pictata manual, sobele sunt vechi de 200 de ani, iar conacul este decorat cu portrete ale contelui Samuel Kalnoky, cancelarul Transilvaniei in jurul anului 1699. Pentru a contribui la ideea de loc rupt de lume, camerele nu sunt dotate cu televizor sau radio, dar complexul are sala de biliard sau sauna si o biblioteca.

Asezarea se afla pe drumul dintre Brasov si Covasna, iar accesul se face pe un drum nepietruit, plin de praf vara si de noroi in vreme ploioasa. Satul este pierdut in timp, iar turistii sunt atrasi de traiul arhaic al unor oameni care isi lucreaza pamantul cu pluguri trase de cai si isi mana cirezile de vaci la pasune. Acest specific, care atrage turistii straini, poate explica de ce locul este vizitat numai in proportie mica de romani. “90% dintre turisti sunt straini. Romanii incep insa si ei sa vina tot mai multi. Anul trecut am avut 3.700 de innoptari”, afirma Kalnoky Tibor, adaugand totusi ca anul acesta numarul turistilor a scazut cu 35%. “Clientii nostri sunt turisti individuali, in special din Marea Britanie, Statele Unite sau Australia, zone afectate de recesiune.”

Ziua turistilor se desfasoara dupa un program bine trasat. Un ghid profesionist ii invata sa ia urmele animalelor salbatice. Iarna se pot plimba cu sania trasa de cai sau pot traversa lacul inghetat pentru a ajunge la o pestera cu stalagmite de inaltimea unui om.

Tot in Covasna, la Zabala, un alt conac al nobililor din Transilvania a fost transformat in hotel. Conacul Zabola, care a fost construit in secolul al XVI-lea si in perioada comunista a fost folosit drept casa de copii, a fost renovat in 2006 de catre descendentii familiei Mikes. Aflat intr-un parc de 34 de hectare amenajat de peisagistul francez Achille Duchêne (in voga in inalta societate franceza la inceputul secolului al XX-lea), hotelul are camere cu seminee, paturi cu baldachin si antichitati. In 2010 urmeaza sa fie finalizate lucrarile la pavilionul de vanatoare (Dobrica Hunting Lodge). O camera costa in jur de 100 de euro, iar proprietarii, descendentii contelui Mikes, spun ca turistii sunt in general straini.

La Bucuresti, dupa cinci ani de renovari, palatul Ghika a fost restaurat si transformat anul acesta intr-un loc pentru evenimente, cu cinematograf in aer liber, terasa deschisa si acoperita si acces la lac. “In mod clasic, pe o piata saturata, singurele proiecte de succes sunt cele de nisa sau cele care ofera o alternativa – imaginatie, originalitate, avantaje”, sustine Alin Caraman, presedintele K Group, care a dezvoltat proiectul cinematografului in aer liber si al terasei.

Istoria palatului Ghika incepe in 1822, cand a inceput constructia ctitorita de domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica, primul domn pamantean dupa domniile fanariote. Aici se afla resedinta de vara a domnitorului. La fel ca pe vremuri, si in zilele noastre te intampina la poarta doi vulturi din piatra, care strajuiesc padurea de tei seculari. Interiorul palatului a fost decorat de pictorul italian Alberto Giacometti. Intins pe 1.000 mp, pe un domeniu de 11.000 mp, palatul are patru niveluri. Arhitectura este neoclasica, cu elemente ale Renasterii franceze care aduc aminte de occidentalizare a Principatelor Romane la inceputul secolului al XIX-lea.

Conform estimarilor noastre, la palatul Ghika au venit aproape 6.000 de persoane in mai putin de doua luni”, afirma Caraman. Palatul a fost deschis in luna iunie, iar Caraman spune ca testeaza mai multe solutii adaptate locului, cum ar fi concerte, cinematograf in aer liber, seri de jazz, nunti sau prezentari de moda. Unul dintre cele mai importante evenimente organizate la palat a fost seara Leonard Cohen, o avanpremiera a concertului de la Bucuresti. “Toti clientii primesc un card de membru la palatul Ghika, urmand ca in scurt timp intrarea pe domeniu sa se realizeze exclusiv pe baza de card, valabil pe 1 an, in valoare de 100 euro. Ca orice card de membru, si cel distribuit de noi acorda drept de acces pe domeniu si la toate evenimentele organizate aici.” Managerul estimeaza pentru 2009 o cifra de afaceri de 300.000 de euro.

Pentru sezonul te toamna-iarna, terasa palatului se transforma intr-un “salon lounge”, unde se va asculta muzica veche sau se vor viziona filme vechi la focul semineului, iar in fiecare miercuri se vor organiza concerte de jazz.

Sursa: Business magazin

In plimbarile tale prin tara nu se poate sa nu fi fost macar o data fascinat cand te-ai apropiat de o cascada. Asemenea sufletului omului, cascadele susura lin sau sunt zgomotoase, se arunca cu putere din inaltimi imposibile sau se preling linistit. Le auzi freamatul de departe si abia dupa un timp le observi printre copaci sau in spatele stancilor… Si cu toate ca nu avem o Niagara, muntii romanesti ascund cateva cascade de o frumusete uluitoare. Imaginea lor iti ramane in suflet mult dupa ce te-ai indepartat de ele. Unele au fascinat in asa masura incat despre originea lor s-au tesut legende. Noi am ales sa iti spunem povestea a 5 dintre ele.

5. Cascada Urlatoarea

La Poalele Jepilor, deasupra Poienii Tapului se gaseste o cascada despre care s-au auzit multe de-a lungul timpului. Cascada Urlatoarea din Bucegi este o creatie impresionanta a naturii, prin debitul mare aruncat de la 15 metri inaltime. Stii ca te apropii de ea cand ii auzi vuietul sau prelung, care i-a dat si numele. La originea acestei cascade este o poveste tragica. Se spune ca o frumoasa pastorita, iubita de doi frati, s-ar fi aruncat de pe stanci inainte sa-l aleaga pe unul dintre ei. Legenda spune ca vuietul neintrerupt al cascadei este de fapt plansul tinerei, care nu-si va gasi niciodata linistea.

4. Cascada Balea

Cascada Balea numita si Urlatoarea Balei are o frumusete despre care nu s-a vorbit destul. La granita dintre varfurile Moldoveanu si Negoiu, aceasta cascada ajunge pana la 2040 m si are o cadere de 60 de metri. Din aceast motiv este considerata cea mai impresionanta cadere de apa din Romania. Este destul de dificil sa te apropii de cascada pentru ca nici un drum marcat nu ajunge pana la ea. Daca nu esti genul sportiv sau daca nu esti echipat corespunzator iti recomand sa admiri cascada, in toata splendoare ei, de la inaltimea telecabinei care trece prin zona.

3. Cascada Duruitoare

Cascada Duruitoare din Parcul National Ceahlau este una dintre cele mai zgomotoase cascade din tara noastra. Vuietul sau se aude la mare distanta. Cascada este situata in Masivul Ceahlau, la o altitudine de 1021 m, cu o cadere a apei de 30 m. Pentru senzatii tari, poti urca pe scara de la baza cascadei pana pe o platforma situata la 30m inaltime. Pasionatii de alpinism pot ajunge pana in varful cascadei.

2. Cascada Valul Miresei

Cascada Valul Miresei din comuna Rachitele, judetul Cluj, are 50 de metri si este una din cascadele in jurul careia s-au tesut cele mai multe legende. Cea mai cunoscuta spune ca in locul unde este astazi cascada s-ar fi aruncat demult o mireasa si ca valul ei ar fi ramas agatat de stancile din varful muntelui. Legenda mai spune ca tanara mireasa era atat de iubita incat la locul in care a cazut s-au adunat o multime de oameni sa o planga si din lacrimile lor s-ar fi nascut aceasta cascada care curge si astazi linistit pana la poalele muntelui Vladesa.

1. Cascada Cailor

Cascada Cailor este situata in apropierea statiunii Borsa din Maramures. Considerata cea mai mare cascada din Romania, Cascada Cailor se afla la o altitudine de 1300 de metri. Numele cascadei provine de la o legenda ce circula prin acele locuri. Se spune ca intr-o noapte zeci de cai au incercat sa scape de un urs si s-au prabusit de la inaltimea cascade, inrosind apele sale. Localnicii care au vazut tragedia i-au spus de atunci Cascada Cailor. Localnicii spun ca in linistea noptii se mai aude si astazi un nechetazat sfasietor.

Dincolo de povestea trista, peisajul Cascadei Cailor este salbatic si incantator si trebuie admirat macar o data in viata!

Publicat la August 24th, 2012 de Alexandra Mateuta

Sursa: Gotravel

“Din punct de vedere tehnic, dispunem de capacitatea de a fabrica arme nucleare”, îşi începea fostul lider comunist, Nicolae Ceauşescu, declaraţia rostită la Plenara Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, în mai 1989. Cuvintele dictatorului au fost preluate de aproape toate ziarele străine, printre care “Washington Post” şi “The Times”. Şapte luni mai târziu Ceauşescu era executat…

Ruşii au afirmat că în anii ’70, România, sprijinită de Statele Unite, ar fi început să lucreze la propria armă atomică, proiectul fiind aproape de finalizare în vara anului 1989. Mai precis, publicaţia Rossiiskaia Gazeta aborda în anul 2009, în ediţia sa electronică, un subiect incendiar: programul nuclear al lui Nicolae Ceausescu.

Citește și: O TEORIE UIMITOARE răstoarnă ISTORIA antică a Europei. Leagănul civlizației OCCIDENTALE este la poalele CARPAȚILOR, chiar în ROMÂNIA – VIDEO