Facebook Twitter Email

Localizare

La acest castel se poate ajunge usor cu trenul, autobuzul sau cu masina prin intermediul DE 7 pana in dreptul localitatii Santuhalm, dinspre est sau vest, iar de acolo urmand DN 68 B pana in orasul Hunedoara .Intrarea se face dinspre localitatea Santuhalm urmand bulevardele Traian, Republicii si Libertatii. Punctul terminus este Primaria orasului, iar de acolo urmand strada Constantin Bursan, va intampina silueta castelului.  Castelul Corvinilor.Contact:

Adresa: Str. Curtea Corvinestilor nr. 1-3, 331141, Judetul Hunedoara
Tel: +40 (254) 711423
E-mail: contact@castelulcorvinilor.ro
Programul Muzeului „Castelul Corvinilor”:
Sezon (1 mai – 1 septembrie)
Marti – Duminica (9.00 – 18.00),
Luni (9.00 – 15.00)
Extrasezon (1 martie – 30 aprilie)
Marti – Duminica (9.00 – 17.00),
Luni (9.00 – 15.00) Ultimul vizitator va intra cu 30 de minute inainte de ora inchiderii
Extrasezon (1 septembrie – 28 februarie)
Marti – Duminica (9.00 – 16.00),
Luni (9.00 – 15.00)
Tarife:
Taxa vizitare adulti – 6 lei
Taxa vizitare (elevi, studenti, pensionari – pe baza legitimatiei, carnetului sau cuponului) – 3 lei
Taxa foto – 5 lei
Taxa video – 10 lei
Taxa film documentar, artistic, reclame – 600 lei/ora
Taxa ghidaj – 10 lei
Taxa ghidaj specialiate – 20 lei
Taxa parcare – 1 leu

Marturii istorice
Numele castelului apare mentionat pentru prima data in istorie in 1443 in documente privitoare la confirmari de privilegii, linii de mostenire a cetatii, donatii etc.
Conform atestarilor istorice intemeietorul cetatii este Voicu, tatal lui Ioan de Hunedoara (Johannes de Hunyad). Inainte ca Voicu ca demareze extinderea ei aici era o fortificatie militara. Dupa ce acesta a fost numit Guvernator al Ungariei castelul a fost transformat in resedinta. Lucrarile de constructie continua si dupa moartea lui, sub supravegherea sotiei sale Elisabeta Szilagyi si a lui Matei Corvin – fiul sau, devenit ulterior rege al Ungariei. Momentul marcheaza de fapt desfiintarea garnizoanei si transformarea completa a castelului in resedinta.
Dupa ce Matei Corvin doneaza castelul lui Ioan Corvin, la Hunedoara se succed mai multi proprietari pentru scurte perioade de timp. Unul din posesorii ce au si intervenit asupra constructiei (1618-1623) a fost si principele Gabriel Bethlen, cel care a avut initiativa construirii a inca doua etaje pe latura de sud si a unuia pe latura de nord.
Castelul Huniazilor a suferit de-a lungul timpului mai multe incendii, fiind restaurat in 1870-1880, 1965-1970 si 1993-1995

Mitologia legata de castel
In jurul existentei castelului s-au urzit nenumarate legende insa dintre acestea vom aminti numai doua.
Se spune ca prezenta corbului (cu un inel in cioc) pe blazonul familiei Corvinilor este legata de o intamplare traita de Ioan de Hunedoara. Acesta primise de la tatal sau natural – Sigismund de Luxemburg – un inel de aur. Aflat intr-o calatorie, inelul i-a fost smuls de un corb. Pasarea a zburat cu obiectul in cioc insa Ioan ar fi reusit sa-l doboare si sa-si recupereze bijuteria.
Este cunoscuta si o alta legenda, legata de fantana din curtea castelului. Conform acesteia Ioan Corvin ar fi obligat trei prizonieri turci sa sape un put in curtea cetatii, promitandu-le in schimb eliberarea din robie. In 15 ani robii sapa pana la o adancime de 28 de metri si dau de apa. Intre timp cel ce le facuse promisiunea eliberarii murise iar sotia sa hotara ca turcii sa fie executati si nu eliberati. Avand dreptul la o ultima solicitare, turcilor li s-a permis ca inainte de executie sa inscriptioneze pe fantana cateva cuvinte in limba lor. Legenda spune ca acestia ar fi scris apa ai, inima nu, insa conform unei descifrari recente inscriptia spune de fapt Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri in cetatea de langa biserica.
Ridicat in secolul al XIV-lea, Castelul Corvinilor reprezinta una din cele mai frumoase si bine conservate constructii de acest gen din epoca medievala mari fiind cea mai vestita proprietate ale lui Iancu de Hunedoara impresionand prin prezenta sa ce domina orasul Hunedoara.

Iancu de Hunedoara a fost cel care i-a oprit pe turci la Belgrad, în avântul lor spre Europa, prin statele balcanice, dupa cucerirea Constantinopolului in 1456. Nu se mai prea stie ca, printr-o decizie a Vaticanului, si azi mai bat clopotele în bisericile catolice, la miez de zi, în cinstea acelei victorii.
Accesul in castel se face pe un pod de lemn, sustinut pe 4 piloni masivi de piatra, plasati in albia paraului Zlasti.Monumentul Castelul Corvinilor are un farmec aparte datorat stilurilor de constructie diverse, a prezentei unor inovatii in plan militar , precum si a vietii tumultoase de curte care l-a animat vreme de peste 400 de ani. Aceasta constructie a suferit de-a lungul timpului numeroase modificari devenind in timpul lui Iancu o somptuoasa locuinta nu numai un punct strategic.

 

 

Castelul Corvinilor are 42 de inacaperi, doua terase, doua poduri si o suprafata construita de 7000 metri patrati.

Accesul in castel se face pe un pod de lemn, sustinut pe 4 piloni masivi de piatra, plasati in albia paraului Zlasti, lasand in urma curtea husanilor si nisa ce adaposteste statuia Sfantul Ioan de Nepomuk, protectorul podurilor si al trecerilor peste apa. De aici poti admira Turnul nou de poarta, de forma rectangulara, ce impresioneaza prin masivitate. Tot de aici se ajunge, cu usurinta, in inchisoarea castelului, care pastreaza o usa mare de lemn unde se spune ca ar fi fost “ gazduit” pentru o vreme chiar Vlad Tepes. Pe partea stanga, chiar la iesirea din Turnul nou de poarta, se afla Loggia Matia la etajul careia se mai pastreaza unica pictura laica in fresca din perioada Renasterii precum si Camera de Aur, in care se adaposteste expozitia “Obiecte din colectiile Muzeului Castelului Corvinilor Hunedoara”. Initial tematica expozitiilor din muzeu s-a concentrat pe perioada medievala, insa in scurt timp, paleta tematica s-a extins, punandu-se bazele colectiilor de arheologie, etnografie, arta decorativa si carte veche.

La primul nivel al Turnului nou de poarta se afla Camera Domnitelor unde se poate vedea un set de mobilier apartinand secolului al XIX- lea, stilului electric, compus dintr-o masa, servanta, dulap. Traversand Scara spirala dam de Sala Dietei construita in stil gotic tarziu. La iesire, scara din piatra conduce la etajul Turnului Capistrano. Prin partea dreapta se poate urca la al doilea etaj al Palatului sudic in camerele folosite in secolul al XVIII- lea ca si birouri pentru Administratia minelor de fier din Muntii Poiana Rusca.

In curte, pe langa fantana, se mai poate vizita terasa de artilerie, usor modificata in secolul al XIX-lea de unde se deschide o impresionanta priveliste spre groapa ursilor, Palatul Nordic, capela si curtea fantanii.

Ultimul obiectiv, Sala Cavalerilor, una din cele mai interesante spatii laice din Transilvania secolului al XV-lea, este la latura vestica a castelului la parterul Palatului Mare fiind impartita in doua sectoare de un sir de coloane octogonale. Functionalitatea acestei sali era aceea de sala de mese la ocazii festive sau sala de judecata si intruniri pentru nobili, dupa model germanic.
Legende:

“Apa aveti, suflet nu!“
In imediata apropiere a intrarii in biserica se afla fantana sapata în piatra de trei prizonieri turci. Legenda spune ca turcilor, luati prizonieri într-una din bataliile castigate de Iancu de Hunedoara, li s-a promis ca, daca sapa direct în piatra si dau de apa, vor fi eliberati. Timp de 10 ani au sapat turcii, au dat de apa, la o adancime de 20-25 de metri, dar, in loc sa fie eliberati, cum era intelegerea, au fost decapitati. Legenda este legenda si ea nu este specifica numai castelului din Hunedoara. Înainte de a fi executati se spune ca unul dintre prizonieri ar fi sapat intr-o piatra urmatoarele cuvinte: „Apa aveti, suflet nu!“. Adevarul este ca pe una dintre pietrele din zidul de langa fantana, unul dintre prizonierii turci, fiu de vizir, deci de rang înalt, a consemnat în limba turca faptul ca el, dimpreuna cu alti doi prizonieri, au sapat aceasta fantana in vremea în care erau „prizonieri la ghiauri“. Atât si nimic mai mult.

Fantana sapata In piatra de trei prizonieri turci.Calugarul spion, zidit de viu in peretele Turnului Capistrano

Povestea acestui turn este una extrem de interesanta: nu se stie daca Ioan de Capistrano l-a locuit vreodata, dar, de numit, asa se numeste. Este vorba de un turn scund, tesit, situat la imbinarea dintre castel si coridorul ce duce spre Turnul Neboisa. Turnul Capistrano gazduieste o camera rotunda, austera, mai mult mica decât mare, ceva in genul unei chilii. A fost tot timpul locuita, in acele timpuri, de capelanul castelului. Situata la nivelul plafonului Salii Dietei, legenda spune ca ultimul locatar a fost surprins spionând, printr-o gaura facuta in zid, tot ce se petrecea in Sala Dietei. Urmarea a fost ca in zidul camerei, gros cam de-o jumatate de metru, a fost sapata o firida si in acea firida a fost zidit de viu calugarul spion. Ca este adevarata sau nu, greu de spus

„Sa i se taie mustatile cu bomfaierul!“

In Sala Cavalerilor exista un bust, turnat in bronz, reprezentându-l, dupa o stampa de epoca, pe Iancu de Hunedoara. Multa vreme bustul, care are o copie la Muzeul Militar National din Bucuresti, a fost tinut ascuns intr-unul din beciuri pentru ca unul dintre prim-secretarii de partid ai Hunedoarei a constatat ca prea are mustati de ungur. Nu numai ca a constatat, dar a si propus ca sa-i fie taiate mustatile cu bomfaierul, sa arate si el a român. Pâna la urma bustul a ramas intreg, ca si fratele sau de la Muzeul Militar.

Bustul lui Iancu de Hunedoara din Sala Cavalerilor, Castelul Corvinilor

 

P.S Va recomand sa vizitati acest castel cu incredere este unul din putinele ce au fost restaurate in ultima perioada si de aceea arata spectaculos aproape ca in vremurile in care a fost construit.
Curiozitati:Exista cercetari cum ca acest castel este bantuit va puteti convinge sau nu de aceste spuse urmarind filmuletele sunt in numar de 8 aici aveti adresa la 3 dintre ele restul le puteti gasi pe you tube: http://www.youtube.com/watch?v=NTROwmxpj3o ,  http://www.youtube.com/watch?v=p4BOrIgFUGs&feature=related   ,   http://www.youtube.com/watch?v=v1CV3VhJvmg&feature=related

Sursa: Romania obiective turistice

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva