Francisc Panet, un strălucit inginer chimist născut la Târgu Mureş, s-a bucurat de recunoaşterea marelui fizician Albert Einstein, creatorul teoriei relativităţii. În anii ’30, compatriotul nostru a avut întâlniri şi chiar un schimb epistolar cu savantul. Cu toate că românul era abia la început de drum în cariera ştiinţifică, acesta i-a răspuns la scrisori, l-a primit la Berlin, a avut o altă întrevedere cu el la Praga şi l-a încurajat să meargă mai departe pe drumul cercetării, dat fiind rezultatele excepţionale cu care a început.
Francisc Panet era atunci de vârsta studenţiei. În 1932, după o prelegere pe care Einstein a ţinut-o în marea sală a Politehnicii din Praga, compatriotul nostru a fost recunoscut de marele fizician care, în ciuda invitaţilor importanţi din preajmă, a stat din nou de vorbă cu el. I-a întins mâna întrebându-l dacă îşi continuă munca de cercetare. Panet i-a răspuns că se întoarce în România pentru a-şi vedea mai departe de carieră, cunoscutul om de ştiinţă urându-i succes. “Te rog să-mi mai scrii şi din România”, i-ar fi spus acesta românului, după ce Einstein îi răspunsese la mai multe scrisori până să se întâlnească în Germania.
Francisc avea cunoştinţe uimitor de vaste pentru vârsta lui
Din păcate, acele scrisori nu s-au păstrat. Ultimul martor al acelui eveniment de la Praga, care a văzut şi scrisorile lui Einstein trimise lui Panet, a fost Valter Roman, un cunoscut activist comunist, coleg de studii universitare cu Panet şi care a ocupat ulterior funcţii importante în partid. Este chiar tatăl cunoscutului politician Petre Roman. De altfel, inginerul Francisc Panet, eroul relatării noastre, a fost şi el un comunist fanatic. Având convingeri socialiste, el s-a înscris în partidul comunist în 1920. Lucru care i-a adus şi sfârşitul prematur, fiind condamnat în timpul celui de-al doilea război mondial pentru trădare de către Curtea Marţială şi executat.
Voci respectate din domeniul ştiinţific au fost de părere că odată cu sfârşitul său fizic a fost stopată şi o carieră mai mult decât promiţătoare. Însăşi atenţia pe care i-a acordat-o marele Einstein este o dovadă. O mărturie în acest sens a fost publicată de Valter Roman într-una din cărţile sale. De altfel, Roman a avut ocazia să-l vadă şi el pe Einstein în carne şi oase la Praga, întrucât se afla la studii în Cehoslovacia împreună cu prietenul său Francisc Panet. Valter Roman era de părere că asemenea fapte ce “întregesc tezaurul culturii române” şi care n-au fost cunoscute la vremea lor “trebuie scoase la lumină”. Acestea vizează legătura dintre Albert Einstein şi viitorul inginer chimist Francisc Panet sau Paneth, o altă variantă a numelui său. Valter Roman povesteşte că împreună cu Gabriel Mureşan, devenit ulterior directorul Institutului de cercetări chimice din Bucureşti, forma cu Francisc Panet un trio de prieteni studenţi la universitatea politehnică din Brno. Panet şi Mureşan urmau chimia, iar Roman – electro-mecanica. În anii ’30, ce coincid cu perioada studiilor sale la Politehnica din Brno, Panet activa şi în partidul comunist cehoslovac.
Un om retras, dedicat studiului
Francisc Panet s-a născut în 1907, la Târgu Mureş. “A avut o înclinare cu totul deosebită pentru cercetarea ştiinţifică. Îşi petrecea multe ore peste programul obişnuit… Îl preocupau în mod cu totul deosebit problemele privind efectul fotoelectric, problema particulelor elementare, pornind de la fotonul lui Einstein, legătura dintre fizică şi chimie şi altele”, povesteşte Valter Roman. Nu de puţine ori purtau discuţii asupra teoriilor lui Einstein. Aflaseră şi ei de gluma care circula în acea vremea cum că teoria lui a fost înţeleasă doar de trei oameni. “Panet a fost un om tăcut, de o modestie rară, dar un om cu cunoştinţe ştiinţifice uimitor de vaste pentru vârsta lui. Intrase în partidul comunist încă la Târgu Mureş, înaintea plecării la Brno. Era un om retras. Cu Gabriel Mureşan şi cu alţi colegi mai mergeam la câte o petrecere, la teatru, la cinema. El stătea acasă şi studia”, îşi amintea Roman.
Prima scrisoare primită în România de la Albert Einstein
Totuşi, într-o zi şi-a chemat prietenii să le arate ceva. Era vorba despre prima scrisoare primită ca răspuns din partea autorului teoriei relativităţii. În afara acesteia, Panet a mai primit două-trei scrisori de la Einstein. Din păcate, acele epistole nu au fost găsite. “După război, Mureşan şi cu mine am încercat să dăm de urma acestor scrisori. Toate încercările, insistenţele noastre nu au dus la niciun rezultat. Nici familia lui Panet nu ne-a putut da vreo lămurire. Iată de ce mă găsesc în faţa unei probleme dificile. Să vorbesc despre ceva care nu mai există decât în amintirea mea. Şi totuşi trebuie să fac acest lucru, deoarece a existat”, precizează tatăl lui Petre Roman.
La începutul anului 1932, Francisc îşi anunţa în mod “puţin misterios” prietenii că pleacă la Berlin, după ce Einstein i-a comunicat că este gata să-l întâlnească la întoarcerea sa din SUA, unde ţinuse un curs la Universitatea din Pasadena. Prietenii l-au aşteptat cu nerăbdare să se întoarcă. Deşi nu era prea vorbăreţ, Panet le-a povestit cum a fost primit de Eistein. Savantul a fost atât de încântat de român, încât i-a împărtăşit până şi intimităţi mărunte. Legate de necazuri pe care le avea cu casa de vară de la Caputh sau despre repetatele contre ale naziştilor. “Mai mult, Einstein a “reuşit” să-l atragă pe Panet de partea sa privitor la discuţiile sale cu Bohr şi Heisenberg”.
Valter Roman îşi aminteşte cu plăcere cum a fost de faţă împreună cu Panet la vizita la Praga a lui Einstein. “Hotărâsem să fim toţi trei prezenţi în marea sală a Politehnicii. Se afla acolo şi profesorul Victor Kaplan, inventatorul turbinei. Am ascultat expunerea lui Einstein”. La finalul ei a avut loc întâlnirea lui Panet cu marele fizician, episod descries de altfel la început.
Petre Roman: Existau documente, tata le deţinea, prin care Einstein îl considera pe Panet o mare speranţă a ştiinţei
Am stat de vorbă cu Petre Roman, fiul lui Valter Roman, autorul acelor evocări. “Ştiu de la tata că Panet a fost unul dintre chimiştii de mare valoare. Taică-meu n-a apucat să facă ştiinţă la un asemenea nivel, dar Francisc Panet chiar a făcut la standarde ridicate. Panet era deja un om cu idei deosebite, de valoare, în domeniul chimiei şi al fizicii. E adevărat că a fost primit de Einstein la Berlin, păcat că nu a rămas niciun document în acest sens. Einstein era atunci în mare vogă cu privire la teoria restrânsă a relativităţii. Ştiam de la tata că exista undeva o referire clară prin care Einstein îl considera pe Panet o mare speranţă a ştiinţei. Altfel bănuiesc că nici nu l-ar fi primit. Şi, cu atât mai meritoriu este faptul că, în anii ’30 Einstein era deja o figură mondială cu o reputaţie colosală, pe când ei erau studenţi la Brno, în 1932. Dacă ar fit trăit, după părerea lui Einstein, Panet ar fi făcut diferenţa în disciplina pe care a studiat-o şi de care a fost legat, chimie-fizică, la care excela. Aşa e viaţa, din păcate n-a mai apucat”, a spus Petre Roman.
O moartea asemănătoare cu a lui Ceauşescu
După acel episod, al întâlnirii de la Praga cu Einstein, Panet a făcut ceea ce a promis savantului. Şi anume, şi-a continuat activitatea de cercetare. Mai mult, s-a implicat mai departe în mişcarea comunistă, ocupându-se chiar la el acasă de realizarea de explozibili utilizaţi în actele de sabotaj. Îşi închegase un mic laborator în acest sens chiar în baia locuinţei sale. Era potrivit pentru misiune, mai ales că era un strălucit inginer cu vaste cunoştinţe de fizică şi chimie. Fiind descoperit de agenţii Siguranţei, a fost prins şi închis la Jilava, explozibilul găsit la domiciliul său fiind confiscat şi folosit ca probă împotriva sa. Împreună cu soţia sa au fost executaţi după ce au fost judecaţi de Curtea Marţială de război din acea vreme. Pe 7 noiembrie 1941, strălucitul inginer Francisc Panet şi soţia au fost împuşcaţi în urma unui proces sumar. “Am aflat şi eu de la tata că Panet era şi el angajat în lupta antifascistă şi la un moment dat a fabricat explozibili, a fost prins, judecat şi apoi executat”, a confirmat Petre Roman.
Din cele povestite de tatăl său, Valter Roman, se înţelege că Panet nu era numai un comunist destoinic, ci chiar unul fanatic. Se spune că înainte de momentul execuţiei, după ce au fost legaţi de copaci, cum era procedura, Panet a dat tonul şi a cântat alături de soţie Internaţionala, cunoscut imn al comuniştilor de pretutindeni. Din acest punct de vedere a avut a avut o moarte asemănătoare cu a lui Nicolae Ceauşescu.
December 9th, 2012 |
Articol din 
