Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO

În finala la sabie individual masculin, Tiberiu Dolniceanu (CS Dinamo) l-a învins pe Alin Badea (CSA Steaua) cu 15-10. În semifinale, Alin Badea îl întrecuse pe Iulian Teodosiu cu 15-12, în timp ce Tiberiu Dolniceanu s-a impus în fața colegului său Mădălin Bucur, cu 15-11, potrivit Federației Române de Scrimă.

Dolniceanu și-a luat astfel revanșa în fața lui Alin Badea, care îl învinsese în finala campionatului național de anul trecut. Dolniceanu l-a învins pe Alin Badea și în finala din 2013.

În finala probei individuale feminine de spadă, Simona Pop (CSA Steaua) a învins-o pe colega sa Anca Măroiu cu 10-6. În semifinale, Simona Pop trecuse de Loredana Dinu (CS Dinamo) cu 10-9, în timp ce Anca Măroiu câștigat în fața altei steliste, Ana-Maria Brânză, cu 5-4.

Anul trecut, într-o finală stelistă, Simona Gherman a învins-o pe Ana-Maria Brânză, iar în 2013, într-o altă finală care a opus două componente ale CSA Steaua, Ana-Maria Brânză s-a impus în fața Mariei Udrea.

Sâmbătă, Sala Steaua va găzdui proba pe echipe a Campionatului Național feminin de spadă.

AGERPRES (AS/editor: Mihai Țenea)

Foto: (c) www.crucearosie.ro

Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie s-a născut la inițiativa unui om de afaceri elvețian, Henry Dunant (1828-1910), în 1859, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino, bătălie care a făcut 40.000 de victime. La 24 iunie 1859, Henry Dunant venise în nordul Italiei pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. Impresionat profund de imaginea oribilă de după bătălie, el a adunat oameni din satul învecinat și a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniții. Vorbele sale ”Siamo tutti fratelli” (suntem cu toții frați) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici și compatrioți, conform www.crucearosie.ro.

Foto: (c) www.crucearosie.ro


În 1862, Henry Dunant scria cartea ”O amintire de la Solferino”, o pledoarie pentru umanitate, în care a atras atenția lumii asupra necesității de a înființa societăți de ajutor și de a promova un acord internațional cu privire la ajutorarea răniților și la persoanele care îi îngrijesc. Datorită acestei cărți, Henry Dunant a reușit să transmită ideile sale în rândul guvernanților europeni și al oamenilor influenți de la acea vreme.

Astfel, în 1863, s-a întrunit pentru prima oară o comisie care s-a auto-intitulat Comitetul Internațional pentru Ajutorarea Răniților și care, în 1876, urma să devină Comitetul Internațional al Crucii Roșii. 12 șefi de stat au semnat atunci prima Convenție de la Geneva. Tot atunci a fost adoptată și emblema unei cruci roșii pe fundal alb (inversul steagului Elveției, cu cruce albă pe fond roșu), cu scopul de a conferi statut neutru celor care asistau răniții și, astfel, de a asigura protecția acestora pe câmpul de luptă.

Semiluna Roșie a fost adoptată în Convenția din 1929. Având în vedere că există țări în care nici crucea roșie, nici semiluna roșie nu ar putea fi utilizate, deoarece nu sunt acceptate de populația locală, în 2005, statele au adoptat un nou simbol de protecție — Cristalul (rombul) Roșu.

Foto: (c) www.crucearosie.ro

În prezent, folosirea emblemei este guvernată de ”Regulamentul privind folosirea emblemelor de cruce roșie și semilună roșie de către Societățile Naționale”. Acest regulament, adoptat la Budapesta, în noiembrie 1991, a intrat în vigoare în 1992.

Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie este cunoscută în întreaga lume ca o organizație de ajutor umanitar, reunind peste 128.000.000 de membri, ce acționează consecvent în vederea prevenirii și alinării suferințelor provocate de războaie, conflicte armate, tensiuni politice, dezastre și calamități naturale sau sociale.

Foto: (c) www.crucearosie.ro

Ea cuprinde Societățile Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie din 188 de state, precum și două instituții internaționale cu sediul la Geneva: Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) — creat în 1863 — și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (Liga) — creată în 1919. Fiecare din aceste trei părți componente are activități și roluri specifice, bine stabilite. Ceea ce le unește sunt principiile fundamentale ale Mișcării de Cruce Roșie și Semilună Roșie și acțiunea comună în spiritul umanismului.

În viziunea Crucii Roșii, un principiu este o regulă de conduită obligatorie, bazată pe rațiune și pe experiență, care guvernează activitatea tuturor componentelor Mișcării, în orice moment. Există șapte principii fundamentale ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie:

* Umanitate — născută din grija de a ajuta, fără discriminare, răniții de pe câmpurile de luptă, Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, sub aspectul său internațional și național, se angajează să prevină și să aline suferințele oamenilor în orice împrejurare;

* Imparțialitate — Mișcarea nu face nicio deosebire de naționalitate, rasă, religie, origine socială sau apartenență politică. Ea se dedică numai ajutorării indivizilor pe măsura suferințelor lor și acordă ajutor prioritar celor mai urgente nenorociri;

* Neutralitate — în scopul menținerii încrederii tuturor, Mișcarea se abține să ia parte la ostilități și la controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic;

* Independență — Mișcarea este independentă. Auxiliare ale autorităților publice în activitățile lor umanitare și supuse legilor care le guvernează țările, Societățile Naționale trebuie să-și păstreze o autonomie care să le permită să acționeze întotdeauna numai conform Principiilor Fundamentale ale Mișcării;

* Voluntariat — Este o mișcare de ajutor voluntar și dezinteresat;

* Unitate — Într-o țară nu poate exista decât o Societate Națională de Cruce Roșie sau Semilună Roșie. Ea trebuie să fie deschisă tuturor și să-și extindă acțiunile umanitare pe întreg teritoriul țării;

* Universalitate — Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, în cadrul căreia toate Societățile Naționale au drepturi egale și datoria de a se întrajutora, este universală.

Foto: (c) www.crucearosie.ro

Federația Internațională a Crucii Roșii și Semilunii Roșii (IFRC) conduce și organizează în strânsă cooperare cu Societățile Naționale, misiunile de asistență care răspund la situații de urgență de scară largă. Secretariatul Internațional al Federației are sediul în Geneva, Elveția. În prezent, 188 de Societăți Naționale sunt recunoscute de către Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) în calitate de membre cu drepturi depline ale Federației.

Fiecare entitate lucrează în țara sa de origine, în conformitate cu principiile dreptului umanitar internațional și cu statutul Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie. În funcție de circumstanțe și capacitățile lor specifice, Societățile Naționale pot lua sarcini umanitare suplimentare, care nu sunt definite în mod direct de dreptul umanitar internațional sau mandatele Mișcării Internaționale. În multe țări, acestea sunt strâns legate de sistemul național răspunzător de îngrijirea sănătății prin furnizarea de servicii medicale de urgență.

Din noiembrie 2009, președintele Federației este Tadateru Konoe (Japonia). Vice-președinții sunt Annemarie Huber-Hotz (Elveția) (ex-officio), Osvaldo Manuel Ferrero (Argentina), Abbas Gullet (Kenya), Francesco Rocca (Italia), Baige Zhao (China), potrivit www.ifrc.org

În cei 152 de ani de activitate neîntreruptă, Mișcarea de Cruce Roșie și Semilună Roșie a modelat dreptul internațional umanitar și a fost principalul mijloc de intervenție umanitară la nivel mondial. În ultimii zece ani, voluntarii Crucii Roșii și Semilunii Roșii au sprijinit peste 160 de milioane de oameni în situații de urgență, de la dezastre naturale la războaie civile. Peste 13 milioane de voluntari din toată lumea își dedică timpul liber pentru a ajuta persoanele vulnerabile din comunitățile în care trăiesc, în cadrul Mișcării Internaționale a Crucii Roșii și Semilunii Roșii.

Foto: (c) www.crucearosie.ro

În România, tinerii voluntari au împărtășit elevilor, începând din 2009, noțiunile de respect, solidaritate și umanitate, încurajându-i să devină un model pentru semenii lor. Prin intermediul rețelelor de socializare, tinerii se constituie într-un grup de lucru virtual, care promovează principiile fundamentale și viziunea lor asupra activităților Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie la nivel global.

Foto: (c) www.crucearosie.ro

”Crucea Roșie Română face parte din cea mai prestigioasă și mai veche organizație umanitară la nivel mondial — Federația Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie. Suntem mândri că în România, prin cei 6.000 de voluntari, Crucea Roșie este implicată în proiecte la nivel național, precum: acordarea de suport celor nevoiași, intervenția la dezastre, acordarea de prim ajutor sau donare de sânge. Prin activitățile sale, Crucea Roșie Română a făcut de nenumărate ori dovada faptului că își merită prestigiul, la nivel național și internațional.

Le mulțumesc tuturor celor care donează o parte din timpul, energia sau profitul lor către Crucea Roșie și îi îndemn pe toți ceilalți să adere la acest spirit filantropic, să fie generoși, să fie Crucea Roșie!”, spunea președintele Societății Naționale de Cruce Roșie din România, Mihaela Geoană, în mesajul adresat în 2014 cu ocazia Zilei Mondiale a Crucii Roșii și Semilunii Roșii.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) europa.eu

Misiunea BEI este de a contribui la integrarea, la dezvoltarea echilibrată și la coeziunea economică și socială a statelor membre ale UE. BEI oferă împrumuturi din resurse atrase în special de pe piețele de capital, la care se adaugă contribuțiile acționarilor. Creditele sunt acordate în condiții favorabile pentru finanțarea unor proiecte de investiții, atât în interiorul Uniunii cât și în afara acesteia, în țările partenere. Aproximativ 90% din împrumuturi merg către programe și proiecte elaborate în cadrul UE.

Banca Europeană de Investiții a fost creată în baza Tratatului de la Roma, intrat în vigoare în 1958. Inițial, în 1958, sediul instituției a fost stabilit la Bruxelles, iar în 1968 a fost mutat la Luxemburg, unde se află și în prezent. Banca are, de asemenea, o rețea de birouri regionale în Europa și în afara acesteia, personalul instituției depășind în prezent 2.000 de persoane.

Inițial au fost finanțate cu precădere investițiile majore de infrastructură ale statelor membre, dar ulterior BEI a început să finanțeze și alte proiecte, vizând dezvoltarea rețelelor transeuropene de transporturi, telecomunicații, aprovizionare cu energie, protecția mediului, întreprinderile mici și mijlocii (IMM). În general este finanțată o treime din fiecare proiect, însă finanțarea poate ajunge și până la 50 la sută. Această finanțare pe termen lung și susținută încurajează adesea atât sectorul privat cât și cel public să facă investiții care în alte condiții nu ar fi fost posibile, după cum arată site-ul BEI.

În afară de împrumuturi, BEI acordă asistență tehnică, printr-o echipă de experți, precum și garanții pentru diverse organisme (bănci, instituții de garantare etc.).

Ca urmare a apelului lansat de Consiliul European la Lisabona pentru sprijinirea mai puternică a IMM-urilor a fost înființat Grupul BEI, alcătuit din Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții, acesta din urmă creat în 1994, în scopul sprijinirii înființării și dezvoltării IMM-urilor.

BEI menține legături strânse cu Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a UE, OLAF ș.a.

Structurile de conducere și control ale BEI sunt: Consiliul Guvernatorilor, alcătuit din miniștrii de finanțe ai statelor membre UE; Consiliului Director; Comitetul de Administrație; Comitetul de Audit. Președintele BEI este ales prin rotație, din fiecare stat membru. În prezent, acesta este germanul Werner Hoyer (din ianuarie 2012). În structura organizatorică a BEI intră, de asemenea, mai multe departamente și consilii de administrație.

Intâlnire a premierului Victor Ponta cu Mihai Tănăsescu, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, și Werner Hoyer, președintele BEI, la Palatul Victoria. (2013)
Foto: (c) Angelo BREZOIANU / Arhiva AGERPRES

În cadrul planului de acțiune pentru Europa Centrală și de Sud-Est, în valoare de peste 30 de miliarde de euro, pentru 2013-2014, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții și Banca Mondială (BM) au investit 24,8 miliarde de euro până la finele lui 2013, potrivit unui comunicat de presă al BEI. La finele lui 2012, cele trei instituții financiare internaționale au lansat un plan de acțiune destinat susținerii creșterii în regiunea Europei Centrale și de Sud-Est. În cadrul acestui plan comun, BEI s-a angajat să contribuie cu minimum 20 de miliarde de euro, Banca Mondială cu șase miliarde de euro și BERD cu patru miliarde de euro. Această inițiativă a venit după un prim plan, lansat în 2009-2010, când instituțiile financiare internaționale au contribuit cu 24,5 miliarde de euro pentru a ajuta țările din Europa Centrală și de Est să facă față crizei.

Școală inclusă în programul BEI de Reabilitare a Infrastructurii Educaționale din București
Foto: (c) Alex TUDOR / Arhiva AGERPRES

Potrivit site-ului Băncii Naționale a României, din 1991 și până la 31 decembrie 2007 au fost înregistrate 70 de acorduri de împrumut semnate între România și Banca Europeană de Investiții, cu o valoare cumulată de 5.105,7 milioane euro. În 2007, BEI a finanțat în țara noastră 5 proiecte (în servicii, utilități municipale, industrie, credite globale prin bănci comerciale etc.) reprezentând un angajament de 172.223.500 euro.

În decembrie 2013, Ministerul Finanțelor Publice și BEI au semnat un contract de finanțare în valoare de 110 milioane de euro în vederea acoperirii contribuției bugetului de stat la Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), implementat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Plutarchos Sakellaris, vicepreședinte BEI, și Wolfgang Schoiswohl, vicepreședinte Corporate Banking BCR, la ceremonia de semnare oficială a unui acord de împrumut între BEI și Banca Comercială Română, dedicat sprijinirii de finanțare pentru IMM-uri și autoritățile publice din România (2012).
Foto: (c) Alex TUDOR / Arhiva AGERPRES

Valoarea totală a împrumuturilor acordate în perioada 1997 — 2013 de BEI, pentru care statul român și-a dat acordul, este de 5,4 miliarde euro. În ianuarie 2015, Guvernul României a aprobat extinderea cu un an, până la 31 decembrie 2015, a proiectului derulat în baza unui contract de finanțare convenit cu BEI privind reabilitarea sectorului sanitar, precum și majorarea contribuției României la costul proiectului cu 4,6 milioane de euro.

Potrivit Raportului Anual pentru 2014 al BEI, care a fost publicat în februarie 2015, BEI a acordat credite în valoare de 77 de miliarde de euro pentru a sprijini investițiile în Europa și restul lumii, circa 69 de miliarde de euro (cca 90%) fiind destinate statelor membre ale UE.

AGERPRES (Documentare — Ruxandra Bratu; editor — Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) ec.europa.eu

Mai multe campanii de curățare au fost implementate în Europa, în ultimii ani, pentru a rezolva problema colectării deșeurilor. Prin Ziua europeană a curățeniei desfășurată sub deviza “Pentru o Europă mai curată!” se intenționează cuprinderea în acțiuni voluntare a cât mai multor cetățeni. Participând direct la evenimentele organizate pentru a curăța mediul în care locuiesc, ei pot vedea cantitatea mare de deșeuri care se află în vecinătatea lor.

“Pentru o Europă mai curată!” este un proiect LIFE, coordonat de Asociația Orașelor și Regiunilor pentru Reciclarea și Gestionarea Durabilă a Resurselor. Un set de instrumente de comunicare a fost elaborat de către organizatori și este pus la dispoziția tuturor participanților prin intermediul coordonatorilor locali, potrivitec.europa.eu

Comisia Europeană promovează evenimentul, însă acțiunile de curățenie au un caracter cu totul independent, local și cetățenesc. În multe cazuri, autoritățile locale, ONG-urile, întreprinderile și școlile sunt cele ce se implică direct sau le coordonează.

În fiecare an, milioane de tone de gunoi ajung în oceane, pe plaje, în păduri sau în alt colț al naturii. Cauzele principale sunt producțiile nesustenabile ale societății, modelele de consum, strategiile insuficiente de gestionare a deșeurilor și lipsa de conștientizare a populației. Pentru a reduce gunoiul depozitat în natură și pentru a scoate în evidență această problemă, EWWR (European Week for Waste Reduction) — Săptămâna europeană pentru reducerea deșeurilor — coordonează în cadrul ei Ziua europeană a curățeniei, la nivel european. EWWR este o inițiativă cu scopul de a promova sensibilizarea cu privire la resursele durabile și la gestionarea deșeurilor în timpul unei singure săptămâni. Ea încurajează o gamă largă de cetățeni să se implice de la autorități publice, companii private, până la societatea civilă.

România participă la mișcarea europeană de colectare a deșeurilor “Pentru o Europă mai curată!”, în perioada 8-10 mai. Asociația Planeta Verde (www.green-planet.ro) este coordonatorul local pentru toate activitățile desfășurate sub această egidă. Potrivit organizatorului local al campaniei, cei care doresc să participe la acțiunile de colectare a deșeurilor trebuie să-și formeze o echipă (cu prietenii, familia și/sau colegii), după care să aleagă o zonă pe care să o ecologizeze. Toate informațiile legate de locul ecologizat, de numărul de persoane din echipă și de numele acestora vor fi centralizate la nivel național și european, iar voluntarii vor primi diplome de participare.

Conform celui mai recent eurobarometru al Comisiei Europene (CE), dat publicității în cadrul campaniei “Generation Awake”, în luna februarie, mai mult de jumătate dintre români (60%) preferă să colecteze selectiv sticle de plastic sau alte materiale din același material, sub media europeană de 90%. De asemenea, peste 60% dintre români și-ar dori mai multe instalații de reciclare și compostare a deșeurilor în zona unde locuiesc, în timp ce 58% dintre aceștia declară că își doresc asigurări mai clare că deșeurile sunt, într-adevăr, reciclate. Totodată, aproape jumătate dintre cei chestionați spun că au nevoie de mai multe informații despre cum și unde se separă deșeurile, în timp ce 40% s-ar lăsa convinși să colecteze selectiv mai mult dacă s-ar oferi stimulente financiare, precum garanții și tarife reduse.

La nivel european, se prefigurează creșterea până la 70-80% a obligațiilor de reciclare globale, începând cu anul 2020.

În prezent, România are obligații anuale de reciclare și valorificare pe fluxuri de deșeuri: ambalaje, DEEE-uri, baterii, uleiuri, anvelope etc. Obligațiile de reciclare pentru fluxul de ambalaje și deșeuri revin, în acest moment, industriei, prin producătorii și importatorii de bunuri ambalate, și autorităților locale. Pe de altă parte, țara noastră nu are ținte anuale pentru deșeul municipal (deșeul generat în gospodării), principala obligație legislativă în acest sens fiind, pentru anul 2020, reciclarea a 50% din deșeul municipal.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) ovariancancerday.org

Rata de supraviețuire în cazul îmbolnăvirii de cancer ovarian este cea mai scăzuta dintre toate cancerele ginecologice. În întreaga lume, din cauza lipsei de conștientizare a simptomelor, lipsei unui test de depistare precoce, precum și diagnosticul tardiv, există puțini supraviețuitori ai bolii. Prin acțiunile organizate cu prilejul acestei zile, se urmărește o informare și o educare a populației cu privire la boală, mai ales asupra simptomelor care sunt generate și de alte boli mai puțin grave, în special boli cronice gastrointestinale. Conștientizarea simptomelor cancerului ovarian poate permite femeilor să primească un diagnostic timpuriu, în stadiul când boala este mult mai ușor de tratat. Diagnosticul pus într-un stadiu incipient crește mult șansa de supraviețuire a unei femei.

O descoperire recentă face ca o simplă analiză de sânge să poată detecta în proporție de 86 % cancerul ovarian cu o mai mare precizie decât orice diagnostic actual, potrivit unui studiu publicat la 5 mai 2015 de revista britanică “Journal of Clinical Oncology”. Studiul elaborat de “University College London” presupune un avans important în diagnosticarea anticipată a acestei boli și în lupta împotriva ei. El se bazează pe analizarea nivelurilor unei proteine — CA125—, prezentă în sânge, având în vedere că ea crește în cazul pacientelor care suferă de cancer ovarian.

Anual, cancerul ovarian este diagnosticat la aproximativ un sfert de milion de femei la nivel global și este responsabil pentru 140.000 de decese. Toate femeile prezintă risc pentru a dezvolta cancerul ovarian. Statistica arată că doar 45% dintre femeile cu cancer ovarian sunt susceptibile de a supraviețui timp de cinci ani, comparativ cu până la 89% din femeile cu cancer de sân, potrivit site-uluiovariancancerday.org.

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) s-a alăturat asociațiilor de pacienți din întreaga lume, marcând, pentru prima dată în țara noastră, Ziua internațională de luptă împotriva cancerului ovarian în 2013.

În România, cancerul ovarian reprezintă cea de-a 5-a formă de cancer ca frecvență, la femei, cu o incidență care este cu 50% mai mare decât media mondială — 9,4 cazuri la 100.000 de locuitori. În fiecare an, în țara noastră, se raportează peste 1.800 cazuri noi de cancer ovarian, în timp ce peste 1.000 de românce mor anual, potrivit Globocan 2012. Vârsta la care apare boala este între 40-50 de ani și între 60-70 de ani.

În 2009, reprezentanți ai organizațiilor pacienților din întreaga lume și profesioniști din domeniul medical s-au reunit într-o conferință internațională axată pe un schimb de experiență din lupta lor împotriva acestui tip de cancer. Inițiativa marcării Zilei internaționale de luptă împotriva cancerului ovarian a fost prezentată în cadrul întrunirii, fiind adoptată de către toți participanții și devenită zi internațională în anul 2013.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) thalassaemia.wix.com

Pentru 2015, tema este “Consolidarea parteneriatului cu sistemele de sănătate centrate pe pacient!”. Problemele de sănătate se schimbă. Nevoile pacientului se schimbă. Reglementările guvernamentale se schimbă. Cu un peisaj în evoluție și așteptări copleșitoare, transformarea asistenței medicale în sisteme de sănătate devine tot mai necesară pentru a corespunde noilor necesităților. Furnizarea de asistență medicală de calitate este esențială. TIF s-a implicat într-o varietate de inițiative și colaborări pentru îmbunătățirea calității asistenței medicale.

Federația Internațională pentru Talasemie este o organizație non-profit și non-guvernamentală, fondată în 1986 și funcțională din 1987.

TIF conlucrează cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) din 1996. Adună sub umbrela sa 117 de asociații naționale axate pe talasemie și alți membri din 57 de țări din întreaga lume, potrivit site-ului TIF. Colaborează cu departamentele relevante ale OMS, organisme oficiale europene / agenții, dintre care 30 naționale, 13 europene și 4 internaționale, 28 de industrii farmaceutice și agenții, precum și 6 asociații profesionale medicale oficiale.

80 delegații ai TIF au vizitat 60 de țări din întreaga lume. Federația Internațională pentru Talasemie a organizat 1 228 evenimente educaționale internaționale (conferințe, ateliere și seminarii), la care au participat 40.000 de profesioniști din sănătate, pacienții și părinții acestora din 62 de țări, potrivit thalassaemia.wix.com.

TIF a organizat pentru anul 2015 un concurs de fotografii având ca subiect tema zile. Scopul concursului este de a crește gradul de conștientizare a talasemiei. Participarea este deschisă pentru toate vârstele și pentru toate țările.

În România, Asociația Persoanelor cu Talasemie Majoră (APTM) organizează diverse evenimente publice de informare și conștientizare a populației privind talasemia majoră, cu ocazia Zilei internaționale a talasemiei.

APTM s-a constituit în 2005, ca asociație non-guvernamentală, care să dea posibilitatea militării pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților cu talasemie majoră. Începând din 2006, Asociația a fost implicată în diferite activități și s-a afiliat la Federația Internațională a Talasemiei.

Statisticile arată că în România trăiesc aproximativ 240 pacienți cu talasemie majoră, iar în asociație sunt înscriși 143 de pacienți, acțiunile APTM servind însă întregii comunități de talasemici din țara. Speranța de viață a bolnavilor cu talasemie majoră a crescut semnificativ, cel mai în vârstă pacient având 49 ani, potrivit www.saptamanamedicala.ro.

Pentru prima dată, în 2014, programul național de tratament al hemofiliei și al talasemiei a fost restructurat în funcție de nevoile pacienților și de recomandările specialiștilor. Bugetul pentru Programul național de talasemie și hemofilie a crescut în 2014 cu 40%, ajungând la 65,16 milioane de lei. De asemenea, Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei a fost extins în 2014 în mai multe unități sanitare. Casa Națională de Asigurări de Sănătate va derula și finanța programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei în 2015 și în 2016.

Potrivit estimărilor OMS, în fiecare an, peste 300 000 de copii cu forme severe ale tulburări de hemoglobină se nasc la nivel mondial, majoritatea în țările unde populația are venituri mici și medii. Aproximativ 5% din populația lumii este purtătoare sănătoasă a unei gene globinice deficitare. Boala este mai frecventă în Asia, Bazinul Mediteranean și Orientul Mijlociu, potrivit www.who.int.

Talasemia majoră este o afecțiune congenitală rară. Purtători de talasemie, ca indivizi, sunt perfect sănătoși. Riscul de a da naștere unui copil afectat de talasemie este de 25% atunci când ambii părinți sunt purtători și 0% când numai unul dintre părinți este purtător.

Simptomele acestui tip de anemie apar în primele 6 luni de viață, tratamentul constând în efectuarea de transfuzii de sânge, la intervale regulate, cuprinse între 14-21 de zile. Dacă transfuziile de sânge se încep de la vârste mici și se continuă pe tot parcursul vieții, ele prelungesc durata de viață.

AGERPRES / (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Marș al tăcerii împotriva violenței domestice, 2008
Foto: (c) Alex TUDOR / Arhiva AGERPRES

Cu această ocazie, autoritățile administrației publice locale pot organiza manifestări și acțiuni specifice, pentru a atrage atenția asupra discriminării și a efectelor acesteia asupra femeilor și bărbaților, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

Proiectul legislativ, inițiat de senatorul UDMR, Rozalia Biro, a fost adoptat de Senat pe 9 septembrie 2014, iar de Camera Deputaților, for decizional, la 11 februarie 2015, cu 281 de voturi pentru și trei abțineri. Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis la 6 martie 2015.

Senatorul UDMR Rozalia Biro, președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități din Senat, inițiatorul acestui proiect legislativ, a declarat, la 13 martie 2015, la Oradea, că a ales această dată pentru că pe 8 mai 2003 ”a fost adoptată strategia privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, de către Ministerul Muncii de atunci, care a devenit apoi legea 202 a egalității de șanse”. De asemenea, senatorul UDMR a susținut că acesta “este un fundament pe care putem construi ceea ce dorim noi pentru a atinge acel scop al Uniunii Europene care vorbește de egalitate între femei și bărbați. Ei au trecut de etapa egalității de șanse. Din păcate, noi suntem la stadiul când începem să facem câte ceva pentru dezvoltarea egalității de șanse între femei și bărbați”. Ea a făcut referire și la recenta rezoluție a Parlamentului European, “Egalitatea între femei și bărbați în cadrul strategiei Europa 2020”, care arată că există, la nivelul Uniunii Europene, o diferență de salarizare de 17% între femei și bărbați, iar violența în familie și relele tratamente sunt în continuă creștere. De asemenea, femeile se confruntă cu un nivel de sărăcie mai mare decât al bărbaților, iar în mediul rural, lipsa locurilor de muncă este mai frecventă la femei.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) www.un.org

Adunarea Generală a ONU a adoptat, în cadrul celei de-a 69 sesiuni, din 26 februarie 2015, Rezoluția 69/267, prin care anunța aniversarea a șaptezeci de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial printr-o reuniune solemnă și specială a Adunării Generale pentru comemorarea tuturor victimelor acestui conflict. De asemenea, menționa și redactarea unei scrisori de către președintele a Adunării Generale, la 15 aprilie 2015, care ulterior a fost trimisă tuturor reprezentanților și observatorilor permanenți ai ONU, potrivitwww.un.org.

Adunarea Generală, în cadrul sesiunii menționate, a făcut trimitere la Rezoluția 59/26 prin care a declarat zilele de 8 și 9 mai ca un moment de comemorare și reconciliere, recunoscând în același timp că statele membre au zile specifice prin care marchează victoria și comemorează victimele celui de-Al Doilea Război Mondial.

A invitat statele membre, agențiile ONU, organizațiile neguvernamentale și persoanele fizice să sărbătorească, în fiecare an, fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată și să aducă un omagiu celor ce și-au pierdut viața în timpul flagelul mondial. În acest sens, a fost adoptată și Rezoluția 64/257 de Adunarea Generală a ONU, la 2 martie 2010, care prevedea și marcarea a șaizeci și cinci de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În aceste zile, în numeroase țări, organizații guvernamentale și non-guvernamentale organizează ceremonii memoriale — depuneri de coroane, dedicate celor care și-au sacrificat viețile, victimelor Holocaustului și celor care au murit în lagărele de concentrare. Printre țările care marchează șaptezeci de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, se numără și Polonia, Germania, Marea Britanie, Rusia, unde vor fi prezenți numeroși șefi de stat și reprezentanți ai organizațiilor internaționale. Secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, va asista la manifestările prilejuite de împlinirea a șaptezeci de ani de la victoria asupra Germaniei naziste, care vor avea loc la 9 mai la Moscova.

Adunarea Generală a ONU subliniază în rezoluțiile sale că acest eveniment istoric a stabilit condițiile pentru crearea Organizației Națiunilor Unite, concepută pentru a salva generațiile viitoare de flagelul războiului.

Ea îndeamnă toate statele membre să își unească eforturile pentru a face față noilor provocări și amenințări teroriste. În conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite, statele membre trebuie să depună toate eforturile pentru a rezolva disputele prin mijloace pașnice, astfel încât să nu pună în pericol pacea și securitatea internațională.

Menționează, de asemenea, progresele înregistrate de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial prin depășirea moștenirii lăsate de acest flagel și îndreptarea omenirii spre reconciliere, cooperare internațională și regională, promovarea valorilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special prin intermediul Națiunilor Unite, precum și prin înființarea de organizații regionale și de alte organisme adecvate, potrivit www.un.org.

O reuniune specială solemnă a Adunării Generale pentru comemorarea tuturor victimelor de război a avut loc la 5 mai în 2015, la sediul Națiunilor Unite, de la New York, marcând totodată șaptezeci de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Acest gând i-a călăuzit ultimii 25 de ani de viaţă.

Îndrăgostit de Sarmizegetusa încă din copilărie, Nunu a devenit cel mai aprig susţinător şi cel mai înfocat admirator al cetăţii. Pentru Nunu, zilele trec aproape la fel. E mai mereu sus, în cetate, pregătit să rezolve eventuale probleme. Primii care îl întâmpină de fiecare dată când urcă acolo sunt cei 3 căţei pe care îi creşte de mici şi cărora nu uită niciodată să le aducă mâncare.

Cetatea este în patrimoniul UNESCO, însă legislaţia naţională e prea stufoasă, iar, de multe ori, birocraţia îngreunează treaba bătrânului străjer.

Vladimir Brilinski: „Îmi place să cred că sunt o treaptă, o treaptă pe care alţii, care vor veni din urmă, vor călca, şi vreau să fiu o treaptă solidă, pe care să se poată călca, şi să se poată continua demersurile pe care le-am început aici”.

N-a fost singur în demersul lui. A avut alături prieteni, turişti, familia. Şi bâta cu care i-a întâmpinat mereu pe vizitatori – fie ei bine intenţionaţi sau nu.

Vladimir Brilinski: „Am avut 9 miniştri ai culturii în vizită aici, şi cu bâta în mână le-am explicat, mai frumos sau mai urât, că Sarmizegetusa trebuie ajutată. Din păcate, ajutor am avut foarte puţin din partea lor, mai mult promisiuni”.

În urmă cu doi ani, Consiliul Judeţean Hunedoara l-a făcut pe Vladimir administratorul oficial al cetăţii. El a acceptat, convins că doar aşa va putea sprijini locul pe care îl iubeşte atât de mult.

Vladimir Brilinski: „Mai de frica amenzilor, mai de frica bâtei, mai de frica jandarmilor, mai de frica firmei de pază, pot să spun că procentul celor tentaţi să se urce pe monumente a scăzut simţitor”.

Nunu a avut parte la Sarmizegetusa şi de una dintre cele mai frumoase surprize din viaţa lui. Se întâmpla acum 2 ani, în iulie 2013, după o furtună puternică.

Vladimir Brilinski: „La rădăcina unui copac am descoperit o piesă fabuloasă, o piesă care nu poate fi evaluată, are o valoare inestimabilă, o matriţă de bronz în care dacii turnau bijuterii, sau probabil meşterii chemaţi aici, în capitala Daciei”.

Nunu îi cunoaşte pe turiştii care revin de dragul zonei.

Iar pentru cei care ajung pe aceste plaiuri prima oară, devine cel mai bun ghid.

„Se cam luptă cu morile de vânt, din câte am putut observa ca turist. Oamenii oricum rămân la stadiul de da, hai să facem, numai că el este singurul care chiar a făcut ceva. L-am văzut în urmă cu vreo 2 ani cărând cu maşina personală gunoaiele din Sarmizegetusa”.

„Un om care a început curăţenia cetăţii, un om care a început să protejeze siturile, un om mai dac decât dacii”.

Sarmizegetusa Regia, prima formaţiune statală de pe teritoriul ţării noastre, mai are multe secrete de dezvăluit. Arheologii au scos la lumină abia 5 la sută din aşezările civile, amplasamentele militare sau din templele de sacrificii ale dacilor. Odată ce săpăturile vor continua, ele vor dezvălui o civilizaţie fabuloasă, comparabilă cu cea grecească şi cea romană, spune cu convingere Vladimir Briliniski.

Sursa: digi24

Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

Potrivit unui comunicat de presă al Asociației React, sângele donat cu această ocazie va fi utilizat în spitalele din București pentru salvarea pacienților supuși unor intervenții chirurgicale sau a celor care necesită preparate sanguine.

“În București, deși zilnic donează aproximativ 200 de persoane, cantitatea de sânge recoltată acoperă doar 70% din cerere. Mai mult, pentru a putea asigura anumite preparate dar și pentru a crește siguranța produselor sanguine, sistemul transfuzional are nevoie de donatori fideli, voluntari, care donează din responsabilitate față de semeni și societate. Sesiunea de sâmbătă, prin sângele recoltat, oferă o șansă pacienților din spitale și vine în întâmpinarea persoanelor ocupate dar interesate să contribuie la salvarea de vieți omenești. Astfel, potențialii donatori au acces într-o zi de weekend la un proces de donare rapid și comod”, susțin reprezentanții asociației, conform comunicatului citat.

Bucureștenii care îndeplinesc condițiile minime pentru a deveni donatori sunt așteptați să doneze sânge benevol (fără bonuri valorice) în cadrul unității mobile “O șansă pentru viață” — un autobuz special compartimentat și dotat pentru a asigura circuitul necesar pe care trebuie să îl parcurgă un donator de sânge.

Cei care donează sânge trebuie să aibă vârsta cuprinsă în intervalul 18 — 60 ani, greutate 50 — 100 kg femeile și 60 — 100 kg bărbații, să nu fi suferit în ultimele luni intervenții stomatologice sau chirurgicale, să nu aibă/nu fi avut hepatită (de orice tip), TBC, sifilis, malarie, epilepsie, bruceloză, ulcer, diabet zaharat, boli de inimă, boli de piele, miopie peste (-) 4 dioptrii, femeile să nu fie însărcinate, în perioada de lăuzie, în perioada menstruală.

Înainte de donare, se recomandă consumarea unei căni cu ceai sau cafea, un mic dejun normal (legume, fructe, fără multe proteine și grăsimi) și nu se fumează înainte și după donare cu o oră.

“O șansă pentru viață” este cel mai amplu program național de donare de sânge derulat până în prezent în România. Programul derulat de Asociația React și Fundația Vodafone România a fost lansat în mai 2008 cu scopul de a îmbunătăți sistemul transfuzional românesc. Până în prezent, în cadrul acestuia au fost recoltați mai mult de 66.000 de litri de sânge, care au salvat peste 200.000 de vieți.

AGERPRES/(AS — autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin)