Foto: (c) www.crucearosie.ro

Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie s-a născut la inițiativa unui om de afaceri elvețian, Henry Dunant (1828-1910), în 1859, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino, bătălie care a făcut 40.000 de victime. La 24 iunie 1859, Henry Dunant venise în nordul Italiei pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. Impresionat profund de imaginea oribilă de după bătălie, el a adunat oameni din satul învecinat și a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniții. Vorbele sale ”Siamo tutti fratelli” (suntem cu toții frați) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici și compatrioți, conform www.crucearosie.ro.

Foto: (c) www.crucearosie.ro


În 1862, Henry Dunant scria cartea ”O amintire de la Solferino”, o pledoarie pentru umanitate, în care a atras atenția lumii asupra necesității de a înființa societăți de ajutor și de a promova un acord internațional cu privire la ajutorarea răniților și la persoanele care îi îngrijesc. Datorită acestei cărți, Henry Dunant a reușit să transmită ideile sale în rândul guvernanților europeni și al oamenilor influenți de la acea vreme.

Astfel, în 1863, s-a întrunit pentru prima oară o comisie care s-a auto-intitulat Comitetul Internațional pentru Ajutorarea Răniților și care, în 1876, urma să devină Comitetul Internațional al Crucii Roșii. 12 șefi de stat au semnat atunci prima Convenție de la Geneva. Tot atunci a fost adoptată și emblema unei cruci roșii pe fundal alb (inversul steagului Elveției, cu cruce albă pe fond roșu), cu scopul de a conferi statut neutru celor care asistau răniții și, astfel, de a asigura protecția acestora pe câmpul de luptă.

Semiluna Roșie a fost adoptată în Convenția din 1929. Având în vedere că există țări în care nici crucea roșie, nici semiluna roșie nu ar putea fi utilizate, deoarece nu sunt acceptate de populația locală, în 2005, statele au adoptat un nou simbol de protecție — Cristalul (rombul) Roșu.

Foto: (c) www.crucearosie.ro

În prezent, folosirea emblemei este guvernată de ”Regulamentul privind folosirea emblemelor de cruce roșie și semilună roșie de către Societățile Naționale”. Acest regulament, adoptat la Budapesta, în noiembrie 1991, a intrat în vigoare în 1992.

Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie este cunoscută în întreaga lume ca o organizație de ajutor umanitar, reunind peste 128.000.000 de membri, ce acționează consecvent în vederea prevenirii și alinării suferințelor provocate de războaie, conflicte armate, tensiuni politice, dezastre și calamități naturale sau sociale.

Foto: (c) www.crucearosie.ro

Ea cuprinde Societățile Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie din 188 de state, precum și două instituții internaționale cu sediul la Geneva: Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) — creat în 1863 — și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (Liga) — creată în 1919. Fiecare din aceste trei părți componente are activități și roluri specifice, bine stabilite. Ceea ce le unește sunt principiile fundamentale ale Mișcării de Cruce Roșie și Semilună Roșie și acțiunea comună în spiritul umanismului.

În viziunea Crucii Roșii, un principiu este o regulă de conduită obligatorie, bazată pe rațiune și pe experiență, care guvernează activitatea tuturor componentelor Mișcării, în orice moment. Există șapte principii fundamentale ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie:

* Umanitate — născută din grija de a ajuta, fără discriminare, răniții de pe câmpurile de luptă, Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, sub aspectul său internațional și național, se angajează să prevină și să aline suferințele oamenilor în orice împrejurare;

* Imparțialitate — Mișcarea nu face nicio deosebire de naționalitate, rasă, religie, origine socială sau apartenență politică. Ea se dedică numai ajutorării indivizilor pe măsura suferințelor lor și acordă ajutor prioritar celor mai urgente nenorociri;

* Neutralitate — în scopul menținerii încrederii tuturor, Mișcarea se abține să ia parte la ostilități și la controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic;

* Independență — Mișcarea este independentă. Auxiliare ale autorităților publice în activitățile lor umanitare și supuse legilor care le guvernează țările, Societățile Naționale trebuie să-și păstreze o autonomie care să le permită să acționeze întotdeauna numai conform Principiilor Fundamentale ale Mișcării;

* Voluntariat — Este o mișcare de ajutor voluntar și dezinteresat;

* Unitate — Într-o țară nu poate exista decât o Societate Națională de Cruce Roșie sau Semilună Roșie. Ea trebuie să fie deschisă tuturor și să-și extindă acțiunile umanitare pe întreg teritoriul țării;

* Universalitate — Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, în cadrul căreia toate Societățile Naționale au drepturi egale și datoria de a se întrajutora, este universală.

Foto: (c) www.crucearosie.ro

Federația Internațională a Crucii Roșii și Semilunii Roșii (IFRC) conduce și organizează în strânsă cooperare cu Societățile Naționale, misiunile de asistență care răspund la situații de urgență de scară largă. Secretariatul Internațional al Federației are sediul în Geneva, Elveția. În prezent, 188 de Societăți Naționale sunt recunoscute de către Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) în calitate de membre cu drepturi depline ale Federației.

Fiecare entitate lucrează în țara sa de origine, în conformitate cu principiile dreptului umanitar internațional și cu statutul Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie. În funcție de circumstanțe și capacitățile lor specifice, Societățile Naționale pot lua sarcini umanitare suplimentare, care nu sunt definite în mod direct de dreptul umanitar internațional sau mandatele Mișcării Internaționale. În multe țări, acestea sunt strâns legate de sistemul național răspunzător de îngrijirea sănătății prin furnizarea de servicii medicale de urgență.

Din noiembrie 2009, președintele Federației este Tadateru Konoe (Japonia). Vice-președinții sunt Annemarie Huber-Hotz (Elveția) (ex-officio), Osvaldo Manuel Ferrero (Argentina), Abbas Gullet (Kenya), Francesco Rocca (Italia), Baige Zhao (China), potrivit www.ifrc.org

În cei 152 de ani de activitate neîntreruptă, Mișcarea de Cruce Roșie și Semilună Roșie a modelat dreptul internațional umanitar și a fost principalul mijloc de intervenție umanitară la nivel mondial. În ultimii zece ani, voluntarii Crucii Roșii și Semilunii Roșii au sprijinit peste 160 de milioane de oameni în situații de urgență, de la dezastre naturale la războaie civile. Peste 13 milioane de voluntari din toată lumea își dedică timpul liber pentru a ajuta persoanele vulnerabile din comunitățile în care trăiesc, în cadrul Mișcării Internaționale a Crucii Roșii și Semilunii Roșii.

Foto: (c) www.crucearosie.ro

În România, tinerii voluntari au împărtășit elevilor, începând din 2009, noțiunile de respect, solidaritate și umanitate, încurajându-i să devină un model pentru semenii lor. Prin intermediul rețelelor de socializare, tinerii se constituie într-un grup de lucru virtual, care promovează principiile fundamentale și viziunea lor asupra activităților Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie la nivel global.

Foto: (c) www.crucearosie.ro

”Crucea Roșie Română face parte din cea mai prestigioasă și mai veche organizație umanitară la nivel mondial — Federația Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie. Suntem mândri că în România, prin cei 6.000 de voluntari, Crucea Roșie este implicată în proiecte la nivel național, precum: acordarea de suport celor nevoiași, intervenția la dezastre, acordarea de prim ajutor sau donare de sânge. Prin activitățile sale, Crucea Roșie Română a făcut de nenumărate ori dovada faptului că își merită prestigiul, la nivel național și internațional.

Le mulțumesc tuturor celor care donează o parte din timpul, energia sau profitul lor către Crucea Roșie și îi îndemn pe toți ceilalți să adere la acest spirit filantropic, să fie generoși, să fie Crucea Roșie!”, spunea președintele Societății Naționale de Cruce Roșie din România, Mihaela Geoană, în mesajul adresat în 2014 cu ocazia Zilei Mondiale a Crucii Roșii și Semilunii Roșii.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)