Romani azi
Marile inventii romanesti si razboiul dus astazi impotriva lor
April 6th, 2015 |
Articol din 
Actorul Alexandru Papadopol împlinește 40 de ani
April 5th, 2015 |
Actorul Alexandru Papadopol s-a născut la 5 aprilie 1975 la Râmnicu-Vâlcea. A locuit o vreme la Câmpulung și Slatina, apoi s-a stabilit la București, unde a absolvit Liceul “Ion Neculce”.
Foto: (c) Ionuț ANGHEL / Ahiva AGERPRES
În anul 1998 a absolvit Facultatea de Drept a Universității Româno-Americane. În același an a fost admis la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC), la secția de actorie. În timpul facultății a participat de două ori consecutiv la secțiunea “Quinzane des Realizateurs” din cadrul festivalului de Film de la Cannes.
Foto: (c) Emil BADEA / Arhiva AGERPRES
La absolvirea facultății, în 2002, Catedra de Teatrologie i-a acordat Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină, o încununare a efortului și dăruirii cu care jucase timp de patru ani, pentru rolurile Tatăl din “Pe jos” și Victor Puhov din “Audiția”.
Pe micile ecrane s-a făcut cunoscut în filme precum: “Marfa și Banii” (2001); “Occident” (2002); “Raport despre starea națiunii” (2003); “Călătorie de vis” (2003); “Amintiri din Epoca de Aur” (2009), “Acasă la tata” (2012), “Love Building” (2013), ”Când se lasă seara peste București sau metabolism” (2013), “Kazimir” (2014), ”Alt Love Building” (2015).
S-a remarcat și în seriale de televiziune: “Căsătorie de probă” (2003) ”Numai iubirea” (2004), “Păcatele Evei” (2005), “Daria, iubirea mea” (2006), “Războiul sexelor” (2007), “Regina” (2008), “Aniela” (2009), “Iubire și onoare” (2010), “Pariu cu viața” (2011-2012).
A fost distins cu premiul pentru interpretare masculină acordat de Uniunea Cineaștilor din România (UCIN), în 2001, pentru rolul Ovidiu din “Marfa și banii”, regia Cristi Puiu. Cu același rol a câștigat premiul pentru cel mai bun actor la cea de-a 42-a ediție a Festivalului de Film de la Salonic, tot în 2001. De asemenea, a primit Premiul pentru interpretare masculină acordat de Uniunea Cineaștilor din România, în 2002, pentru rolul Luci din “Occident” în regia Cristian Mungiu.
Decernarea Premiilor Uniunii Cineaștilor pe anul 2002; academician Mihnea Gheorghiu înmânează premiul pentru interpretare masculină lui Alexandru Papadopol
Foto: (c) Romulus BOANCĂ / Arhiva AGERPRES
Împreună cu Dragoș Bucur și Dorian Boguță a înființat în 2010 școala Actoriedefilm.ro, care a realizat mai multe scurt metraje, precum și două lung metraje — ”Love Building” și ”Alt Love Building”, în care cei trei joacă alături de mai mulți absolvenți ai școlii, fiind și actori și producători.
Din anul 2014, Alexandru Papadopol este actor al Teatrului Odeon unde poate fi văzut în “Titanic vals” de Tudor Mușatescu, în regia lui Alexandru Dabija (2013), “Viză de clown” de Saviana Stănescu, în regia lui Alexandru Mihail (2014) sau “Liniște! Sărut.Acțiune!” — o adaptare de Peter Kerek după filmul “Living in Oblivion”.
Actorii Alexandru Papadopol și Ioana Ginghina, la Premiile VIP, ediție specială de Dragobete — 2009
Foto: (c) EMIL BADEA / Arhiva AGERPRES
Alexandru Papadopol este căsătorit cu Ioana Ginghină și au împreună o fetiță de 7 ani, Ruxandra.
AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Horia Plugaru)
Regizorul de teatru Silviu Purcărete împlinește 65 de ani
April 5th, 2015 |
Silviu Purcărete s-a născut la 5 aprilie 1950, la București. A absolvit secția de regie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” din București, în 1974.
Foto: (c) Maria ADAM / Arhiva AGERPRES
A colaborat cu Teatrul din Piatra Neamț și Teatrul din Constanța. Începând din 1978, a lucrat la Teatrul Mic din București, montând piese de Giraudoux, Sartre, Shakespeare, devenind apoi profesor la IATC. În 1992, a fost numit director artistic al Teatrului ”Lucia Sturdza Bulandra” din București.
Numele marelui regizor este legat, în principal, de colaborarea cu Teatrul Național din Craiova (”Ubu rex cu scene din Macbeth”, ”Titus Andronicus”, ”Phaedra”, ”Danaidele”, ”Orestia”, ”A douăsprezecea noapte” ș.a.). Multe dintre spectacolele sale montate la Craiova au fost invitate la numeroase festivaluri din întreaga lume (Avignon, Edinburgh, Tokio, Melbourne, Montreal, Glasgow, Varna ș.a.).
Întâlnire-dezbatere cu regizorul Silviu Purcărete și trupa Teatrului ‘Katona Jozsef’ pe marginea spectacolului ‘Troilus și Cresida’ prezentat la București
Foto: (c) Grigore POPESCU / Arhiva AGERPRES
În anul 1996, devine director al Centrului Dramatic din Limoges. În 2002, și-a înființat propria sa companie teatrală. A regizat în Regatul Unit ”Decameronul”, ”Phaedra” și ”Danaidele” (Glasgow), ”Orestia” (Lyric Hammersmith), ”Ubu Rex” (Edinburgh International Festival), ”Furtuna” (Nottingham Playhouse). În 2007, a pus în scenă pentru vestita ”Royal Shakespeare Company” piesa lui Eugen Ionescu ”Macbett” și, în același an, a montat ”Troilus și Cresida” la Teatrul ”Katona Jozsef” din Budapesta.
Spectacolul ‘Așteptându-l pe Godot’, de Silviu Purcărete
Foto: (c) Isabela PĂULESCU / Arhiva AGERPRES
La a XV-a ediție a Festivalului Internațional de la Sibiu (mai 2008) i-au fost prezentate trei spectacole: ”Lulu” (2007), ”Așteptându-l pe Godot” și ”Faust”, iar cu piesa ”Măsură pentru măsură”, montată la Naționalul craiovean, a participat la ediția 2008 a Festivalului Internațional Shakespeare. Tot în 2008, spectacolul ”Cumnata lui Pantagruel” după Rabelais, produs de regizor la Teatrul Național ”Radu Stanca” din Sibiu, a fost votat drept ”Cel mai bun spectacol” la Festivalul Ex Ponto din Ljubljana (Slovenia).
Spectacolul ‘Metamorfoze’, regia Silviu Purcărete, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (2009)
Foto: (c) Marioara PĂULESCU / Arhiva AGERPRES
Silviu Purcărete este cunoscut și drept un foarte bun regizor de spectacole de operă: ”La Boehme” de Puccini (Essen), ”Parsifal” de Wagner (Scottish Opera), ”Roberto Devereux” de Donizetti (Wiener Staatsoper), ”Castor și Polux” de Rameau (Opera din Bonn). Piesa de teatru ”Faust”, în regia lui Silviu Purcărete, care a deschis Festivalul Internațional de la Edinburgh din august 2009, a fost declarată ”Sold out!”, cu două săptămâni înainte de prima reprezentație. La ediția 2009 a Festivalului de la Sibiu, publicul a avut bucuria să urmărească trei spectacole semnate Silviu Purcărete: ”Metamorfoze”, ”Uriașii munților” și ”Faust”.
A regizat, de asemenea, spectacolele: ”Regele moare” de Eugene Ionesco, montat în 2010, alături de o echipă internațională; “D’ale carnavalului”, de I.L. Caragiale, o producție a Teatrului Național din Sibiu, care a avut premiera pe 1 aprilie 2011 și care a fost recompensat la Gala Comediei Românești festCo 2012 cu patru premii — Premiul pentru cel mai bun spectacol, Premiul pentru cea mai bună regie, Premiul pentru cea mai bună scenografie și Premiul pentru cel mai bun actor secundar; “Conu Leonida față cu reacțiunea” de I. L. Caragiale (premiera oficială în noiembrie 2012 pe scena Sălii Mici a Teatrului Național București, eveniment inclus în programul anunțat pentru Anul Caragiale, fiind totodată și prima colaborare a regizorului cu Naționalul bucureștean); “Oidip”, pus în scenă la Teatrul Național ”Radu Stanca” din Sibiu, a avut premiera pe 13 iunie 2014, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (ediția a XXI-a).
Cel care poate fi numit un adevărat fenomen al teatrului românesc nu a ocolit nici subiectul legat de realizarea unei producții cinematografice. Filmul ”Undeva la Palilula” (2012) este lung-metrajul de debut al lui Silviu Purcărete, un proiect grandios care reunește importante nume din lumea teatrului și filmului românesc. Filmul a fost recompensat cu trofeul pentru Cel mai bun lungmetraj de debut la cea de-a opta ediție a Festivalului Filmului Sud-Est European — SEEFest, desfășurat la Los Angeles în perioada 2 — 6 mai 2013.
Din 2003, Silviu Purcărete este membru cu titlu personal al Uniunii Teatrelor din Europa. Pentru prodigioasa sa activitate a fost răsplătit cu numeroase premii, printre care: Premiul Național pentru Teatru (pentru piesa ”Campiello” de Goldoni, 1986); Premiul criticii și Premiul pentru excelență artistică al Fundației Hamada (Festivalul internațional de la Edinburgh, 1991); Premiul pentru cel mai bun spectacol străin la Festivalul Americilor de la Montreal (1993); Golden Globe Peter Brook Prize pentru cea mai bună regie teatrală (1995); Premiul criticii la Festivalul de teatru de la Dublin (1996); Premiul special al juriului la Festivalul Internațional Shakespeare, Gdansk (2006). În 2010 primește Premiul Internațional Shakespeare în cadrul celei de-a șaptea ediții a Festivalului Internațional Shakespeare, desfășurat la Craiova și București. Premiul de Excelență la Gala Premiilor UNITER 2010, de la Sibiu, a fost acordat lui Silviu Purcărete (regizor și scenarist), Helmut Stürmer (scenograf — decor), Lia Manțoc (scenograf — costume), Vasile Șirli (compozitor), Andu Dumitrescu (scenograf — efecte video), pentru impactul internațional al spectacolului ”Faust” după Goethe (producție a Teatrului Național ”Radu Stanca” Sibiu) la Festivalul Edinburgh 2009. În 2013, primește o stea pe Aleea Celebrităților de la Sibiu (“Sibiu Walk of Fame”), un proiect inițiat de Primăria Municipiului Sibiu ca o recunoaștere publică a meritelor celor mai importante personalități care au contribuit la dezvoltarea fenomenului cultural de la Sibiu.
Regizorul Silviu Purcărete se numără printre laureații Premiilor Academiei Române pentru anul 2012, decernate pe 19 decembrie 2014, el primind Premiul Aristizza Romanescu — în domeniul artelor spectacolului, pentru montarea piesei ”Conu Leonida față cu reacțiunea” de I. L. Caragiale. A fost distins cu Ordinul ”Steaua României” în grad de Comandor (2000).
AGERPRES (Documentare — Ruxandra Bratu; editor: Horia Plugaru)
Diplomatul Luminița Odobescu, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, a primit, joi, însemnele de Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare de la ambasadorul Franței la București, Francois Saint-Paul, în cadrul unei ceremonii la care au participat, printre alții, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, și membri ai corpului diplomatic.
Foto: (c) Ilie BUMBAC / AGERPRES FOTO
În discursul său, Francois Saint-Paul a afirmat că Luminița Odobescu este una dintre femeile diplomat cu care România se poate mândri, dar și unul dintre actorii-cheie, la nivel diplomatic, ai relației bilaterale româno-franceze.
“Dragă Luminița, cariera dumneavoastră profesională este caracterizată printr-o legătură discretă, dar foarte intensă cu Franța. S-a considerat că această legătură puternică și constantă a fost unul dintre atuurile majore ale relației diplomatice bilaterale dintre România și Franța pe parcursul ultimilor ani, dar și baza unei cooperări strânse între țările noastre în cadrul UE. Pentru a defini în câteva cuvinte rolul dumneavoastră, ați fost unul dintre actorii implicați în frumoasa noastră prietenie diplomatică pe care îmi doresc să o duceți mai departe”, a declarat Saint-Paul.
La rândul său, Luminița Odobescu s-a arătat onorată de distincția primită și a transmis colegilor săi din Ministerul Afacerilor Externe că aceasta este o recunoaștere a unui efort și unei munci de echipă.
Foto: (c) Ilie BUMBAC / AGERPRES FOTO
“Franța, cultura și limba franceză, legăturile noastre istorice și relația noastră prezentă, dar și munca alături de colegii noștri francezi au fost întotdeauna aproape de inima mea și foarte importante pentru mine și colegii mei. România și Franța au o bogată istorie comună și un viitor comun. E datoria noastră să punem în valoare toate atuurile relației noastre pentru a întări Parteneriatul strategic, la fel ca și cooperarea la nivelul Uniunii Europene și în plan internațional”, a afirmat Odobescu.
AGERPRES/(AS — autor: Cătălin Alexandru, editor: Andreea Rotaru)
Artistul roman care a cucerit seicii
March 31st, 2015 |
de @Sorin Tudor
Se numește Cătălin Marin, este fotograf și locuiește în Dubai, Emiratele Arabe Unite.
Fotografia de mai sus a fost selectată de către National Geographic în seria celor mai bune fotografii din 2011 și a câștigat premiul pentru cea mai bună fotografie în cadrul Best Asian & Oceanian Photoblog Awards.
Cătălin a plecat din România în urmă cu 11 ani. În primii ani a locuit în Bahrain, apoi s-a stabilit în Dubai. Este specializat în fotografia arhitecturală şi de interior, precum şi în portrete corporatiste şi comerciale. Lucrările sale au obținut numeroase premii și au apărut în publicații internaționale prestigioase.
Printre clienții lui Cătălin se regăsesc nume sonore ca Grand Hyatt, Virgin Australia, Dunlop, London Business School, United Colours of Benetton sau Epson.
Și, nu în cele din urmă, Cătălin este pasionat de călătorii. Iată în continuare câteva dintre fotografiile pe care le-a realizat în Islanda și Tibet
Îl puteți urmări pe Cătălin Marin, pe site-ul său, pe blog și, firește, pe facebook.
Sursa webcultura
Primarul-exemplu pentru o ţară întreagă. Lucrează fără salariu şi mai aduce bani de acasă: „Familia mi-a spus clar că vin aici pentru un motiv – să fac treabă!“
March 31st, 2015 |
deDani DanceaDevino
Primarul din Becicherecu Mic, Raimond Ovidiu Rusu, lângă balta de pescuit pe care a construit-o pentru comună din bani proprii FOTO Daniel Dancea Primarul unei comune din Timiş lucrează fără salariu, edilul investind banii care i s-ar fi cuvenit în flori pentru doamnele din comună de 8 martie şi pomi fructiferi pe care îi oferă localnicilor, cerându-le în schimb să dea dovadă de responsabilitate civică. În plus, primarul vine şi cu bani de acasă premiind copiii cu rezultate bune la şcoală şi finanţând activităţile culturale şi sportive din comună.
Chiar dacă pare greu de crezut, există în judeţul Timiş un primar care lucrează fără salariu, el fiind, de fapt, un finanţator al Primăriei. Membru al familiei Rusu, care deţine una din cele mai mari fabrici de mobilă din România, primarul din Becicherecu Mic, judeţul Timiş are suficienţi bani încât să se lipsească de salariul de primar în valoare de 27.615 lei anual, conform ultimei declaraţii de avere. Încă din momentul în care a candidat, actualul primar din Becicherec a ştiut că se va lipsi de salariu, Raimond Rusu fiind „oferit” comunei de familia care derulează o afacere sănătoasă şi profitabilă, fără contracte cu statul. „Familia mi-a spus foarte clar că vin aici pentru un singur motiv: să fac treabă. Nu am nevoie de alte surse de venit decât cea pe care mi-o asigură familia”, a declarat primarul Raimond Ovidiu Rusu, pentru „Adevărul”. La instalarea sa pe funcţia de primar, Rusu s-a confruntat cu o problemă destul de spinoasă. Situaţia juridică a multor localnici sau proprietăţi era neclară, ceea ce afecta şi bugetul comunei. Astfel, în urmă cu trei ani, primarul a cumpărat din salariul său pe un an pomi fructiferi pe care i-a oferit localnicilor cerându-le în schimb să completeze un formular care ajuta la clarificarea situaţiei privind încasarea taxelor pentru gunoi. „Am văzut că oamenii au nevoie de anumite stimulente să se conformeze unor reguli. Dacă le impui, cu forţa reacţionează mai rău. Dacă îi iei cu vorba bună sau îi stimulezi, chiar se implică. La noi, gunoiul se plăteşte în funcţie de numărul de persoane din fiecare gospodărie. Neavând o situaţie clară, m-am gândit să pun salariul meu pe aproximativ un an de o parte şi am oferit cu câte doi pomi fructiferi, cu condiţia să vină fiecare să declare câte persoane locuiesc în fiecare casă”, a declarat primarul. Văzând că stimulentul funcţionează, în anul următor primarul a oferit pomi pentru clarificarea situaţiei la apă, iar în acest an le-a cerut localnicilor să îşi clarifice în schimbul pomilor situaţia juridică a proprietăţilor. „Anul acesta le-am cerut la toţi să îşi aducă actele de proprietate pentru că sunt unii care aveau domiciliu de Timişoara şi declarând că locuieşte aici îi emiteam decizie de impunere, ceea ce nu era normal. Mulţi nu au făcute moştenirile şi succesiunile. Au venit în proporţie de 80-90 la sută. Dacă i se explică motivul pentru care este chemat şi mai este şi stimulat, omul vine”, a mai declarat primarul, căruia îi rămân bani, după ce cumpără pomii fructiferi, să cumpere de 8 martie şi câte o floare pentru fiecare doamnă din comună. „Se dau pomi pentru tot satul. Te înscrii pe listă cu pomii pe care îi vrei şi îi primeşti. Se face de vreo trei ani de zile necondiţionat. Anul ăsta am primit un gutui şi un păr. Anii trecuţi am primit măr, păr, cireş şi vişin. E o idee foarte bună”, a declarat Ana Marinău. „Eu am şi mâncat roada din ele. Am primit un păruţ care a şi rodit după un an. A pornit după ce a venit actualul primar. E foarte bună ideea”, a declarat şi Maria Popovici, o altă localnică din Becicherecu Mic. Ana Marinău, beneficiară a pomilor primiţi de la primar Maria Popovici, beneficiară a pomilor primiţi de la primar Pe lângă salariul pe care îl donează, practic, comunei Raimond Rusu şi familia lui finanţează şi activităţile din comună. În fiecare an, premianţii de la şcoală participă la programul „primar pentru o zi”, stând o zi întreagă alături de primar, care îi şi premiază pe cei cu rezultate deosebite. În plus, familia Rusu finanţează echipa de fotbal a comunei şi activităţile culturale. De asemenea, din bani proprii, primarul a realizat pe un teren al primăriei o baltă pe care se organizează la sărbători concursuri de pescuit. După niciun mandat la primărie, Raimond Rusu se declară dezamăgit şi spune că în poporţie de peste 90 la sută nu va mai candida. Dezamăgirea primarului nu vine din faptul că vine cu bani de acasă, ci din modul în care funcţionează administraţia publică din România. „Sunt foarte dezamăgit. Eu cred că într-un viitor apropiat nu se vor rezolva problemele. Sunt multe neconcordanţe. Nu se alocă banii cum ar trebuipentru bugetul fiecărei comune. Se aprobă proiecte sau nu se aprobă după criterii care nu ţin cont de realitate sau pe criterii politice. Care e logica să faci un birou de informare turistică într-o localitate în care nu ai turism”, spune Raimond Rusu. Ales ca şi candidat al USL, Raimond Rusu este membru PSD, dar spune că 70 la sută din localnici sunt de dreapta alegând omul, pe care l-ar fi ales „şi dacă ar fi candidat din partea Partidei Romilor”. În mandatul său, Raimond Rusu a reuşit să stingă datoriile de 33 de miliarde de lei moştenite de la fostul primar şi să obţină fonduri europene pentru cinci proiecte. Pe lângă asta, împreună cu primarul PNL din Dudeştii Noi colaborează pentru a aduce gazul în comună. „Am terminat studiul de fezabilitate pentru a aduce gazul metan pentru a putea dezvolta o zonă industrială şi mică producţie pentru că sunt utilităţi necesare. Când lucrezi în interesul oamenilor nu există culoare politică”, a declarat Raimond Rusu pentru „Adevărul”. Edilul a mai spus că dacă fiecare familie care a reuşit ceva pe forţe proprii, fără ţepe la bănci sau împotriva statului, ar da un membru al familiei în administraţia publică locală sau în politică, faţa României. „Toţi aceşti politicieni care sunt afacerişti, dar ei nu au făcut în viaţa lor decât afaceri cu statul nu au cum să înţeleagă ce se întâmplă în economia reală”, a punctat primarul din Becicherecu Mic.
Citeste mai mult: adev.ro/nm1byh
Anastasia Lazariuc
March 30th, 2015 |
Cântăreața Anastasia Lazariuc s-a născut la 6 iulie 1953, în satul Băcioi, Republica Moldova.
Foto: (c) anastasialazariuc.ro
A urmat Școala muzicală ”Ștefan Neaga”, secția dirijat — coral, iar în 1987 a absolvit Facultatea de Regie la Institutul de Arte din Chișinău “Gavril Musicescu”.
S-a lansat cu piesele lui Ion Aldea-Teodorovici “Până la lacrimi mi-e dragă viața”, “Seară albastră”, “Fuga, fuga”.
În anul 1972, a devenit solista formației Sonor cu care a efectuat turnee internaționale. În anul 1973, a câștigat premiul al II-lea la Festivalul Cântecului de la Liepaja, Lituania.
A fost angajată ca solistă a Filarmonicii din Cernăuți timp de doi ani (1975-1977), apoi, timp de 16 ani, a fost solista Radiodifuziunii din Chișinău. În paralel a colaborat cu televiziunile din orașe ale fostei Uniuni Sovietice ca Moscova, Leningrad, Kiev, Minsc și altele. A lansat mai multe albume cu muzică românească la casa de discuri “Melodia” din Moscova, potrivit site-ului oficial al artistei.
Laureată a multor concursuri și festivaluri din fosta Uniune Sovietică, Anastasia a realizat numeroase turnee în țară și străinătate. A colaborat cu televiziunea rusă, dar și cu televiziunile și radiourile din România. A susținut numeroase turnee în străinătate, în țări ca SUA, India, Belgia, Germania, Franța, Austria etc.
Colaborarea cu cei mai talentați compozitori și poeți, ca Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Petre Teodorovici, Eujen Doga, Ion-Aldea Teodorovici, Iurie Sadovnic Gutu, Paria Radu, Anatol Dumitraș, Ian Raiburg și alții, i-a adus mult succes în activitatea artistică.
În anul 1985, împreună cu formația Amor, a efectuat primul său turneu în România, având câte trei spectacole pe zi timp de o lună. Publicul din România a cunoscut-o cu adevărat în 1990, la Festivalul de la Mamaia, unde a fost invitată să susțină un recital. În anul 1992, s-a stabilit în România unde a devine cunoscută mai ales pentru duetele cu Mihai Constantinescu, care s-au bucurat de un real succes.
cu Mihai Constantinescu, 2000
Foto: (c) Viorel LĂZARESCU / Arhiva AGERPRES
A lansat mai multe albume cu muzică românească la casa de discuri Melodia din Moscova. Dintre discurile semnate de Anastasia Lazariuc, ca interpretă, menționăm: ”Ochii mei” (1987), ”La est și la vest de Prut” (cu Mihai Constantinescu, 1991), ”Maria” (cu Mihai Constantinescu, 1994), ”Anastasia” (single), ”Cine poate ști” (1997), ”Cu tine” (2000), ”Destin” (2003), ”Sinceritate” (2008). Cele mai recente albume — “Nostalgie” și “Dor de mamă” — au apărut pe piață în 2010-2011, în colaborare cu compozitori basarabeni, informează site-ul artistei.
Anastasia Lazariuc și Trupa Millenium la Festivalul Internațional “Cerbul de Aur”, 2005
Foto: (c) Grigore POPESCU / Arhiva AGERPRES
În 1982, a primit titlul de Artista Emerită a Republicii Moldova.
În mai 2010, Anastasia Lazariuc a susținut, la Chișinău, spectacolul ”Orice femeie este frumoasă”’, în care l-a avut invitat pe Mihai Trăistariu. Cu acest prilej, i-au fost conferite titlurile de ”Cetățean de onoare” al orașului, dar și cel de ”Artist al poporului Republicii Moldova”, cea mai înaltă distincție a artiștilor.
Anastasia Lazariuc la prima ediție a Galei Ovo Music, 2011
Foto: (c) Sorin LUPȘA /Arhiva AGERPRES
În mai 2014, Anastasia Lazariuc a lansat două albume cu 40 cele mai bune piese ale sale, CD-urile fiind încadrate într-o carte ce conține biografia interpretei.
În prezent Anastasia realizează spectacole atât în țară, cât și peste hotare. În continuare ține o strânsă legătură cu locurile natale, continuând să realizeze spectacole și piese cu compozitori și textieri din Republica Moldova.
Artista este mamă și bunică. Fiul ei, Andrei, are două fiice — Beatrice și Anastasia, iar fiica artistei, Ileana, are doi băieți — Alex și Nicolas.
AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Două medalii de aur pentru inventatorul Corneliu Birtok Băneasă la Salonul Pro Invent
March 29th, 2015 |
Inginerul Corneliu Birtok Băneasă, cunoscut pentru invențiile sale din domeniul auto, a câștigat două medalii de aur și a primit două diplome de excelență la actuala ediție a Salonului internațional de inventică Pro Invent, care a avut loc la Cluj-Napoca în perioada 25-27 martie.
Foto: (c) Sorin BLADA / Arhiva AGERPRES
Juriul salonului a acordat inventatorului din Deva două medalii de aur pentru două filtre de aer ce permit reducerea consumului de carburanți la autovehicule, unul dintre dispozitivele denumite “filtru supraaspirant inversat” fiind aplicat pe mai multe ambulanțe ale SMURD-Salvital Hunedoara.
Inventatorul a mai primit o diplomă de excelență din partea Academiei de Științe Tehnice din România pentru contribuția avută la dezvoltarea activității de inventică din România.
Foto: (c) Sorin BLADA / Arhiva AGERPRES
De asemenea, Centrul de Cercetare “Nanomateriale pentru Microsisteme Mecanice” de la Universitatea Valahia-Târgoviște i-a acordat inginerului auto o diplomă de excelență pentru un dispozitiv dinamic de transfer al aerului aplicat pe camioanele Asociației Române pentru Transport Rutier Internațional (ARTRI) și pe autobuzele unei societăți de transport public din Alba Iulia.
“A fost pentru prima oară când am avut onoarea să primesc o diplomă din partea Academiei de Științe Tehnice din România. Este o recunoaștere a muncii pe care am depus-o încă de pe vremea în care era student. De altfel, Salonul Pro Invent, organizat în cadrul Universității din Cluj-Napoca, mi-a oferit prilejul de a mă întâlni cu foarte mulți studenți, viitori ingineri.
Le-am putut prezenta invențiile mele și am vorbit aceeași limbă: pasiunea pentru inginerie”, a declarat sâmbătă pentru AGERPRES inventatorul Corneliu Birtok Băneasă.
Foto: (c) Sorin BLADA / Arhiva AGERPRES
Potrivit inventatorului, sistemul dinamic de transfer al aerului permite o reducere cu 5-7% a consumului de carburant, invenția fiind premiată și anul trecut cu medalie de aur la Salonul internațional de inventică de la Geneva. În ceea ce privește filtrul supraaspirant inversat, acesta duce la o economie de combustibil de peste 10%, dispozitivul aflându-se acum în stadiul omologării internaționale cu o variantă optimizată.
Salonul internațional al cercetării, inovării și inventicii Pro Invent Cluj-Napoca a fost organizat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca sub egida Ministerului Educației Naționale. Ediția din acest an a reunit 60 de universități, institute, centre și stațiuni de cercetare, firme, asociații ale inventatorilor, persoane fizice din țară și din străinătate.
AGERPRES/(AS — autor: Sorin Blada, editor: Ștefan Gabrea)
Eduard Novak, vicecampion mondial la paraciclism, în Olanda
March 29th, 2015 |
Ciclistul roman Eduard Novak a câștigat, sâmbătă, medalia de argint în proba de 4 kilometri contratimp, categoria C 4, din cadrul Campionatelor Mondiale de paraciclism de la Apeldoorn, în Olanda.
Foto: (c) Arhiva AGERPRES
Pe velodromul Omnisport din Alperdoorn, denumit și ”epicentrul eroilor pe pistă”, Eduard Novak a fost devansat, în finală, de ciclistul slovac Jozef Metelka, deținător al recordului mondial la această probă. Un alt român, Robert Tămîrjan, s-a clasat pe locul 15.
După premiere, Eduard Novak a scris pe o rețea de socializare că este bucuros pentru acest rezultat, care îl readuce în topul celor mai buni paracicliști din lume și care reprezintă încă un pas către titlul paralimpic de la Rio de Janeiro 2016.
”Sunt bucuros pentru acest rezultat, care mă readuce în topul celor mai buni paracicliști. Este înca un pas pe care îl fac în a-mi atinge scopul — Aur la Paralimpiada din RIO 2016. Vă mulțumesc pentru sprijin și încurajări și sper ca împreună să facem din ciclism noul sport național”, a scris Eduard Novak pe pagina sa de Facebook.
Eduard Novak este singurul campion paralimpic din istoria România, câștigând medalia de aur la Jocurile Paralimpice de la Londra 2012 și fiind deținătorul mai multor titluri mondiale.
La Apeldoorn, Novak a ocupat și locul 6 în proba de urmărire.
AGERPRES (AS-autor: Gina Ștefan, editor: Mihai Țenea)
Romanul care a facut avere din inventia unui japonez si din aroganta lui Gigi Becali. “Cea mai usoara afacere din viata mea”
March 25th, 2015 |
Oameni de otel, oameni de plastic
In 1951, dupa 10 ani de la emigrarea in America, impreuna cu tatal si unchiul sau pornesc o afacere ce avea sa revolutioneze piata ambalajelor. Un japonez le-a prezentat o inventie care avea sa-i transforme in milionari. „Ne-a aratat un fermoar de plastic care era foarte interesant. N-avea dinti sa se prinda, se putea inchide cu mana. Si am zis ca e ceva foarte interesant, dar nu cunosteam nimic. Tatal meu si unchiul meu erau oameni de otel, habar nu aveam de fermoar sau de plastic.” Din pacate tatal sau n-a mai trait sa vada afacerea profitabila. A murti in 1953 de un atac de inima.
Au deschis fabrici si au lansat in lume un ambalaj pe care il folosesc azi milioane de oameni. In 1978 au vandut compania a carei cifra de afaceri ajunsese la 200 de milioane de dolari, dar a ramas la conducerea ei pana in 1989. Compania care a preluat afacerea a mutat fabrica in alt stat american, pastrand in New York doar birourile. Piata acestor ambalaje la nivel mondial a ajuns in zilele noastre la 2 miliarde de dolari. Iar Steven Ausnit e inca un jucator important in calitate de consultant si inventator de noi patente.
Are 165 de patente pe numele sau si alte cateva zeci in calitate de coinventator. Cand il intreaba cineva de avere raspunde simplu: nu sunt sarac. Traieste insa ca un om cu simtul masurii. Are o casa frumoasa in Manhattan in apropiere de Central Parc, o masina de 50.000 de dolari si cam atat . Restul averii e stocata in investitii: imobiliare si alte afaceri din care scoate profit
S-a speriat cand a revazut Bucurestiul
Averea si-a construit-o in America, dar a crescut-o revendicand munca tatalui sau. In 1993 s-a intors in tara. Printr-un concurs de imprejurari l-a cunoscut pe Ioan Adam, un resitean care l-a si ajutat sa se intoarca acasa. Pana atunci nu mai vorbise romaneste si a fost suprins sa realizeze pe aeroport ca nu-si uitase limba. „Aveam amintiri din Bucuresti din 1939 cand Bucurestiul era cunoscut ca Micul Paris din est, un oras frumos. Cand m-am intors prima data eram speriat de ce am vazut. A fost un soc”
A luat legatura cu avocati si a intentat proces statului roman in dorinta de a recupera averea tatalui sau: parte din uzinele Resita, fabricile Nadrag-Calan si casa din Aleea Alexandru. Urmasii familiei Ausnit au primit pentru actiunile de la Uzinele Resita doua milioane de dolari, iar pentru fabricile Nadrag-Titan-Calan, 37 de milioane, insa jumatate din suma s-a dus spre onorariul avocatilor.
Despagubirile le-a primit sub forma de actiuni la Fondul Proprietatea sau in bani. In natura a primit cateva blocuri de locuinte in Otelul Rosu pe care le-a donat chiriasilor in 2007 „Nu le vreau eu si nu vreau sa iau de la ei casele in care au trait toata viata”, spune Steven Ausnit.
Tot in natura i-a fost restitutita si casa din Aleea Alexandru pe care i-a vandut-o lui Gigi Becali. „A fost probabil cea mai usoara afacere din viata mea. Domnul Becali m-a contactat prin avocatul meu. Eram la Montreal si m-a chemat avocatul, ‚Am aici un domn, domnul Becali, si vrea sa cumpere casa’. Am vandut casa destul de scump. 5 sau 6 milioane de dolari, nu-mi aduc aminte. Bineinteles ca a trebuit sa impart cu fratele meu. Din nefericire a murit inainte, deci cu nevasta lui.” O parte din sumele obtinute ca despagubiri, Steven le-a intors in Romania, investind 2 milioane de euro intr-o afacere la Lugoj alaturi de un partener roman.
Mostenitorii unei averi fabuloase
Steven Ausnit si-a adus in Romania si fiicele, dar si nepotii ca sa-si cunoasca originile. I-am intalnit pe toti la New York veniti de prin toate colturile Americii. Suzanne, fiica cea mare, a fost jurnalist la o revista de calatorii si bucatarie, dar de cativa ani a devenit instructor de yoga. Fiica ei, Saskia, a mostenit talentul antreprenorial al bunicului, studiind afaceri la prestigioasa Universitate Marquet.
Fiica cea mica a lui Steven, Christine s-a specializat in matematica si IT la Harvard, iar fiul cel mare este absolventul aceleiasi universitati, fiind pasionat tot de calculatoare. Cel mic studiaza inca matematica la prestigioasa MIT si viseaza sa devina profesor. Stiu ca sunt mostenitorii unei averi fabuloase, dar e un subiect despre care nu se prea discuta.
Au un bunic multimilionar, dar nici unul n-are atitudinea celor care au primit totul pe tava. Muncesc, sunt pasionati de meseriile lor si se bucura de vacantele pe care le petrec cu totii in Romania. „Am fost in 2000 prima data si oamenii au fost asa de calzi acolo. Toata lumea era prietenoasa si cu casele deschise si eu ca femeie primeam constant flori si am zis e o traditie romaneasca”, spune Christine.
Iar ca sa ajute studentii romani, sotii Ausnit au decis la sfasitul anilor ’90 sa plateasca trei burse anual la Harvard. O data pe an vin in Romania sa revada prietenii ce le-au devenit familie. Steven Ausnit nu se pretind mare patriot ci mai degraba iubitor al oamenilor si locurilor pe care le-a redescoperit odata cu intoarcerea acasa la Resita, la locomotivele cu aburi de care era atat de pasionat in copilarie. Pentru el, Romania nu e doar locul nasterii sale ci si tara in care a intors parte din averea tatalui investind in locurile in care in urma cu 100 de ani Max Ausnit scria istorie.
Sursa: protv