ROMANIA

Romania on TOP 10

Maramureşul se pregăteşte de iarnă! 23 de milioane de euro sunt pregătiţi pentru investiţii în domeniul schiabil din zonele Mogoşa – Baia Sprie şi Izvoarele – Borişte. Licitaţiile au fost anunţate pentru luna august, termenul limită pentru depunerea ofertelor fiind diferit însă pentru cele două proiecte. Finanţatorul principal este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Pe lângă alte sejururi pe care Lidl le are în ofertă, doar pentru clienţii din Germania, recent, compania a introdus şi sejururile spre România. Acestea constă într-un circuit amplu, care include oraşele Bucureşti, Piteşti, Sibiu, comuna Biertan, Sighişoara, Lacul Roşu, comuna Hărman, Braşov, Bran, Predeal.

Sejurul include cazare şapte nopţi în cameră dublă la hoteluri de trei şi patru stele cu demipensiune, transport cu avionul cu un operator de renume, intrările la obiectivele stabilite, ghid vorbitor de limbă germană şi transferuri cu autocare moderne şi cu aer condiţionat.

Cât plăteşte neamţul să vadă România

Preţurile variază în funcţie de perioadă. Prin tour operatorul partener Lidl, germanii pot alege din şase serii, începând cu data de 3 aprilie, iar plecări cu avionul sunt doar din Munchen şi Frankfurt.

Spre exemplu, un cuplu ar avea de plătit 1.676 de euro pentru un sejur de opt zile cu demipensiune în perioada 3-10 aprilie 2012, cu plecare din Frankfurt. În funcţie de perioadă şi oraşul de plecare, preţurile sejururilor variază între 1.358 şi 1.676 euro/ două persoane.

Ce vor vizita

Traseul include vizite la Mănăstirea Cozia, Sibiu, Sibiel – unde turiştii sunt invitaţi la cină în casa unei familii de ţărani unde vor bea vin şi rachiu. Apoi, vizita continuă cu o oprire la Biertan şi Sighişoara. Traseul continuă spre Lacul Roşu, iar autocarul va trece prin Sovata şi Praid. În cea de-a patra zi, turiştii vor vizita Lacul Roşu şi Mănăstirile Agapia, Neamţ din Bucovina. Excursia continuă apoi cu vizite la Mănăstirile Moldoviţa, Suceviţa şi Voroneţ, dar germanii vor putea cumpăra vase de la un atelier de olărit. Itinerariul mai incluse şi vizite la Braşov, Bran – despre care oferta spune că mai este cunoscut Castelul lui Dracula. În ultima zi, după un periplu prin ţară, excursia se continuă cu vizitarea Arcului de Triumf, a Pieţei Revoluţiei, a Casei Poporului şi a Patriarhiei.

Sursa : www.money.ro

de Cosmin Navadaru HotNews.ro

Joi, 8 decembrie 2011, 17:20 Actualitate | Cultură

Nicolae Iorga

Foto: Agerpres

Personalitate prodigioasa, ajuns profesor universitar la doar 23 de ani, Nicolae Iorga a scris 1250 de carti si peste 25.000 de articole. A intrat in viata parlamentara in 1907, iar peste 12 ani a devenit Presedintele Parlamentului. A propovaduit idealul national, propunand de multe ori solutii nerealiste pentru tara. “A fost considerat un instigator. Daca n-ar fi fost asasinat, ar fi murit in puscarie”, spune istoricul George G. Potra, caci Iorga “se ia de piept cu toata clasa politica. Pentru el nu exista nici liberali, nici conservatori, nu exista nici dreapta, nici stanga. El cere dreptate pentru taranul roman”. Vezi ce au declarat mai multi istorici saptamana aceasta, cu ocazia lansarii volumului “Discursuri parlamentare 1907-1917” de Nicolae Iorga.

• Iorga, comparat de Caragiale cu Iliuta, “activul” de la casa de nebuni, care aducea apa cu o caldare gaurita
• “Demolat” de Zaharia Stancu, dar elogiat de George Calinescu
• Ionel Bratianu, huiduit la Ateneul Roman – o replica inteligenta
• Apetitul oamenilor politici pentru valorile istoriei noastre – o poveste despre autosuficienta si despre cum reinventam mereu apa calda

Nicolae Iorga (1871-1940), istoric si om politic. Profesor la Universitatea din Bucuresti (1894). Membru al Academiei Romane (1910). In 2010 s-au implinit 70 de ani de la asasinarea lui, iar in 2011 s-au sarbatorit 140 de ani de la nasterea lui.

Iorga – prin ochii altor oameni de cultura

• A fost “demolat” de Zaharia Stancu: “Cititi Istoria literaturii moderne a lui N. Iorga. Va veti apuca cu mainile de par de atata nepricepere, de atata lipsa de bun gust”. Numirea lui in fruntea guvernului a parut “de necrezut, mai curand o gluma fara haz, scria = Stancu in 1945, in articolul “Iorga intim”.
• “Cred ca la 100 de ani de la nasterea sa am citit o “tableta” a lui George Calinescu, care a spus cam asa: “Iorga mi-a lasat o trista mostenire. A scris: despre armata, despre istoria literaturii romane si universale, despre pompieri, despre comert, despre invatamantul sanitar, despre Biserica… despre tot. Ne-a lasat doar sarcina de-ai corecta uneori greseli de trimitere la unele pagini, sau de litera. A scris tot. Noi nu mai avem practic de facut nimic. Ne-a dat tot.” El are modul lui caracteristic de a face un elogiu absolut. Si o facea un Calinescu, care se considera un spirit critic si care nu admitea ca cineva sa se ridice in Panteonul civilizatiei romanesti”. (George G. Potra, istoric)
• “Caragiale nu l-a crutat deloc pe Iorga. Il pretuia mult, dar spunea ca “baiatul asta creste stramb. Mai lasati-ma cu activismul lui! Cunosc pe unul si mai activ.” Asta era Iliuta, “activul” de la casa de nebuni, care aducea apa cu caldarea gaurita tot timpul si care se agita mereu. Fiindca Iorga, in tot ce a spus, a scris, umbla cu stenografa dupa el. In absolut tot ce facea, se innopta. Si la Universitate, si la Valenii de Munte, peste tot. Era un fenomen”. (Nicolae-Serban Tanasoca, istoric)
• Mihail Polihroniade despre Iorga: o personalitatea “navalnica, dar confuza, haotica, stearpa”

Vezi aici cum au reactionat intelectualii la uciderea lui Nicolae Iorga.

Iorga impotriva tuturor

Nicolae Iorga intra in viata parlamentara in 1907 (anul unor mari tulburari), la varsta de 36 de ani. Ca om politic, avea sa detina functiile de:

• Consilier regal
• Deputat in Parlament
• Presedintele Adunarii Deputatilor
• Presedintele Consiliului de Ministri
• Presedintele Partidului Nationalist-Democrat
• Presedintele Senatului
• Senator
• Ministru de Interne
• Ministru de stat
• Ministrul instructiunii publice, cultelor si artelor

Iorga a fost considerat un instigator. Daca n-ar fi fost asasinat, ar fi murit in puscarie.

George G. Potra, istoric

George G. Potra (istoric), despre intrarea lui Nicolae Iorga in Parlament in 1907, anul celebrei Rascoale Taranesti: “Aveti aici o interventie fabuloasa a lui Iorga. A fost considerat un instigator. Mare lucru ca n-a fost bagat in puscarie inca de atunci. Daca n-ar fi fost asasinat, ar fi murit in puscarie. Iorga condamna intreaga clasa politica. El spune ca s-a ajuns la asta datorita ei, datorita nemerniciei, dezinteresului, hotararilor aiurea, faptului ca pamantul n-a mai fost lucrat, pamantul n-a mai fost asumat de catre cei ce trebuiau s-o faca, a fost incredintat unor egoisti, unor speculanti, unor oameni pentru care taranul roman n-a contat deloc – nici pentru boieri, nici pentru alogeni”.

Un savant expert in toate

George G. Potra: “Iorga este un om care se pronunta in toate, cu acuitatea unui Argus, cu atitudinea unui cenzor. Un om care se informeaza extraordinar in ceea ce se pronunta, un om care poate exagereaza uneori in demonstratii, prin chestiuni de amanunt sau prin patetismul interventiilor sale, dar un om care comunica intotdeauna un punct de vedere de interes national. El ne vorbeste despre tara, despre viata ei politica, despre momente importante ale vietii politice, fie ca este vorba de rascoale, de razboaie, fie de decizii importante prin varii spatii ale vietii sociale, economice si militare”.

Iorga este un om care isi asuma totul, care se ia de piept cu toata clasa politica. Pentru el nu exista nici liberali, nici conservatori, nu exista nici dreapta, nici stanga. El cere dreptate pentru taranul roman.

George G. Potra, istoric

Volumul “Discursuri parlamentare 1907-1917” cuprinde 69 de subiecte, temele a 69 de interventii ale lui Iorga, caci el “s-a simtit dator sa ia atitudine atunci cand s-a discutat despre tarani, meseriasi, pamant, carciumi, profesori, avocati, corpul preotesc, restaurarea monumentelor. Putem spune ca s-a referit la tot.

Iorga avanseaza solutii, dar nu ca un om de stiinta in toate acele specialitati – in pedologie, in distributia hartiei. Nu. Dar el intuieste unde este miezul problemei, intuieste solutia. El spune: aceasta este solutia, tehnic gasiti-i voi datele!

Iorga ca parlamentar

• A fost dominat de idealul Romaniei Mari
• A propovaduit interesul national, libertatile individuale si a pus accentul pe apartenenta noastra la lumea civilizata a Occidentului
• A sustinut necesitatea reformelor – Iorga vorbeste despre greutatea intampinata din cauza structurilor oligarhice din societatea romaneasca
• Problema boierimii – “Iorga este foarte dur si foarte critic cu boierimea. El spune ca nu mai exista boierimea adevarata, care a fost candva. Asta e o boierime care s-a declasat, intr-un fel. E vorba apoi de politicianism si de politicianizarea tuturor institutiilor. In esenta, marea plaga e politicianismul. Si acest politicianism vine din faptul ca Statul avea la noi rolul de a infaptui o rapida evolutie si o incadrare in sistemul european a unei tari ce fusese desprinsa din unitatea organica a Europei, careia ii apartinea prin vocatie si prin istorie. Statul devenea un fel de parinte al unei burghezii. Nu intotdeauna lumea aceasta se comporta corespunzator celor mai inalte exigente morale”. (Nicolae-Serban Tanasoca)
• “El critica mereu, destul de tare, alianta cu Austro-Ungaria. Si arata ca nationalismul unguresc va duce de rapa Imperiul Austro-Ungar, lucru care s-a si intamplat”. (Nicolae-Serban Tanasoca)
• Iorga NU a fost un mare partizan al partidelor, desi a condus el insusi o astfel de organizatie (Partidul Nationalist-Democrat): “amurgul se lasa asupra vietii de partid”. Dimpotriva, Iorga a fost fericit cand a venit Carol al II-lea inapoi in tara, in 1930 (el il sustinuse tot timpul si ii spusese “profesor”; era – cum s-a spus – “Aristotelul acestui Alexandru, profesorul lui”; se facusera multe ironii pe seama lui). “Argetoianu si Iorga erau sustinatori ai unei formule autoritare de conducere a statului de catre monarh, deci adepti ai intaririi monarhiei. Se uita adesea ca Romania a fost ultima tara care a recurs la aceasta forma si numai ca sa puna frau extremei drepte” (Nicolae-Serban Tanasoca).

Parlamentarul huiduit de parlamentari

George G. Potra: “Nicolae Iorga n-a fost iubit in Parlament. Sau nu intotdeauna, sau nu de toata lumea. A fost urat in Parlament, a fost huiduit in Parlament, n-a mai fost ales in Parlament (dupa ce fusese Presedinte). Ganditi-va ce coalizare a fost impotriva lui Iorga. Nu era nici strain, nici bogat, dar deranja pentru ca spunea adevarul. Se ia in piept cu Regele, se cearta cu Primul Ministru, cu sefii de partid, se cearta cu alti membri de la Academie. El o tine pe a lui!”

Eu am fost in situatia sa ar hectare intregi. Voi cultivati o viata intreaga un pogon si va laudati cu treaba asta.

Iorga catre cei care il criticau

“Uneori nu se gaseste in linie cu ceilalti exponenti ai partidelor politice – nu-l deranjeaza. El este convins ca trebuie sa-si exprime propria gandire, propriul adevar” (George G. Potra).

Nicolae-Serban Tanasoca: “S-a spus ca Iorga a fost hulit, huiduit in Parlament. Toti au fost huiduiti! A fost un mare discurs, de o mare frumuseste, discursul lui Ionel Bratianu, in primul Parlament al Romaniei Mari, la Ateneul Roman, in care explica de ce si cum s-a facut razboi. La un moment dat, parlamentarii striga (mai ales doua categorii: ardelenii si basarabenii): “De ce ai azvarlit tara in razboi?”, caci se facusera anumite aliante. “Nenorocitule! Ti-ai batut joc!” La inceput, Bratianu a incercat sa explice, pe urma a avut o replica extraordinara: “N-are rost sa va spun de ce. Prezenta dumneavoastra in aceasta sala explica de ce am intrat eu in razboi”. Adica “daca nu intram, nu erati voi aici”.”

Georgeta Filitti, istoric: Iorga a fost teribil de criticat si sigur ca au fost destui “marunti” care au spus “acolo a gresit, dincolo a gresit”. Iorga avea o replica la care nu mai poti sa spui nimic: “Eu am fost in situatia sa ar hectare intregi. Voi cultivati o viata intreaga un pogon si va laudati cu treaba asta”.

Iorga, cea mai prodigioasa personalitate a Romaniei

George G. Potra: “Unul dintre profesorii nostri universitari a fost certat cand l-a evocat intr-o reuniune publica pe Iorga. A fost pus la punct: “Dar ce, tovarasul Lenin a scris mai mult! Tovarasul Stalin a scris mai mult!” Nu! Nici tovarasul Lenin, nici tovarasul Stalin, impreuna, nu au scris mai mult.

Iorga nu se citeste usor. Fraza lui este inconfundabila, o fraza de o mare complexitate, dar de o arhitectura perfecta. Specialistii in analiza frazelor pot arata ca pot sparge fraza perfect, ca subordonatele sunt la locul lor, ca virgulele si punctele sunt la locul lor”.

Georgeta Filitti: “Nu e de republicat tot ce a scris el. Foarte multe lucruri nu-si mai au locul in viata contemporana, insa atitudinea lui in spatiul acesta, atitudinea lui civica este oricand binevenita. Iorga nu-si alege vorbele. Ganditi-va ca este un tanar profesor, e un universitar iesean, este in emergenta in 1907. Iar peste 12 ani este Presedintele Parlamentului. Cam acesta este parcursului public al lui Iorga.

Pe langa stralucirea verbului, omul acesta se informeaza. Niciodata nu ia cuvantul in legatura cu o tema numai ca sa se auda vorbind. Este o persoana care vrea sa curete moravurile.

Trebuie sa-l privim totusi cu foarte multa atentie. Putem astazi sa nu fim de acord cu tot ce spune, putem sa-l gasim nerealist in multe solutii. Suportul de la care porneste si in care isi dezvolta cuvantul pe aproape toate temele este suportul nationalist. Sigur, e absolut necesar, dar refuzul lui de a accepta capitalul strain, aceasta insistenta de a dezvolta o industrie nationala cu forte proprii, de a rezolva o sumedenie de lucruri “prin noi insine” (chiar daca aceasta sintagma n-avea sa fie a partidului lui Iorga, ci a liberalilor, pe care Iorga nu de putine ori i-a criticat) – nu sunt totdeauna lucruri foarte realiste. Trebuie sa-l privim cu circumspectie”.

Un exemplu pentru politicienii de astazi

Georgeta Filitti: “Ce cred eu ca ramane de la Iorga, dincolo de stralucirea verbului, de cunostintele fantastice, este acest indemn, aceasta aproape obligatie pe care o avem de a reflecta la niste lucruri. Simpla lectura a discursurilor te sileste sa te gandesti. Veti vedea ca in istoria noastra sunt niste permanente. Legenda mesterului Manole nu este proprie numai spatiului romanesc, ci spatiului balcanic. Cu alte cuvinte: creatie si demolare, realizare si pradaciune, disparitie.

Unul dintre profesorii nostri universitari a fost certat cand l-a evocat intr-o reuniune publica pe Iorga. A fost pus la punct: “Dar ce, tovarasul Lenin a scris mai mult! Tovarasul Stalin a scris mai mult!” Nu! Nici tovarasul Lenin, nici tovarasul Stalin, impreuna, nu au scris mai mult.

George G. Potra, istoric

Sunt optimisti cei care spun ca ar trebui totusi ca parlamentarii de astazi sa citeasca, sa se gandeasca… Nu. Fiecare generatie din Romania este obligata (sau daca nu fiecare generatie, atunci o data la trei generatii) sa repete, catastrofal, niste lucruri care sunt la indemana. Citeste-l pe Kogalniceanu si ai niste solutii! Citeste-l pe Iorga si ai niste solutii. Tu, astazi, omul din 2011-2012. Dar intervine o autosuficienta – ma refer la omul politic, caci omul de pe strada nu e un factor de decizie. Clasa politica simte nevoia sa-si traiasca propria experienta. De multe ori e o experienta stupida, pentru ca de fiecare data inventeaza apa calda. Da – suntem sortiti mereu sa inventam aceasta apa calda.

In momentul cand am scos penultimele volume ale oratoriei lui Kogalniceanu, in ajunul Revolutiei (nu era vorba de tiraje suprarealiste, noi ne gandeam atunci la 1000 de exemplare), m-am dus la Adunarea Nationala si le-am explicat cine a fost Kogalniceanu, ce a facut el, indemnandu-i sa cumpere. Si dupa ce am rostit un discurs izvorat din dragostea mea pentru Kogalniceanu, dupa un discurs pe care eu l-am considerat elocvent, s-au cumparat doua exemplare… Deci cam asta este apetitul oamenilor politici pentru valorile istoriei noastre: si al celor de pana la Revolutie, caci sunt cam tot aia, si al celor de astazi”.

Memetica este o stiinta foarte noua care a fost introdusa in anul 1976, de catre omul de stiinta Richard Dawkins, si se refera la modul cum informatiile culturale transmise din generatie in generatie ne afecteaza vietile, uneori abatandu-ne de la calea adevarata a vietii noastre, de la scopul nostru real si motivul pentru care existam…

Potrivit Wikipedia, termenul de „mema”, introdus in anul 1976 de catre Richard Dawkins, se refera la o unitate de informatie culturala, capabila de a se propaga de la o minte la alta. Dupa Dawkins, memele pot fi fragmente de idei, limbaje, melodii, linii ale modei, abilitati, valori morale si estetice sau orice altceva. Mema se autopropaga ca o unitate de informatie culturala, si se comporta sub multe aspecte asemenea unei gene (unitate de informatie genetica). Intelegem astfel ca mema este un mesaj cultural care este transmis din generatie in generatie, care are puterea de a  ne cuceri mintile. In sine, asta e un lucru bun. Memele vorbesc despre capacitatea noastra de a transmite si altora idei, asemeni unor virusuri care actioneaza incredibil de subtil. Cu toate acestea, faptul ca mai apoi credem fara sa punem sub semnul intrebarii tot felul de mesaje, ne face sa fim vulnerabili si sa pierdem controlul asupra propriei noastre vieti. Sa cunoastem efectul virusilor mintii asupra noastra ne face sa fim constienti si ne ajuta sa ne descoperim adevaratul sens.

Ce sunt virusii mintii?

Desi poate fi o provocare pentru modul nostru de a intelege lumea si pe noi insine, sa aflam ce impact au memele asupra mintii noastre, poate fi important.

Despre memetica a scris mai pe larg Richard Brodie, in cartea sa devenita best-seller , „Virusul mintii”. Memetica deconstruieste ADN-ul societatii umane. Daca bombele atomice ne afecteaza tuturor vietile, virusii mintii ne afecteaza vietile in moduri mult mai personale si mai acute… Virusii mintii afecteaza guvernele, sistemul educational, orasele, ducand la cele mai grave probleme sociale, sustine acesta. Richard Broadie penduleaza intre stiinta si etica si analizeaza evenimentele petrecute, avansand aceasta teorie a memelor. Putem intelege astfel cum a fost posibil ca ideile nebunesti ale lui Hitler sa aiba atat de mult succes, in timpul Celui De-al Doilea Razboi Mondial, de exemplu. Viziunea patologica a acestui om s-a transformat in meme care au fost preluate, fara urma de discernamant de catre mare parte din populatia Europei.

Intr-un articol pentru cunoscutul site de stiinta si spiritualitate Heal Your Life (Vindeca-ti viata), Broadie face o buna introducere in acesta stiinta care se numeste memetica.

Tot ceea ce faci si nu este instinctual, este rezultatul programarii. Esti programat/a de meme. Daca ai fost la facultate, ai facut acest lucru ca sa fii educat/a, ca sa fii programat/a cu un set de meme care iti asigura „succesul in viata”. Faptul ca ai fost la facultate te-a inzestrat cu anumite idei si comportamente pe care nu le-ai fi avut daca te ghidai doar dupa instinct.

Majoritatea memelor cu care sunt oamenii programati sunt acumulate fara o intentie constienta; te infecteaza si iata-te, iti traiesti astfel viata “programat”. Alte exemple de meme:

• Educatia religioasa* sau ateista;
• Exemplul parintilor tai cu privire la modul cum functioneaza o relatie, sau nu functioneaza;
• Show-urile de televiziune si reclamele pe care le urmaresti; etc.

Memele actioneaza pentru a te programa intr-un anume fel… Noi trebuie sa fim constienti de existenta acestui fenomen, analizand cu discernamant ceea ce ni se potriveste si ce nu.

Nivelul 3 al Constiintei

Tot Richard Brodie ne ajuta sa intelegem cum ne putem debarasa de aceste milioane de meme existente in cadrul societatii de mii de ani, care se afla in mintea noastra, lasandu-ne impresia ca ne traim viata corect si cu sens.

Atunci cand ne nastem, mintea noastra este curtata de meme, adica rezultatul a mii de ani de copiere a lor de catre minti proaspete, spune Brodie.  Acesta este Nivelul 1. Curand, mintile noastre se umplu de meme si in final vom dezvolta o harta a vietii care va face sens de cele mai multe ori. Vom vorbi un limbaj despre care vom avea impresia ca exprima tot ceea ce vrem sa spunem. Folosim concepte geometrice si fizice ce vom avea impresia ca explica tot ceea ce intalnim in jur. Auzim si stim mituri si povesti despre care credem ca explica toate necazurile sau suferintele noastre. Acesta este Nivelul 2 – aceasta harta a vietii care arata asa, datorita memelor pe care mintile noastre le-au inmagazinat de mii de ani, mereu incercand sa se multiplice. Sunt mesaje transmise din generatie in generatie pe care ni le insusim fara sa le punem sub semnul intrebarii.

“Dar fiecare dintre noi are un scop aici. Atunci cand memele sunt tacute, este posibil sa simtim cand suntem pe calea scopului nostru sau nu. In momentul in care realizam ca exista milioane de meme care dau o batalie in mintea noastra, se iveste posibilitatea sa influentam rezultatul acelei batalii. Daca nu realizam acest lucru, nu exista nicio posibilitate”, spune Brodie. Aceasta batalie poate fi influentata in trei moduri: 1. Constientizand existenta acestor meme; 2. Detasandu-ne de meme. 3. Clarificandu-ne scopul in viata. Cand facem acesti pasi, putem sa incepem sa selectam memele constient. Selectam memele care ne tin pe drumul scopului nostru, pe drumul chemarii noastre. Acesta este Nivelul 3.

Detasarea de meme

Cand vorbim despre scopul nostru in viata, nu vorbim despre un tel. Acest scop nu iti da sentimente de vinovatie, rusine sau razbunare. Aceste sentimente sunt folosite de catre meme ca sa puna stapanire pe viata ta. Alegand constient memele, putem sa eliminam controlul pe care il au ele asupra acestor emotii. Sa iti urmezi chemarea ta, te face sa te simti implinit/a, satisfacut/a, fericit/a si puternic/a.

Si trebuie sa fim constienti ca scopul nostru nu este desprins de ceilalti oameni. “Ori de cate ori vorbim, scriem, cream… imprastiem meme. Ca sa ne indeplinim scopul trebuie sa fim pe deplin constienti de ce fel de meme imprastiem.

Viata noastra este compusa din conversatii, care la randul lor sunt compuse din meme. La primul nivel nu suntem constienti de acest fapt. La nivelul 2 vedem lumea ca pe ceva solid, usor de inteles cu care putem sa interactionam. La nivelul 3 insa, vedem lumea ca pe o panza de pictura, un instrument cu care ne putem juca sau ca pe un bloc de marmura pe care il putem sculpta, pentru a ne indeplini scopurile. Iar daca alegem sa facem bine, binele se va intoarce la noi, in moduri neasteptate. Daca alegem raul, acesta se va intoarce la noi. In orice caz, acesta este mersul lumii”, spune Brodie.

La nivelul 3 de constiinta avem viziunea a ceea ce vrem sa cream. La acest nivel ne alegem modelele. Uneori, un anumit model pe care il alegem, poate parea nebunesc pentru ceilalti. Dar nu conteaza. Oamenii care au avut viziunea bunavointei, au parut nebuni in timpuri de neincredere si lipsuri. Dar la nivelul trei intelegem ca Universul nu este labirint pe care sa il strabatem ci un copil care asteapta sa se nasca. Atunci cand ii oferim dragoste, claritate si oportunitati, crestem un adult vesel, recunoscator si plin de succes. Aceasta este oportunitatea pe care o avem, pentru a ne administra micuta carare pe care o strabatem in timp…

Speram ca aceasta noua mema, acest nou mesaj cultural pe care l-am preluat de la Richard Broodie, sa se se propage si sa va ajute in viata… Daca doriti.
Richard Brodie este una din autoritatile mondiale in domeniul memeticii – studiul aspectelor autoreplicante ale culturii. Este creator al programului Microsoft Word si asistent tehnic personal al lui Bill Gates.

*despre memele existenete in religei, Brodie noteaza, conform unei cronici facute cartii sale ca, in ciuda faptului ca religia a fost si este folosita ca o putere culturala, totusi mesajele religioase sunt foarte folositoare fiindca ele le dau un scop vietilor dezgolite de sens.

Cartea “Virus of The Mind” este disponibila pentru lectura online pe site-ul www.scribd.com

Sursa: Garbo

Preasfinţia Sa Claudiu Lucian Pop, Episcop ales al Curiei Arhiepiscopale Majore a Bisericii Române Unită cu Roma Greco-Catolică a devenit joi, la vârsta de 39 de ani, cel mai tânăr episcop catolic din lume,informează agerpres.