Romania on TOP 10

Facebook Twitter Email

Domeniul

Adresa web

–    Achiziţii publice www.e-licitatie.ro
–    Arbitraj comercial intern şi internaţional www.ccir.ro
–    Asigurarea creditelor de export

–    Garantarea creditelor de export

–    Finanţarea şi creditarea exportului;

www.eximbank.ro
–    Asociaţii patronale şi organizaţii profesionale în România Asociaţii patronale şi organizaţii profesionale
–    Baze de date cu firme potenţiale de export şi import http:///www.major-companies.ro

www.doingbusiness.ro

www.kompass.ro

www.aneir-cpce.ro

www.paginialbastre.ro/firme.php?subd=76

www.ghidafaceri.ro/new/cerere_oferta_120.html

–    Biblioteca comerciantului www.traderom.ro
–    Biblioteca electronică http://www.ici.ro
–    Calendarul principalelor manifestări internaţionale (târguri, expoziţii, conferinţe, seminarii, forumuri de afaceri etc.) pe pieţele potenţiale de export http://www.eventseye.com/
–    Calendarul târgurilor şi expoziţiilor internaţionale organizate în România www.romexpo.org
–    Camere de comerţ (România) www.ccir.ro
–    Cursul valutar (RON) www.bnr.ro
–    Date statistice de comerţ exterior www.insse.ro

www.dce.gov.ro

–    Clasificarea activităţilor din economia naţională (CAEN) http://recom.onrc.ro/obco.htm
–    Documentele solicitate la înregistrarea firmelor în Registrul Comerţului; verificarea existenţei legale a unei firme în Registrul Comerţului; lista firmelor radiate/dizolvate. http://www.onrc.ro/
–    e-guvernare www.e-guvernare.ro
–    Formulare administrative online http://formulare.mcti.ro,
–    Furnizori de echipamente de calcul, software şi aplicaţii de comerţ electronic www.aries.ro

www.anis.ro

–    Indicatori macroeconomici, date statistice www.insse.ro

www.bnr.ro

–    Informaţii de afaceri www.traderom.ro

www.ccir.ro

www.doingbusiness.ro

www.major-companies.ro

www.aneir-cpce.ro

www.arisinvest.ro

–    Informaţii privind dizolvări, radieri firme http://dizolvari-359.onrc.ro/
–    Informaţii consulare www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=25&idlnk=3&cat=5
–    Instituţii publice www.gov.ro
–    Instituţii şi organisme europene www.gov.ro
–    Legislaţie http://legislaţie.just.ro/

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame

http://www.monitoruloficial.ro

–    Misiuni diplomatice ale României www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=27&idlnk=4&cat=6
–    Misiuni diplomatice in România www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=28&idlnk=4&cat=6
–    Oportunităţi de afaceri www.dce.gov.ro

www.traderom.ro

www.ccir.ro

www.doingbusiness.ro

www.major-companies.ro

www.profittool.ro

–    Oportunităţi de investiţii; obiective în curs de privatizare; active ale statului www.arisinvest.ro

www.avas.gov.ro

www.ccir.ro

www.traderom.ro

–    Piaţa de capital din România http://www.kmarket.ro/

http://mcir.doingbusiness.ro/en/banking-finance/capital-commodities-markets.html

–    Plata electronică a taxelor şi impozitelor locale (e-Payment) www.epayment.ro
–    Prognoze privind dezvoltarea economico-sociala a României www.cnp.ro
–    Programul de participare la târguri şi expoziţii internaţionale, cu finanţare de la bugetul de stat www.dce.gov.ro

www.traderom.ro

–    Rata de referinţă a dobânzii (România) www.bnr.ro
–    Regulamentul vamal; reduceri, exceptări, scutiri şi preferinţe vamale; tranzit vamal http://www.customs.ro
–    Studii de piaţă,

–    Studii privind impactul integrării în UE

www.traderom.ro

www.dce.gov.ro

–    Misiuni economice www.dce.gov.ro

www.traderom.ro

www.ccir.ro

–    Servicii Trade Point http://tpb.traderom.ro
–    Sistemul electronic naţional www.e-guvernare.ro
–    Sistemul fiscal în România http://www.mfinante.ro
–    Soluţii de comerţ electronic www.aries.ro

www.anis.ro

–    Stimularea şi promovarea exportului cu fonduri de la bugetul de stat www.eximbank.ro

www.dce.gov.ro

www.mapam.ro

www.mimmctpl.ro

–    Studii şi analize economice www.cnp.ro

www.bnr.ro

www.dce.gov.ro

www.traderom.ro

www.doingbusiness.ro

–    Vămuirea mărfurilor http://www.customs.ro

 

 

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Nr. crt.

TARG

CARACTER TARG

PERIOADA

1 HEIMTEXTIL – Frankfurt

textile

11 – 14.01

2 INTERSEC (IEFSPHSFSH)- Dubai

echipamente pentru protectia si securitatea muncii

15 – 17.01

3 IMM – Koln

mobila

16 – 22.01

4 PREMIUM MESSE  – Berlin

design vestimentar

ianuarie

5 WHO’S NEXT – Paris

design vestimentar

21 –  24.01

6 ZOW – Bad Salzuflen

semifabricate din lemn

06 – 09.02

7 POWER GENERATION MIDDLE EAST – Doha

echipamente electrice si electrotehnice

06 – 08.02

8 AQUATERM – Moscova

automatizari

07 – 10.02

9 AMBIENTE – Frankfurt

sticlarie

10 – 14.02

10 ZOOM BY FATEX  – Paris

confectii

14 – 16.02

11 INTERNATIONAL AIR SHOW  – SINGAPORE

aeronautic

14 – 19.02

12 BIOFACH – Nurnberg

prod. alimentare ecologice

15 – 18.02

13 FASHION WEEK – Londra

design vestimentar

17 – 21.02

14 MOBILE WORLD CONGRESS – Barcelona

IT

27.02 – 01.03

15 EMBEDDED WORLD – Nurnberg

IT

28.02-01.03

16 MICAM /MIPEL– Milano

marochinarie si incaltaminte

04 -07.03

17 PROWEIN – Dusseldorf

vinuri

04 – 06.03

18 CEBIT – Hanovra

IT

06 – 10.03

19 COSMOPROF – Bologna

produse cosmetice si naturiste

09 – 12.03

20 TECHNICAL FAIR – St. Petersburg

tehnic

13 – 15.03

21 ASIA PACIFIC MARITIME EXHIBITION – Singapore

echipamente navale

14 – 16.03

22 GDS – Dusseldorf

marochinarie si incaltaminte

14 –  16.03

23 WIRE & TUBS – Dusseldorf

tevi si tuburi

26 – 30.03

24 ALIMENTARIA – Barcelona

produse alimentare

26 – 29.03

25 MOSTRA CONVEGNO – Milano

Tehnic industrial

27 – 30. 03

26 KIEV EXPO MEBELI

mobila

Martie

27 Expozitie generala FIDAE –

Santiago de Chile

echipamente si tehnica militara

27.03 – 01.04

28 THE BRIDE SHOW – Dubai

design vestimentar

04 – 07.04

 

29 SEEBBE – Belgrad

materiale si echipamente pentru constructii

15 – 19.04

30 Salone Internationale del Mobile – Milano

mobila

17 – 22.04

31 CONSTRUMA – Budapesta

materiale si echipamente pentru constructii

18 – 22.04

32 HANNOVER MESSE

tehnic

23 – 27.04

33 Expozitie generala –  SHARJAH – 2 editii

general

aprilie – mai si

octombrie -noiembrie

34 Mini expozitii generale cu ocazia Expo Mondiala – Yeosu/Coreea

general

12.05 – 12.08

35 LONDON INTERNATIONAL WINE & SPIRIT

vinuri

22 – 24.05

36 VINEXPO – Hong Kong sau

Wine &Spirits Trade Fair – Hong Kong

vinuri

29 – 31.05 sau

noiembrie

37 MEFTEC – Abu Dhabi

IT

mai

38 POSIDONIA – Atena

echipamente navale

04 – 08.06

39 EUROSATORY – Paris

tehnica militara

11 – 15.06

40 POWER GEN EUROPA – Koln

tehnic

12 – 14.06

41 SUMMER FANCY FOOD –

New York sau

WORLD FOOD – Moscova

produse alimentare si ecologice

17 – 19.06

septembrie

42 FARNBOROUGH – Londra

aeronautic

09 – 15.07

43 PREMIUM MESSE – Berlin

design vestimentar

Iulie

44  AUTOMECHANICA –                         Moscova

componente auto

27 – 30.08

45 SMM – Hamburg

echipamente navale

04 – 07.09

46 AUTOMECHANICA Frankfurt

componente auto

11 – 16.09

47 ILA – Berlin

aeronautica

11 – 16.09

48 MODA INN Tessuto & Accesori – Milano

tesaturi textile

13 – 15.09

49 AEROSPACE&DEFENCE– Pretoria/Africa de Sud

Aeronautic

19 – 23.09

50 MAISON & OBJET – Paris

mobila

septembrie

51 WHO’S NEXT – Paris

design vestimentar

septembrie

52 MICAM – Milano

marochinarie si incaltaminte

septembrie

53 BIOFACH –  Baltimore SUA

produse alimentare si ecologice

20 – 22.09

54 SIAL – Paris

produse alimentare

21 – 25.10

55 SICAM – Pordenone

semifabricate din lemn

octombrie

56 TITF – Teheran sau WESTEC – Los Angeles

tehnic

Octombrie

27-29.03

57 ICA EXPOCOOP – Manchester/Marea Britanie

produse mestesugaresti, artizanat

31.10-02.11

58 ENERGETIKA – Belgrad

echipamente electrice si electrotehnice

octombrie

59 SAJAM NAMESTAJA – Belgrad

mobila

octombrie

60 SMEM – Dubai

Echipamente navale

27 – 29.11.

61 MIDEST – Paris

tehnic

noiembrie

62 Forum International POWER & ENERGY – Kiev

echipamente electrice si electrotehnice

noiembrie

63 MEBEL – Moscova

mobila

noiembrie

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

–         MODTEXSTYLE , editia a 2-a (expozitie de moda si articole infrumusetare (haine, incaltaminte, piele, rochii de mireasa si cosmetice). Perioada  7 – 10.03.2011.

Date suplimentare: www.modtexstyle.com

–         Machinery, Food, Packaging tech and Small&Medium Project Show, editia a 3-a. Perioada 2 – 5.05.2011.

Date suplimentare: www.tripolifoodpack.com si www.triplimachinery.com

–         BIG4SHOW (window, door glass, roof, facade&hvac aqua technologies&marble, stone and ceramics&electricity, water7energy technology exhibition). Editia a 3-a. Perioada 24 – 27.10.2011.

Date suplimentare: www.libyabig4show.com

–         MOBTEX (furniture, furniture related industry&home textile show). Editia a 3-a. Perioada 28.11. – 01.12.2011.

Informatii suplimentare: www.tripolimobtex.com

Coordonate contact firma organizatoare:

SAKER Expo – Exhibitions&Conferences Organizer

Hay Al-Andalus, Tripoli, Libya

Mr. Mohammed Zerdab, Sales Executive

Tel: 00218-21-7157741
Fax: 00218-21-4778850

Mobil: 00218-91-7617227 sau 00218-92-2507667
E-mail: sales@sakerexpo@org

www.sakerexpo.org

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Afla ce spune cel mai recent studiu realizat de cercetatorii britanici.

Aproximativ 40% din tipurile de cancer din lume sunt cauzate de modul de viata. Potrivit unui studiu recent, peste 130.000 de oameni diagnosticati cu cancer in Marea Britanie s-au imbolnavit din cauza alcoolului, alimentatiei gresite si a fumatului.

Tutunul este principala cauza a imbolnavirii cu cancer la barbati in procent de 23%, iar la femei de 15.6%. Consumul scazut de legume si fructe se afla pe locul doi.

Potrivit studiului, aceasta este cea mai completa analiza a subiectului si scoate la iveala faptul ca oamenii se pot proteja de cancer alegand sa duca un stil de viata sanatos.

Femeile sunt foaret afectate de greutate, pe langa alcool si fumat, iar cele care sunt supraponderale sunt mai predispuse la cancer decat cele cu o greutate normala.

Cancerul la plamani este cauzat de fumat, cancerul la san este legat de obezitate, iar cancerul la stomac de cantitatea mare de sare din alimentatie.
Sursa : http://www.9am.ro

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

“E evident ca romanii au talent”, spune Adrian Tutu, castigatorul marelui premiu de la “Romanii au talent”. Din diverse motive, insa, unii romani au demonstrat ca au talent prin alte tari – cum ar fi Germania, Spania, Norvegia sau Marea Britanie.

Spune-ne care dintre romanii prezentati mai jos ti se pare cel mai talentat!

1. Costel Busuioc

Costel, un zidar roman cu opt clase, care a emigrat in Spania, a devenit celebru dupa ce a aparut in 2008 la concursul “Hijos de Babel”, pe care l-a si castigat.


2. Petruta Kupper

Eleva a lui Gheorghe Zamfir, tanara din Sibiu a impresionat milioane de oameni dupa ce a cantat la nai in emisiunea “Das Supertalent” din Germania in 2009. Petruta Kupper nu a castigat premiul cel mare, dar s-a clasat pe un onorabil loc 3.

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=nkMyLxFPHOk



3. Linda Teodosiu

Romanca in varsta de 16 ani, Linda a facut furori in Germania cu vocea sa deosebita. Linda Angelina Teodosiu a participat in 2008 la emisiunea-concurs a RTL “Germania cauta un Superstar“, dar a fost eliminata in semifinala.


4. Bogdan Ota

Pianistul de 32 de ani din Botosani a cucerit Norvegia cu muzica sa. A avut numai 2 minute la dispozitie pentru a impresiona juriul de la “Norvegia are talent” si s-a descurcat de minune.

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=e1r9juJfkcc



5. Razy Gogonea

Romanul Razi Gogonea a aparut pe scena de la “Britain’s Got Talent” cu miscari de dans uluitoare, inspirate din Matrix, iar publicul i-a cazut la picioare. Romanul de 28 de ani i-a cucerit pe englezi cu talentul sau neobisnuit si este unul din favoritii pentru castigarea marelui premiu de 100.000 de lire.

http://dai.ly/eXNH6c

In timp ce unii romani i-au impresionat pe straini pana la lacrimi cu talentul lor, altii nu au reusit sa se faca remarcati in sensul bun.

Cheeky Girls – “Britain’s Got Talent

Prestatia gemenelor Cheeky i-a facut pe cei trei jurati sa ridice din sprancene, acestia considerand dansul lor ca fiind unul foarte ciudat.

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=cYdhTzJUmXg

Sursa: www.protv.ro

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
Fermecator, talentat, ambitios, controversat. E portretul unuia dintre cei mai faimosi romani din lume: Ioan Holender, directorul Operei din Viena. Un om destul de realist cat sa recunoasca faptul ca nu e destul de bun ca bariton. Dar si suficient de puternic incat sa faca la Opera vieneza schimbari pe care nu le-ar fi indraznit niciun austriac.
Numele lui Ioan Holender impune atat de mult respect, incat doar auzindu-l iti vine sa-ti scoti palaria.
Vi-l prezentam pe omul-orchestra. Sau, mai precis, pe omul care face muzica la Viena de aproape doua decenii. Unii spun ca e arogant. Altii – ca are un sarm coplesitor. Unii ca e zgarcit, altii – ca le-a dat vienezilor mai mult decat si-ar fi putut imagina. Multi se tem de el. Si mai multi il respecta. Intre el si austrieci e o relatie complicata, care arata cat de fina e limita dintre antipatie si admiratie. Dar el se recomanda simplu: Ioan Holender, roman din Timisoara si, cu voia tuturor guvernelor din Austria ultimelor doua decenii, director al Operei din Viena. Sau, dupa standardele locale, al doilea om in stat.
“De ce credeti ca ati rezistat asa de mult aici ca director?”
“Sunt cel mai longeviv director din istorie, sunt de 19 ani aici, desi sunt o persoana foarte controversata. Cred ca sunt respectat, nu iubit, austriecii nu prea iubesc oamenii care vin din alta parte si inca si mai putin pe cei care vin din Romania, dar au vazut ca nu suntem numai mancatori de lebede. Eu am schimbat enorm aici, in acesti 19 ani.”
O misiune, se intelege, daca nu imposibila, cel putin extrem de dificila. Mai ales pentru un roman cu o caracteristica speciala: “Sunt, probabil, se spune si cred, un om care se intereseaza foarte mult de lucrurile care nu-l privesc direct.” Ioan Holender este, mai ales, un roman care intelege ca a spune adevarul privindu-l pe celelalt direct, in ochi, inseamna, pe termen lung, un castig. “Nu mi-am adunat simpatii, mama zice ca nu fac decat sa adun dusmani aici, nu am adunat dusmani, dar am spus lucrurile cum au fost, am spus niste adevaruri.”
La inceput, a fost atacat de presa si numit “un roman naufragiat la Opera”. I-a fost contestata numirea pentru ca, ani la rand, a lucrat ca agent pentru nume impresionante, ca Placido Domingo si Jose Carreras, iar noua pozitie ar fi fost in conflict cu ocupatia anterioara. Dar cel mai mult i-a deranjat pe austrieci dorinta lui de a inova. “Sigur ca ei fac schimbari, cu conditia sa ramana cum a fost, e foarte tipic vienez si austriac. Eu aud mereu fraza asta demoralizatoare, <<de ce ne trebuie asta, ca mereu a fost asa>>. Se gandesc cu totii ce ne-a mai trebuit aici un tip din Timisoara, din Balcani, sa explice si sa schimbe?”
Un subiect sensibil pentru vienezi. De-a lungul celor 140 de ani de existenta, Opera a fost o tema de discutie care a creat multa agitatie – mai intai, localnicilor nu le-a placut cum a fost construita, apoi, dupa razboi, cum a fost refacuta. Guvernele au fost trase la raspundere, presa de pe malul Dunarii a facut valuri ori de cate ori in Opera se intampla ceva in neconcordanta cu gusturile si asteptarile publicului. Conservatori, dar mari iubitori de muzica, vienezii au digerat cu greu schimbarile produse in aceasta institutie, cel putin la fel de importanta in Austria ca o structura guvernamentala. Ioan Holender nu s-a lasat insa, pentru ca a simtit, a stiut mai bine decat un vienez pur sange ce are nevoie Opera ca sa-si recapete maretia pierduta in vremuri tulburi. A adus artisti internationali valorosi, a descoperit tinere talente, a marit repertoriul, a creat o opera pentru copii, a schimbat “cortina de fier” a scenei si a tratat protestele si rezistenta la schimbare cu un simt al umorului tipic romanesc. “De fiecare data cand am schimbat, am spus <<ce pacat ca a fost asa frumos ce s-a intamplat anul trecut!>> Eu am adus Enescu, nimeni n-a stiut de el aici. Eu n-am facut altceva decat sa aduc calitate sau sa schimb aceasta Austrie mic burgheza si cu garduri inalte care se crede buricul pamintului si viseaza, avand nostalgia Imperiului Habsburgic si a dominantei sud-est europene…”
Sub conducerea lui Ioan Holender, Opera din Viena a devenit cea mai activa din lume. Cele 50-60 de spectacole puse in scena se joaca in fiecare seara, zece luni pe an, cu salile pline. Si, incet-incet, inima austriecilor a inceput sa se incalzeasca. Holender a adus cantareti excelenti si punerile in scena sunt foarte bune, nu genul acela modern si superficial al atator spectacole de astazi. Opera are un nivel mai inalt. “Nu cred ca au ajuns sa ma iubeasca, dar am scos institutia asta din cotidianul politic, Opera din Viena e foarte importanta, tara e mica, Opera e la fel de mare si de importanta ca inainte de 1918. Prin mine a avut succes, a fost recunoscuta in lume, cu finantele stam foarte bine, nu au avut nelinisti, asa ca m-au tinut de nevoie, nu de bunavoie, dar m-au tinut.”
Sub bacheta lui Holender, opera vieneza a prosperat. Cu un buget anual de 100 de milioane de euro, institutia isi permite sa plateasca o mie de angajati, care au, in diferite grade, o afectiune nedisimulata fata de Ioan Holender.
O conversatie cu el e ca un test de cultura generala, si o intalnire – ca o invitatie la maraton. Merge numai cu bicicleta, metroul sau pe jos, preda la universitate, participa la auditii, decide repertoriul, alege artistii, urmareste fiecare spectacol, e invitat la presedintie sau la guvern, ia masa cu mari oameni ai lumii, raspunde la scrisori, face bugete si economii, impaca orgolii, ocoleste obstacole, darama munti pentru Opera lui. Intr-un cuvant, e un jucator greu. Inclusiv in tenis, un sport pe care il practica si astazi, alaturi de personalitati austriece, cu energia si implicarea unui profesionist. E o pasiune pe care o are din tinerete, cand a fost, o vreme, pe langa cantaret, si antrenor. In Opera, toata lumea stie ca nu ii place sa piarda timp si bani, ca e concentrat la ce face, ca isi respecta cuvantul dat, isi asuma riscurile, isi recunoaste greselile, ca e un fin psiholog si ca are foarte mult umor.
“Nu stiu daca ei gusta umorul meu, dar inteligenta, latinitatea, fantezia, iuteala de minte a romanilor e superioara celei a austriecilor. Eu fac Festivalul Enescu, stiu cum se lucreaza la noi, prost si in ultima clipa si cu improvizatii, dar cu mare iuteala in minte si cu fantezie, cu calitati mari.”
Si astazi, la 50 de ani de la plecarea din tara si dupa toate persecutiile suportate de familia Holender, slabiciunea lui pare sa fie Romania. Opera din Viena e plina de artisti adusi din Romania. Cantareti care i-au demonstrat sau de la care inca mai asteapta sa ii demonstreze ca merita sa se afle pe faimoasa scena vieneza. Le da o sansa, nu i-ar angaja daca nu ar avea talent, el nu se compromite, sunt auditii mereu pentru tinerii romani. Cu talentul lui de impresar si de artist, reuseste sa depisteze valori si tinere sperante. Face pariuri riscante, constient ca va fi lovit din toate partile daca greseste, dar nu i s-a intamplat prea des. I-a adus aici pentru puneri in scena mult aplaudate, pe regizorii Andrei Serban si Silviu Purcarete. Desi nimeni nu se poate plange ca a fost discriminat, el recunoaste ca un roman cu potential nu va fi intors de la usa lui. “Le cer sa cante bine, sa fie pregatiti, muzicali, ii cunosc mai bine pe cei din Romania si de aceea vin mai multi si ei ma cunosc si vin si, da, daca vor canta doi cu aceleasi calitati, dar unul e roman, probabil ca simpatia merge mai mult spre cel roman, asta nu pot sa exclud.”
Cand vorbeste despre Romania, spune ca se simte ca un copac care isi are radacinile acolo si, cu cat se inalta mai mult, cu atat le simte mai puternice. De aceea s-a si implicat in Festivalul Enescu, care, se spune, anul acesta a castigat mult in valoare pentru ca garantia numelui Holender a adus la Bucuresti nume mari in lumea artistica mondiala. Un bilant impresionant pentru romanul care a parcurs un drum lung si greu pana in varful societatii vieneze si care la anul urmeaza sa se retraga din inalta sa pozitie, in aplauzele Austriei.
Nu stie inca ce va face dupa, dar stie ca nu ii e teama: viata, spune el, a existat si inainte de postul de la Opera si va exista si dupa. Si probabil stie deja ce rol dificil va avea succesorul sau, sa acopere, pe holurile operei vieneze, vocea de bariton a lui Ioan Holender.
Si ce lasati in urma?
“Hai sa spunem ca un roman din Timisoara, un ratat al vietii, ca eu stiam ca am plecat ca un ratat, pentru a supravietui, nu pentru a trai, a demonstrat, totusi, prin destinul lui ca totul este posibil.”

Portret difuzat de Protv la 1 decembrie 2009

Puteti vizita opera accesand :

watch?v=9lXPEdER6Vwhttp://www.youtube.com/watch?v=9lXPEdER6Vw

 

Sursa: www.zf.ro

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Beneficiile lamâiei – uimitor!   Lamaia este un produs miraculos pentru  uciderea celulelor canceroase.
Ea este de 10.000 de ori mai puternica decat chimioterapia !!!
De ce nu suntem noi la curent cu asta?
Pentru ca exista laboratoare interesate in fabricarea unei versiuni sintetice, care le-ar aduce imense beneficii.
Voi puteti, de asemeni, sa va ajutati un prieten care are nevoie, anuntandu-l ca sucul de lamaie ii este benefic pentru a preveni boala. Gustul ei este agreabil si el nu produce efectele oribile ale chimioterapiei.
Daca aveti posibilitatea, plantati un lamai in spatiul  sau in gradina voastra.
Cate persoane mor in timp ce acest secret este pastrat cu invidie, pentru a nu fi afectate beneficiile multimilionare ale marilor corporatii?
Cum stiti, lamaiul nu ocupa mult loc si este cunoscut pentru varietatile sale de lamai si lime.
Puteti sa consumati fructul in diverse moduri : puteti sa mancati pulpa, sa faceti suc, sa faceti bauturi, serbet etc.
I se atribuie multe virtuti, dar cea mai interesanta este efectul produs asupra chisturilor si tumorilor. Aceasta planta este un  remediu probat contra cancerului de toate tipurile. Unii afirma ca este de mare utilitate in toate tipurile de cancer. Se considera, de asemeni, ca este un agent antimicrobian cu spectru larg, care  controleaza infectiile bacteriene si cu ciuperci, eficace contra parazitilor interni si a viermilor, regularizeaza tensiunea arteriala crescuta si este antidepresiv, combate stress-ul si bolile nervoase.
Sursa acestei informatii este fascinanta; ea provine de la unul din cei mai mari fabricanti de medicamente din lume, care afirma ca dupa mai mult de 20 de experimente efectuate in laborator dupa 1970, rezultatele au relevat ca sucul de lamaie  distruge celulele maligne din 12 tipuri de cancer, intelegand aici cel de colon, de san, de prostata, de plaman, de pancreas…
Componentele acestui arbore au demonstrat ca actioneaza de 10.000 de ori mai bine decat produsul Adriamycin, un produs chimioterapeutic utilizat uzual in lume pentru incetinirea cresterii celulelor canceroase. Si ce este inca f. uimitor este ca acest tip de terapie cu extract de lamaie distruge  numai celulele maligne canceroase si nu afecteaza celulele sanatoase !
Institutul de Stiinte in Sanatate, L.L.C. 819 N. Str Charles Baltimore, MD 1201

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Deşi este general acceptat că în moştenirea genetică intră şi coeficientul de inteligenţă, din ce în ce mai mulţi cercetători susţin că IQ-ul unei persoane poate creşte sau scădea de-a lungul anilor, arată Wall Street Journal.

Indicatorii se pot schimba atât gradual, cât şi rapid, creşterile fiind insesizabile pe termen scurt. Efectele creşterii inteligenţei în urma unor instructaje cognitive pot dispărea după câteva luni.

În cadrul celui mai recent studiu, un grup de 33 de elevi britanici, cu vârste cuprinse între 12 şi 16 ani, a primit spre rezolvare teste de inteligenţă, acestora făcându-li-se şi tomografii. Patru ani mai târziu, elevii au fost testaţi din nou de grupul de cercetători de la Centrul Wellcome Trust pentru Neuroimagistică de la Universitatea Colegiului din Londra. În jur de 9% au manifestat schimbări considerabile, de 15 puncte sau mai mult, ale coeficientului de inteligenţă.

“Există multe mituri despre IQ, cum ar fi că IQ-ul este un număr fix sau că este un glob de cristal pentru performanţele viitoare”, spune Eric Rossen, director pentru dezvoltare profesională şi standarde la Asociaţia Naţională a Psihologilor Şcolari din oraşul Bethesda, Maryland din SUA.

Primele teste adecvate de inteligenţă au fost publicate în SUA la începutul anilor 1900, spune Alan S. Kaufman, profesor de psihologie clincă de la Universitatea Yale şi co-autor al mai multor teste de IQ. Rezultatele îi compară pe oamenii de aceeaşi vârstă, bazându-se pe o gamă vastă de întrebări şi sarcini cognitive, de la procesarea informaţiilor şi procesarea unor modele, până la rezolvarea unor probleme de matematică adecvate vârstei şi de vocabular. În vreme ce un coeficient mediu de inteligenţă se încadrează în intervalul 90 şi 110, un geniu ar trebui să aibă 140 sau mai mult, susţine profesorul Kaufman.

Creierul este stimulat cel mai mult de sarcinile care presupun învăţare

Există paşi practici pe care oamenii îi pot urma pentru a vedea schimbări pe termen lung ale IQ-ului. Un studiu al Institutului Naţional de Sănătate Mentală, care a durat 30 de ani, arată că oamenii ale căror locuri de muncă presupun relaţii complexe, elaborarea unor sisteme sau rezolvarea unor probleme dificile, tind să se descurce mai bine de-a lungul timpului la testele cognitive. Rezultatele oamenilor a căror muncă este simplă şi presupune puţină gândire tind să scadă, conform studiului publicat în 1999.

De asemenea, creierul este stimulat cel mai mult de sarcinile noi, care presupun învăţare, conform unui alt studiu, publicat în 2008. Cercetătorii de la Universitatea din Hamburg au testat 20 de tineri, cărora le-au cerut să înveţe să jongleze, după numai şapte zile materia cenuşie mărindu-se. După ce instructajul s-a terminat, materia cenuşie adăugată a început să se contracte, subiecţii fiind capabili să jongleze în continuare însă.

Şcolarizarea creşte coeficientul de inteligenţă cu mai multe puncte în fiecare an, conform studiului profesorului de dezvoltare psihologică, Stephen Ceci, de la Universitatea Cornell.

“Dacă ne uităm la testele de inteligenţă, vedem întrebări cum ar fi cine a scris Hamlet sau de ce trebuie să plătim pentru serviciile poştale”, spune Dr. Ceci, “răspunsuri pe care, cel mai probabil, le vom găsi la şcoală”.

Învăţarea intensivă poate duce la creşterea coeficientului de inteligenţă. Folosind metoda denumită “n-înapoi”, cercetătorii de la Universitatea din Michigan au efectuat teste asupra unor tineri adulţi care trebuiau să memoreze secvenţe de litere de pe un ecran. Literele apăreau şi dispăreau de pe ecran, iar subiecţii trebuiau să apese pe un buton de câte ori mai apăruse litera respectivă înainte, dacă aceasta se repeta.

După 25 de minute pe zi, timp de opt până la 19 zile, au apărut creşteri ale inteligenţei fluide, creşterile fiind proporţionale cu durata învăţării, spune Susanne Jaeggi, co-autoare a studiului publicat în 2008. Creşterile tind să dispară după ce practica încetează, susţine Dr. Jaeggi.

De asemenea, lecţiile de muzică contribuie la creşterea coeficientului de inteligenţă, conform cercetătorului E. Glenn Schellenberg, profesor de psihologie la Universitatea din Toronto. Lecţiile de muzică acordate copiilor de şase ani au mărit coeficienţii de inteligenţă ai acestora cu până la 7,5 puncte, scâzând cu 2 puncte până când aceştia au ajuns la facultate, conform studiului publicat în 2006.

Un studiu din 2011 al unei echipe de cercetători de la Universitatea din Kansas arată că persoanele care practică muzica pentru un deceniu sau mai mult au un coeficient de inteligenţă mai mare după vârsta de 60 de ani, raportat cu cei din aceeaşi categorie de vârstă. (Adrian Marica)

Sursa: www.gandul.info

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Este sătmărean, născut în urmă cu 39 de ani, dar este legat de Cluj-Napoca, unde a dezvoltat, în premieră, un laborator de realitate virtuală, cu ajutorul căruia tratează fobiile românilor, şi de New York, unde a studiat la una dintre cele mai prestigioase şcoli de medicină, Mount Sinai.

Stă cu un picior în România şi cu unul din SUA, putea să predea psihologie într-una dintre marile universităţi americane, dar a preferat să îşi desfăşoare activitatea de cercetare în ţară. Pentru că iubeşte România.

Din mai multe motive, aşa cum spune Daniel David pentru gândul, Ţara Codrului din Satu-Mare, Universitatea “Babeş-Bolyai” şi Cluj-Napoca, fiind cele mai puternice.

Daniel David a lăsat America pentru universitatea din Cluj. Foto: Raul Ştef

Daniel David este doctor în psihologie, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Facultăţii de Psihologie a Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca. Nu a împlinit încă 40 de ani, dar este împlinit în plan profesional. A lăsat SUA pentru România, a lăsat o carieră academică şi de cercetare într-o universitate americană, pentru a trata, la Cluj, fobiile clujenilor şi românilor.

“Am creat la Cluj un laborator de realitatea virtuală, o oportunitate de a lucra într-un mediu foarte performant”, după cum povesteşte profesorul. “Laboratorul a fost o oportunitate oferită de România pentru a face cercetare performantă. Este o combinaţie interesantă între tehnologie şi psihologie, între realitatea virtuală şi robotică, unică în România şi printre cele mai rare la nivel naţional. Combinaţia de la noi este mai avansată decât lucrurile pe care le-am văzut când am gândit acest proiect”, spune Daniel David.

Imagine din Cub. Profesorul David stă de vorbă cu una dintre pacientele sale care se teme de zborul cu avionul. Foto: Raul Ştef

Echipa lui Daniel David de la Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a inaugurat anul trecut “Cubul virtual” într-o clădire a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a UBB Cluj-Napoca unde totul pare că are legătură cu SF – ul: clădirea se numeşte AVALON, acronim pentru Advanced Virtual Applications Laboratories of Napocensis), laboratorul unde se află cubul poartă denumirea “Star Trek – Holodeck”, iar tot ansamblul face parte din Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală – PsyTech – Matrix. Dotarea este unică în România, investiţia depăşind două milioane de euro.

Clădirea AVALON din Cluj. Foto: Raul Ştef

Cum se tratează fobiile clujenilor şi nu numai

“Noi utilizăm realitatea virtuală în psihoterapie. Aparatura pe care o avem şi toate instalaţiile fac ca această platformă să fie printre primele zece din lume la nivel mondial. Când am inaugurat-o noi, nu exista aşa ceva. Nici acum nu are nimeni în ţară ceva la fel de complex. O folosim pentru trei tipuri de activităţi, de cercetare, didactice şi servicii pentru comunitate. Am avut pacienţi cu probleme diverse, legate de fobii: frică de înălţime, de a vorbi în public, frică de a zbura cu avionul sau de a se urca într-un roller-coaster. Până acum au beneficiat de serviciile cubului peste 100 de persoane”, explică psihologul clujean.

De ce a lăsat America pentru România

Daniel David are o bogată experienţă practică şi clinică în psihologie şi psihiatrie în universităţi şi instituţii americane, cum ar fi Tennessee University, Albert Ellis Institute, Mount Sinai Medical Center şi Mount Sinai School of Medicine.

S-a reîntors în România în anul 2002, după ce a terminat programul post-doctoral, dar este legat mai departe de SUA, în condiţiile în care este profesor asociat la Mount Sinai School of Medicine din New York.

“M-am întors în România pentru că sunt legat de locuri, de oameni. M-am gândit dacă să mă întorc în ţară, sau să rămân în SUA, mai ales că aveam diverse oferte pentru poziţii academice în universităţi americane. Elementul hotărâtor care m-a determinat să rămân a fost o discuţie cu colegii de la UBB şi am înţeles că voi avea oportunităţi pentru a dezvolta tot ceea ce doresc. UBB mi-a oferit oportunităţile pe care, probabil, într-o universitate americană nu le-aş fi avut”, afirmă profesorul David.

“Sigur, şi acolo în SUA m-aş fi integrat în comunitate, aş fi făcut cercetare foarte performantă, dar nu aş fi putut avea aceste oportunităţi pentru a dezvolta mecanisme instituţionale: am dezvoltat un laborator foarte performant, am înfiinţat un departament de psihologie creat în 2007, la care am atras oameni care au studiat în străinătate. Sunt cu un picior în România şi cu unul în SUA, deoarece sunt profesor asociat la Mount Sinai School of Medicine.

Merg în SUA câte două-trei luni pe an, am diverse granturi în echipele de acolo. Câteva luni pe an sunt în SUA, pentru că mediul de cercetare din România încă nu este foarte bine dezvoltat. Sunt în ţară insule de excelenţă, dar oceanul e unul mai mediocru. Şi a rămâne numai în România, fără a fi conectat cu unităţi de cercetare din străinătate, s-ar putea să te ducă la plafonare în câţiva ani. De aceea mai ţin această legătură. Activităţile mele aici se întind, Satu-Mare, Cluj, New York”, mai spus psihologul clujean.

Cu toate astea, David susţine că există posibilitatea realizării profesionale şi în România, dar cu anumite condiţii.

Ce înseamnă să-ţi iubeşti ţara în mediul academic

“Dacă nu ai conexiunea cu universităţile de top din străinătate, dacă nu ai legătura cu mediul universitar încă este foarte greu ca numai pe baza a ceea ce ai în ţară să poţi să faci ştiinţă foarte avansată. De aceea este bine, din când în când, să vezi ce se întâmplă în străinătate, să călătoreşti, să stai o perioadă acolo, pentru că, încă, mediul universitar din România nu este extrem de competitiv internaţional.

Dacă ţii la această ţară, cum ţin şi eu şi alţi români care sunt în străinătate, trebuie să te întorci, să foloseşti oportunităţile care există, să contribui la dezvoltarea acestui mediu universitar, fiindcă dacă se dezvoltă acest mediu universitar, se dezvoltă, practic, România.

Noi vizăm o societate vizată pe cunoaştere, care oferă un nivel de trai ridicat. Cine oferă cunoaştere? Aceasta este oferită de cercetare şi de universităţi. Cred că poţi să ai această contribuţie extraordinară pentru a fi satisfăcut profesional, dar şi să conştientizezi că în România succesul tău profesional poate să aibă un impact extraordinar asupra mediului academic şi, în final, asupra ţării. Cred că asta înseamnă a iubi România pentru un om din mediul academic”, mai spune David.

În cât timp se vindecă temerile în Cubul Virtual

Şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a Facultăţii de Psihologie a UBB îşi ia ochelarii 3D şi păşeşte în interiorul “Cubului Virtual”, testând aplicaţia pentru teamă de înălţime. Se învârte între cei trei pereţi ai cubului care redau digital un peisaj de munte şi o punte de piatră sub care curge un râu. Se plimbă pe punte, privind la hăul de dedesubt şi continuă cu precizările legate de modul de funcţionare a cubului.

Pentru a trata o fobie sunt necesare 10 – 12 şedinţe. Foto: Raul Ştef

“Dacă cineva are o fobie simplă, ca de exemplu frica de înălţime, şi îl expui repetat la înălţime, treptat, legătura între stimul şi reacţia de anxietate se rupe. Asta înseamnă că practic, controlezi fobia. Deci trebuie să expui subiectul la diverşi astfel de stimuli. Începi treptat, cu o înălţime mai mică, astfel încât pacientul să se simtă confortabil în timp ce intră în cub. Proiectăm pe pereţii cubului o punte de piatră, sub care curge un râu, iar subiectul trebuie să treacă peste punte. Sau să îl pui pe acoperişul unui bloc. Totul treptat.

Te asiguri că nu are o stare de rău, se măsoară indicatorii fiziologici, avem camere video, cu care măsurăm comportamentul subiectului care se află în cub şi îl întrebăm tot timpul cât se află în cub cum se simte, pentru a măsura nivelul anxietăţii. Când vezi că tolerează înălţimea scăzută, te muţi mai sus, gradual. Cercetările arată că o astfel de tehnică blochează legătura dintre stimulul fobic şi reacţia fobică, la nivelul creierului”, a explicat David.

Aşa arată ochelarii 3D

Potrivit acestuia, tratamentul durează în funcţie de cât de complexă este fobia, de câţi ani o are un pacient.

Pentru o fobie simplă – teamă de înălţime, de zbor cu avionul sau de păianjeni – tratamentul presupune cam 10-12 şedinţe.

Înainte de şedinţele de realitate virtuală, unde se foloseşte cubul, au loc şedinţe de diagnostic şi evaluare, iar şedinţele efective de realitate virtuală, care presupun intrarea în cub, ar fi cam şase la număr.

“În cazul fobiilor simple, nu trebuie să ne temem de cuvântul vindecare. Dacă avem un tratament adecvat, bine făcut şi nu sunt alte complicaţii, nu ar trebui să ne temem să folosim cuvântul vindecare”, spune încrezător Daniel David.

Dacă un pacient are nevoie de tratarea unor fobii, va trebui să plătească şedinţele de psihoterapie, care sunt între 60 şi 80 de lei, şi care includ şi terapia cu “Cubul virtual”. Un tratament de zece şedinţe pentru tratarea fobiilor se ridică, astfel, la circa 600 de lei.

Profesorul Daniel David în Cubul virtual. Foto: Raul Ştef

“Cei care au teamă de înălţime, de exemplu, sunt oameni care lucrează sau au birouri la înălţime, sau ar dori să meargă pe munte, dar din cauza fobiei, nu pot să îşi facă aşa cum doresc concediile”, mai spune psihologul, ieşind din interiorul cubului.

“Oamenii buni îşi obţin singuri banii”

Daniel David e convins că şi în România se pot face lucruri deosebite şi se poate face cercetare de vârf, dacă ai alături o echipă de oameni foarte bine pregătiţi, cărora li se oferă oportunităţi şi sunt lăsaţi să facă ceea ce ştiu ei cel mai bine.

“Selectarea resursei umane de calitate este cea mai importantă. Dacă nu sunt aduşi oameni foarte performanţi şi nu le creezi oportunităţi şi îţi aduci oameni slabi, care vrei să te asculte şi să facă numai ce spui tu, sigur că nu se dezvoltă nimic. Nu trebuie acestor oameni nici măcar să le dai bani, pentru că dacă sunt buni, îşi obţin banii singuri, din granturi, din servicii către comunitate, din diverse activităţi care implică atragerea de bani prin performanţă”, spune şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie.

Tot ce e făcut în clădirea AVALON – aparatură şi infrastructură – e din finanţări obţinute în urma unor granturi naţionale, internaţionale, inclusiv bani europeni.
Psihologii clujeni din echipa lui Daniel David au planuri mari pentru viitor. “Cubul virtual” va fi upgradat, urmând să îi fie montat al cincilea perete deasupra, astfel încât “imersia” să fie mult mai puternică, şi vor putea fi generate noi scenarii, în funcţie de alte fobii.

Sursa: http://www.gandul.info

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
DE CE IUBESC ROMÂNIA. Cum a învăţat întreaga lume să vorbească româneşte

Piesa “Dragostea din tei”, lansată de O-Zone în 2003, ar fi putut să fie un hit de o vară care să-şi înceapă viaţa în discotecile de la mare şi să şi-o sfârşească la chefurile studenţeşti din România, odată cu deschiderea anului universitar. Destinul ei a fost însă cu totul şi cu totul: nu doar că nu s-a stins în câteva luni, dar a reuşit să cucerească întreaga lume. Şi, mai mult de atât, să o înveţe să vorbească româneşte. Au cântat-o şi au postat-o pe YouTube, când în glumă, când în serios, şcolăriţe din China şi Japonia, soldaţi americani, instrumentişti pe care altfel nu i-ai vedea sărind din partiturile muzicii clasice, fanfare şi personaje de desen animat. A fost interpretată pe stadioane şi în apartamente minuscule, într-o pădure, dar şi pe un submarin, într-o sală de sport, dar şi într-o colivie, de către un papagal, care cârâia “numa numa”.

Dar poate că traseul ei a fost cu totul altul, dacă nu ar fi fost cântată interpretată într-o manieră comică, deja celebră, de un american de rând, pe nume Gary Brolsma care a reuşit să devină din acel moment “Numa numa Guy” şi să adune sute de milioane de vizualizări pe YouTube. Gândul l-a intervievat atât pe el, cât şi pe Dan Bălan şi pe Radu Sîrbu, foşti componenţi ai trupei O-Zone, şi vă prezintă, în continuare, povestea ieşită din comun a piesei datorită căreia lumea a învăţat să vorbească româneşte.

Mesajul lui Gary Brolsma pentru români: “Vă mulţumesc pentru că m-aţi sprijinit”

Când a auzit pentru prima dată piesa “Dragostea din tei”, Gary Brolsma tocmai terminase liceul şi îşi luase prima slujbă în New Jersey. “Mi-a plăcut pentru că puteam dansa pe ea. Pentru că mi-a plăcut piesa, am decis să mă înregistrez cântântând şi dansând. Am făcut-o ca să mă distrez, nu mă aşteptam să aibă atât de multe vizualizări. Primul care a văzut-o a fost prietenul meu, Andrew. Reacţia lui a fost: ‘O, Doamne, nu pot să cred! Este atât de amuzant’!”, a declarat Gary Brolsma pentru gândul. Tot prietenul lui i-a spus că versurile sunt în limba română: “Habar nu aveam ce înseamnă. Nu ştiam nimic în română şi nici acum nu ştiu!”, spune americanul căruia i-ar plăcea să viziteze într-o bună zi România. El spune că majoritatea comentariilor la videoclipul său au fost pozitive şi le transmite un mesaj românilor: “Vă mulţumesc pentru că m-aţi sprijinit!”. Piesa i-a schimbat viaţa lui Brolsma, aducându-i celebritate internaţională. O companie i-a cerut să facă un alt videoclip, “New Numa”, de această dată în mod profesionist, în studio. Tânărul a apărut în 2009 într-o reclamă la Geico, iar în 2010 într-o reclamă Vizio la Super Bowl.

80.000 de japonezi cântând la unison româneşte

Dan Bălan a vorbit pentru gândul despre succesul piesei “Dragostea din tei”. 1,3 milioane de discuri vândute în Franţa, 900.000 în Germania şi opt milioane de albume în întreaga lume. În plus, zeci de versiuni interpretate de artişti de pe tot globul, din Brazilia până în Coreea de Sud, dar şi mii de clipuri pe YouTube în care fanii din lumea întreagă cântă “Numa numa” şi “Ma-ia-hii, ma-ia-huu”. Dan Bălan spune chiar că, la un moment dat, “Dragostea din tei” ocupa cinci locuri în Top 20 din Franţa. “Pe primul loc era O-Zone, pe locul 6 – versiunea trupei Haiducii, iar mai jos alte trei versiuni în limba franceză”, spune Bălan.

“Pentru mine, cea mai mare mândrie este faptul că am promovat limba română. Piesa pe care am compus-o eu – text, muzică şi producţie – a fost ‘podul’ datorită căruia oamenii din toată lumea au auzit în sfârşit cum sună limba română. Toţi ştiau cum sună italiana, franceza, rusa. Dar nu ştiau cum sună româna, fiindcă nu au fost filme internaţionale, nu au fost piese cunoscute în limba română. Datorită piesei ‘Dragostea din tei’, milioane de oameni nu numai că au aflat cum sună limba română, dar au învăţat toate versurile din melodie şi de pe album. Mie mi s-au umplut ochii de lacrimi când am auzit cum 80.000 de japonezi cântau orice cuvânt din piesa ‘Nu mă las de limba noastră'”, a spus Bălan, pentru gândul.

Videoclipul a costat 3.000 de euro

Investiţia pe care trupa a făcut-o în videoclipul ajuns celebru cu viteza luminii a fost însă una minimă: “Aşa ceva se întâmplă, probabil, o dată la o sută de ani: o piesă în română să aibă aşa un succes. Nu poţi să spui că dacă O-Zone a avut succes, orice piesă în română va avea. ‘Dragostea din tei’ a fost o chestie ieşită din comun, care a sfidat orice regulă de marketing. Am investit 3.000 de euro în clip şi nu ştiu cât în piesă, fără vreun ban pentru marketing”, a explicat Dan Bălan.
Potrivit acestuia, Gary Brolsma nu a avut niciun rol în a creşte încasările trupei. A avut însă un alt mare merit. “‘Dragostea din tei’ a fost numărul 1 în 2004, în toate ţările europene, şi în 2005 în Japonia. Iar videoclipul cu Gary Brolsma a apărut în 2005. Deci, el a fost post-factum. Brolsma a făcut, într-adevăr, cunoscută piesa în America. Dar acolo nu a intrat pe radio, pentru că ar fi fost prea ciudat. Era anul 2005, când pe radiourile comerciale din SUA se dădeau doar piese R’n’B şi hip-hop. Să pui o piesă dance, atât de veselă şi în limba română era imposibil. Dar, datorită lui Gary, piesa a ajuns cunoscută de către toţi puştii”, a explicat Dan Bălan. El a precizat că s-a întâlnit cu Gary Brolsma în 2006 şi că acesta i-a spus că mai vrea să facă un filmuleţ cu o altă melodie de la O-Zone, dar acest lucru nu s-a concretizat.

Un arab, cântând în română

Radu Sârbu, şi el fost component al trupei O-Zone, are un mesaj lui Gary Brolsma. “I-aş transmite să fie la fel de amuzant cum era şi înainte şi să facă cât mai multe coveruri de genul ăsta, fiindcă este bine”. A ascultat, de-a lungul timpului, nenumărate interpretări şi reinterpretări ale piesei sale. Pe cea mai amuzantă dintre ele a descoperit-o tocmai în Liban. “Am fost foarte amuzaţi când un arab, când am cântat în Liban pe o scenă foarte mare, a venit în culise şi ne-a cântat în română, cu accesul lui, bineînţeles, refrenul pisei. L-a cam modificat un pic, aşa cum a înţeles el, şi a ieşit o chestie foarte haioasă. N-aş putea să reproduc, e cenzurat, dar a fost foarte amuzant”, îşi aminteşte Radu Sîrbu.

“Datorită acestei piese am vândut 12 milioane de albume”, continuă el. “A fost un fenomen pe internet care a acumulat foarte multe vizualizări în timpul respectiv. Cel puţin eu am fost foarte fericit să văd că piesa interpretată de noi a ajuns până în America. A fost cântată şi răscântată de foartă multă lume, atât de profesionişti cât şi de amatori pe internet. Au fost peste o sută de ori cover, în diferite stiluri. Şi operăm, şi balade rock”, face calcululul Radu Sîrbu.

De ce iubesc România Dan Bălan şi Radu Sîrbu

Radu Sârbu spune că pentru el România înseamnă acasă. “M-am stabilit de 10 ani aici, sunt cetăţean român şi mă simt cel mai bine aici. Aici am reuşit să-mi înfig rădăcinile, şi aici mi-am creat propria casă de producţie, aici îmi cresc copilul., aici am prietenii cei mai buni. Însă Reblica Moldova va rămâne întotdeauna plaiul natal”. De 1 decembrie, îi transmite “La mulţi ani” României. “Să ămână la fel de frumoasă precum este, cu locurile ei pitoreşti, cu oamenii frumoşi, cu oamenii talentaţi”

Dan Bălan îi este recunoscător României: “Iubesc mult România, eu sunt român din Republica Moldova. La început, nu prea m-aţi primit voi pe mine (n.r. prima piesă lansată de O-Zone în România nu a avut succes), dar asta nu m-a făcut decât să mă perfecţionez şi să mă ambiţionez. Eu iubesc foarte mult România şi sunt foarte recunoscător pentru tot ce mi-a dat”, a declarat el pentru gândul.

Sursa: www.gandul.ro

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva