Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

Andreea Rovența din Târgu-Jiu vine cu câteva idei, care să vă scoată din monotonia culinară și să vă energizeze. Niciuna dintre rețetele propuse de ea nu este greu de realizat și nici nu necesită prea mult timp, deoarece acestea vin din partea unei mămici pentru care timpul a devenit foarte prețios de la o vreme, mai exact de un an și zece luni, de când a venit pe lume Sandra, micuța care a luminat viața familiei.

“Dacă simțiți că ați întrecut măsura în săptămâna Paștelui, v-aș sfătui să vă începeți ziua cu un smoothie verde. Nu vă sfiiți să jonglați cu cantitățile și ingredientele după bunul plac. Să nu mai spunem că rețetele preparate ‘după ochi’ devin ceva obișnuit atunci când apare o minune de copil în familie, căci, zău, cine mai are timp de cântărit, deschis cărți de bucate sau google?”, ne spune Andreea.

Astfel, pentru micul dejun, tânăra mămică ne vine în ajutor cu mai multe opțiuni, dintre care puteți să alegeți sau să combinați ceea ce este pe placul dumneavoastră, propunând un meniu cu smoothie-uri pentru mai multe zile: un pahar cu apă plată, o banană, un kiwi, o mână de pătrunjel și/sau o mână de spanac; un pahar cu apă plată, un castravete bio, o mână de pătrunjel/spanac și sucul de la o jumătate de lămâie; un măr, o banană, spanac și/sau salată verde, sucul de la jumătate de lămâie mică; un pahar cu apă plată, o mână de spanac și/sau salată verde, 2-3 fire de pătrunjel, o jumătate de măr, un avocado; un pahar cu apă plată, o jumătate de avocado, un măr micuț, o cană cu lapte de migdale (făcut în casă), o linguriță cu miere; un pahar cu lapte de migdale sau de cânepă decorticată, o banană, o lingură cu cacao sau puțină scorțișoară, puțină miere; o banană, un măr, o mână de urzici, o mână de lobodă, un pahar cu apă.

“În smoothie-uri puteți adăuga pudră de chlorella și spirulină, ulei de cocos, semințe de chia sau semințe decorticate de cânepă. Ingredientele se mixează în blender și se servesc cu multă poftă”, ne sfătuiește tânăra mămică, o adeptă a stilului vegan.

Pentru masa de prânz, cele două propuneri ale Andreei sunt: orez brun cu o salată bogată de primăvară, care se prepară din salată verde, ridichi, ceapă verde, semințe de floarea soarelui sau semințe decorticate de cânepă, ulei de măsline sau de dovleac, presat la rece, sare neiodată și piper proaspăt râșnit sau mâncare de năut cu cartof dulce, rețetă ale cărei ingrediente sunt: năut fiert, cartof dulce copt, ceapă, sare, piper, ulei de măsline, suc de lămâie, sare, piper și boia iute.

Pentru cină, Andreea ne recomandă o supă cremă de mazăre, pentru care este nevoie de mazăre, cartofi, ceapă, țelină, morcovi și ardei gras. Toate legumele se fierb și se pasează, apoi se adaugă sare, piper, condiment natural pentru supă și ulei de măsline, iar supa se servește cu crutoane din pâine integrală, aromate cu ulei de măsline și oregano.

O altă variantă pentru cină este ciorba din ciuperci pleurotus cu lapte de cocos. Pentru această rețetă se folosesc ceapă, morcov, țelină, ardei, ciuperci pleurotus tocate fâșiuțe și fierte 30 de minute în prealabil, câteva polonice de lapte de cocos făcut în casă, care se adaugă spre final, sare, piper, sucul de la o jumătate de lămâie mică și pătrunjel.

Ca și gustări sănătoase, Andreea propune nucile românești, migdalele, semințele de floarea soarelui sau de dovleac, fructe sau ciocolată neagră.

AGERPRES/ (AS — autor: Oana Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Foto: (c) Luiza ABU-SALEM / Arhiva AGERPRES

Circa 2.500 de persoane cu vârste cuprinse între 42 și 60 de ani au fost observate aproximativ 20 de ani. Cele care au mers de două-trei ori pe săptămână la saună au prezentat un risc cu 22% mai mic să fie victime ale unor crize cardiace și cu 63% dacă au fost de patru-șapte ori pe săptămână. În privința insuficienței cardiace, riscul a scăzut cu 23% și, respectiv, 48%. Și durata joacă un rol important, gradul de protecție fiind proporțional cu timpul petrecut în saună (sub 10 minute ședința, între 10 și 20 de minute și mai mult).

Creșterea ritmului cardiac ar putea echivala cu cea înregistrată în cursul unei activități fizice de intensitate moderată, iar această activitate a inimii ar ajuta la înțelegerea beneficiilor saunei.

Autorii studiului iau în considerare și altă pistă, care nu o exclude pe prima: practicarea frecventă a saunei ar acționa ca un important mijloc de relaxare, contribuind la o mai bună gestionare a stresului, lucru care nu poate fi decât favorabil pentru sănătatea cardiacă.

Specialiștii amintesc totodată că, din cauza accelerării ritmului cardiac pe care îl provoacă, sauna trebuie abordată cu precauție de persoanele care au tulburări cardiovasculare. Nu este interzisă dacă problema este stabilizată și controlată, însă este necesar avizul medicului.

AGERPRES/(AS — autor: Lelia Bretan, editor: Mariana Ionescu)

Foto: (c) Radu TUȚĂ / Arhiva AGERPRES

Săptămâna mondială a imunizării din 2015 are tema “Ești la curent cu ultime informații despre vaccinare?”, care se concentrează pe educarea și informare populației asupra beneficiilor vaccinării, precum și asupra îmbunătățirii serviciilor de asistență medicală. Campania este axată pe reducerea diferențelor de imunizare dintre țările dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate.

Conform planului “Global Vaccine Global Vaccine Action Plan” (GVAP), aprobat de 194 de state membre ale Adunării Mondiale a OMS, în 2012, se preconizează prevenirea a milioane de decese până în 2020, prin accesul la vaccinuri și la sistemul de sănătate pentru oameni din toate țările, indiferent de gradul de dezvoltare, potrivit site-uluiwho.int/mediacentre/news/releases. Un raport recent de evaluare independentă privind progresele GVAP trage un semnal de alarmă, avertizând că vaccinurile nu sunt livrate în mod echitabil sau eficient și că doar unul dintre cele șase obiective stabilite pentru acest an este în curs de atingere. Pentru realizarea obiectivelor campaniei de imunizare s-au înscris doar 65 de țări, pentru a ajunge la o acoperire națională de 90% în vaccinarea cu DTP3 până la finele anului 2015. Rata de vaccinare la nivelul planetei a crescut de la 5% în anii 1970, la 80% în prezent, în majoritatea țărilor. În anul 2013, 129 de state aveau un nivel de vaccinare de cel puțin de 90%.

În fiecare an, vaccinurile salvează până la 3 milioane de vieți, dar persistă un decalaj în realizarea procesului de imunizare, din cauza căruia în fiecare an, 1,5 milioane de copii mor afectați de maladii care ar putea fi în totalitate evitate. Aproximativ 22 de milioane de copii din întreaga lume nu primesc vaccinurile necesare pentru a fi imunizați contra unor boli care le pot provoca moartea, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

OMS are în vedere concentrarea eforturilor în Siria și Iordania unde, ca urmare a conflictului armat din ultimi patru ani, mii de copii trebuie vaccinați împotriva poliomielitei. Printr-o colaborare cu autoritățile în domeniul sănătății publice și alți parteneri copii vor beneficia de acest program. În abordările Săptămânii mondiale a imunizării, sunt prezentate și realizările din Kenya prin care au fost împiedicate decesele datorate pneumonie în rândul bebelușilor și copiilor mici, prin implementarea națională a vaccinului PCV-10, prezentate pe pagina dedicată acestei săptămâni, who.int/campaigns.

OMS consideră că pentru a ameliora nivelul de imunizare al populației este nevoie de resurse suplimentare, integrarea programelor de imunizare în serviciile de bază din domeniul sănătății, întărirea sistemului de sănătate, în special în țările sărace, precum și asigurarea unor controale adecvate.

În România, Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică, organizează campania de celebrare a Săptămânii mondiale a imunizării, derulând, sub sloganul “Prevenire. Protecție. Imunizare”, activități de informare și implicare a publicului țintă și de abordare a provocărilor legate de vaccinare.

AGERPRES/(Documentare—Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Foto: (c) Camelia BIGAN / AGERPRES

Sunt cântăriți cu preponderență copiii și cei mai în vârstă — care cunosc bine tradiția, însă și ceilalți giurgiuveni se bucură de spectacol.

“Eu îi las să se urce pe cântar și fără bani sau le ofer câteva fire de salcie, important este să fie păstrată tradiția. Eu am 62 de ani și tot mă bucur în fiecare an de această tradiție”, ne spune nea Mitică, giurgiuvean de origine.

Cântarul lui este cel mai bogat împodobit, fiind așezat sub o scară veche din lemn, îmbrăcată în salcie și liliac.

Foto: (c) Camelia BIGAN / AGERPRES

“Și asta face parte tot din tradiție, nu e cântărit de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe dacă nu se face sub o scară din lemn împodobită cu ramuri de salcie. Femeile spun că așa te ferești de farmece și rele tot anul”, adaugă nea Mitică, întinzând trecătorilor ramuri de salcie pentru a vesti înnoirea naturii și a omului.

Tot în această zi, femeile în vârstă împart mâncare săracilor după ce, mai întâi, au fost cu coșurile cu bunătăți în biserică pentru a primi binecuvântarea preoților.

Acest obicei al cântăritului este cunoscut de peste o sută de ani la Giurgiu și, fie că știu sau nu semnificația lui, tineri, adulți, bătrâni și copii se cântăresc cu bucurie an de an sub ramurile de salcie.

AGERPRES/(AS-autor: Camelia Bigan, editor: Diana Dumitru)

Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

În această săptămână vă propunem ”Varză cu rață” și ”Plămădeala pișcoturilor”, rețete care au fost publicate în seria ”Buna Menajeră — Carte de bucate, practică” (1907) scrisă de doamna Ecaterina Colonel Steriad.

Varză cu rață
Îngrijește o rață și spal-o în câteva ape; pune-o întreagă cu unt să se rumenească puțin, și dacă vrei taie-o în patru bucăți, dar de obiceiu se lasă întreagă. Ia o varză acră sau dulce, pune-o pe o masă curată, îndoește-i foile și taie-o de-alungul ca tăițeii; apoi stoarce-o de zeamă, pune piper și așeaz-o într ‘o tingire rotundă, ca să iasă varza ca o budincă.

Pune varza până la jumătatea tingirei, așază apoi rața frumos, mai pune varză de-asupra, pune 450 grame unt topit, o crenguliță de cimbru deasupra, două linguri de bulion de pătlăgele, umple-o cu vin, înăbușește tingirea și pune-o la fert să scadă.
Plămădeala pișcoturilor
Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

Se ia 240 grame de zahăr suprafin pulverizat și cu opt gălbenușuri de ou, coajă dela o lămâe și trei grame de vanilie; se pun într ‘o tingire adăogându-se 240 grame de fechiu (praf ce se găsește la farmacie și provine din grâu și cartofi) și 30 grame făină de prima calitate.

Se amestecă bine, se bate în deosebi albușurile ouălor, bătându-se albușul până ce se face spumă. Când această spumă e bine bătută, se amestecă totul cu o lopățică de lemn, destul de ușor, pentru a curge spuma; se umple cu aceasta până la jumătate formele de tinichea sau, în lipsă, de hârtie și ungându-se acestea cu unt, se presar cu zahăr fin și se dau la cuptor.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe
Foto: (c) Vlad STAVRICĂ / Arhiva AGERPRES

Sfântul Gheorghe a trăit în timpul împăratului Dioclețian (284-305), mai întâi în Capadocia și apoi în Palestina. Aici s-a mutat împreună cu mama sa, care avea multă avere în Cezareea Palestinei.

În timpul împăratului Dioclețian, s-a înrolat în armata romană și a ajuns la demnitatea de voievod.

În februarie 303, Dioclețian a emis primul său edict de persecuție a creștinilor, care a declanșat un imens val de arestări și torturi. În următoarea perioadă au mai fost date alte trei edicte de persecuția (303-304). Persecuția declanșată de Dioclețian este considerată cea mai severă dintre persecuțiile suferite de creștinii din Imperiul Roman.

Sfântul Gheorghe, fiind în preajma împăratului și văzând atâta pornire împotriva creștinilor, a hotărât să-și mărturisească credința în Hristos Dumnezeu, gândind că aceasta este vremea potrivită mântuirii sale.

A vândut aurul, argintul și hainele le-a împărțit săracilor; celelalte averi pe care le avea în Palestina a hotărât să le împartă, iar pe sclavi să-i elibereze.

Astfel, lepădând toată frica omenească, Sfântul Gheorghe a stat în mijlocul adunării, mustrând pentru hotărârile cele fărădelege și judecățile cele nedrepte împotriva creștinilor și mărturisind că Hristos este Unul Dumnezeu.

Și așa, Sfântul Gheorghe i-a îndemnat pe cei care erau de față, împreună cu Dioclețian, ca ori singuri să cunoască adevărul și să învețe dreapta credință, ori pe cei ce țin de adevăr și de dreapta credință să nu-i tulbure cu nebunia lor.

Împăratul a fost atât de mult afectat de curajul tânărului comandant al unei părți a oștirii sale, încât nu a putut să vorbească, i-a făcut semn unuia dintre apropiați să-i răspundă.

Acesta, chemându-l mai aproape pe mărturisitor, l-a întrebat cine l-a îndemnat să vorbească atât de îndrăzneț. Răspunsul Sfântului Gheorghe a fost “Adevărul!”, i s-a pus atunci întrebarea: “Care este adevărul acela?”, iar Sfântul Gheorghe a spus: “Adevărul este Însuși Hristos, Cel prigonit de voi” (Viețile Sfinților).

Sfântul Gheorghe a fost arestat și supus torturilor pe care le-a îndurat ridicând permanent rugăciuni la Hristos Dumnezeul său, care îi vindeca rănile cumplite, făcându-l desăvârșit sănătos, spre mirarea și îngrozirea celor care zile în șir au asistat la chinurile sale. I s-a dat să bea și o otravă cumplită, după care a rămas teafăr.

Răbdarea și puterea rugăciunii sale cu care s-au săvârșit atâtea fapte minunate în timpul chinurilor sale, chiar și învierea unui mort, au făcut ca unii dintre cei prezenți să mărturisească și ei credința Sfântului Gheorghe, primind astfel moarte mucenicească. Însăși împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, s-a convertit la creștinism.

În urma acestei mărturisiri făcută de soția sa, Dioclețian a poruncit să li se taie capetele, atât sfântului, cât și împărătesei Alexandra. Pe drum, împărăteasa, fiind foarte slăbită, și-a dat duhul, iar Sfântul Gheorghe și-a plecat capul sub sabie în ziua de 23 aprilie 303.

Credincioși la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, cu prilejul sărbătorii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe
Foto: (c) : Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

În țara noastră, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe are un adevărat cult. Numeroase biserici au fost înălțate în cinstea Sfântului Gheorghe, având hramul în ziua sa de pomenire, de asemenea, mulți creștini îi poartă numele.

Festivități organizate cu prilejul Zilei Forțelor Armate Terestre, în care Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, patron spiritual al Forțelor Terestre.
Foto: (c) : Ioan WEISL / Arhiva AGERPRES

Tot în ziua sa de prăznuire, 23 aprilie, militarii din forțele terestre sărbătoresc ziua categoriei de forțe, al cărei patron spiritual este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Cu acest prilej, în garnizoanele din țară se desfășoară ceremonii militare de omagiere a jertfelor înaintașilor și de evocare a tradițiilor de luptă ale unităților.

AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) Alex TUDOR / Arhiva AGERPRES

Sfântul Gheorghe a fost ocrotitorul oștii lui Ștefan cel Mare. De aceea, pe steagurile de luptă ale slăvitului voievod al Moldovei se afla pictată sau cusută icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, care se lupta cu balaurul. Balaurul simboliza Imperiul Otoman, forțele răului, tot ceea ce este potrivnic voinței lui Dumnezeu și demnității umane.

Istoria armatei de uscat reprezintă o însumare a istoriilor armelor și specialităților care au compus-o dintotdeauna și o compun și în prezent: infanteria, vânătorii de munte, tancurile, artileria, geniul, apărarea NBC etc.

Bazele moderne ale constituirii și consacrării Forțelor Terestre pot fi plasate în timp, din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare a procesului revoluționar de la 1848, a făuririi statului român modern prin Unirea de la 1859 și a înfăptuirii politicii militare a lui Alexandru I. Cuza.

Principalele arme și specialități componente existau încă din perioada 1859-1860.

În etapa actuală, Forțele Terestre constituie o componentă importantă a securității României prin relevanța misiunilor acestora pentru nevoile de securitate ale țării, care sunt nemijlocit legate de capacitatea lor intrinsecă de a acționa în toată gama operațiunilor militare.

AGERPRES/(Documentare-Cerasela Bădiță, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Foto: (c) Nicolae BADEA / Arhiva AGERPRES

Engleza, împreună cu franceza, reprezintă una dintre cele două limbi de lucru ale Secretariatului Națiunilor Unite. Pentru că este atât de larg vorbită, limba engleză este adesea menționată ca un “world language”, sau “lingua franca” a epocii moderne, potrivit www.un.org/en.

Prin celebrarea zilelor limbilor ONU, arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă, se urmărește o informare despre acestea cu scopul de a crește gradul de conștientizare și respectul pentru istoria, cultura și realizările fiecărei din cele șase limbi de lucru ale comunităților membre ONU.

Fiecare limbă oficială este sărbătorită de către Națiunile Unite în moduri diverse și creative, ce includ materiale unice de informare și evenimente culturale tradiționale pentru fiecare limbă, exprimate prin muzică, artă, poezie, teatru, film proiecții și produse culinare.

Ziua limbi engleze a fost aleasă și pentru a aduce un omagiu scriitorului William Shakespeare, poet, dramaturg și actor, adesea numit poetul național al Angliei și considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză din toate timpurile. Shakespeare ocupă o poziție unică în literatura universală. Poetul englez Ben Jonson a spus despre Shakespeare că acesta “nu aparține unei epoci, ci este în toate timpurile”, după cum menționează www.britannica.com.

Piesele sale de teatru, traduse în aproape toate limbile vorbite, sunt și în prezent jucate mai des decât ale oricărui alt dramaturg. Shakespeare a fost un poet și dramaturg respectat la vremea lui, dar reputația lui a ajuns la prestigiul de care se bucură astăzi abia în secolul al XIX-lea. Piesele de teatru sunt permanent studiate, jucate și reinterpretate în diverse contexte culturale și politice în întreaga lume. Activitatea sa de dramaturg s-a desfășurat de-a lungul a 22 de ani, totalizând 37 de piese, 154 de sonete, două poeme narative și multe poezii.

Se crede că cea mai mare parte a operei sale a scris-o între 1585 și 1613, deși nu există date exacte privind cronologia pieselor de teatru. Unele dintre acestea sunt considerate cele mai strălucite opere scrise vreodată în literatura universală, Shakespeare surprinzând, în lucrările sale, cele mai intime și profunde aspecte ale naturii umane.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Foto: (c) Adrian CUBA / Arhiva AGERPRES

Alfabetizarea este ușa spre cunoștințele esențiale pentru individ în sine. Cărțile, în toate formele lor, joacă un rol decisiv în formarea omului. Ca simboluri globale ale progresului social, cărțile pentru studiu și lectură au devenit ținte pentru cei care denigrează cultura și educația, care resping dialogul și toleranța. În ultima perioadă au avut loc atacuri asupra copiilor în școli și arderea publică a cărților. În acest context, se impune intensificarea eforturilor de promovare a cărții, împreună cu toate formele de citire și scriere, în scopul de a lupta împotriva analfabetismului și a sărăciei, pentru a construi societăți durabile, pentru a consolida bazele păcii în lume, menționează secretarul general al UNESCO, Irina Bokova, în mesajul său din acest an.

UNESCO a desemnat orașul Incheon, din Republica Coreea, “Capitala Mondială a Cărții 2015”. Acest concept a fost inițiat în 2001, orașul capitală ales fiind Madrid. În urma succesului obținut, Conferința Generală a adoptat, la 2 noiembrie 2001, Rezoluția 29, prin care în fiecare an este ales un oraș “Capitală Mondială a Cărții”. Orașul Incheon a fost ales ca recunoaștere a programului său de a promova lectura în rândul persoanelor și categoriilor defavorizate ale populației, potrivit site-ului en.unesco.org.

În această zi, în aproape toate țările lumii au loc activități dedicate cărții, autorilor, editorilor, librarilor, bibliotecarilor și, implicit, cititorilor. În toată lumea, sunt organizate expoziții de carte, lecturi publice și alte manifestări menite să încurajeze și să popularizeze lectura.

Pentru celebrarea Zilei Mondiale a Cărții și a Dreptului de Autor se urmărește implicarea a milioane de oameni din peste 100 de țări, a sute de organizații de voluntari, școli, instituții publice, grupuri profesionale și întreprinderile private. În decursul anilor această zi a câștigat un număr considerabil de participanți de pe toate continentele și din toate mediile culturale. În ultimii ani, evenimentele desfășurate au demonstrat că această zi poate fi un simbol puternic pentru lansarea de operațiuni majore de susținere a importanței cărților, în special în America Latină și Africa.

23 aprilie reprezintă și o dată simbolică pentru literatura universală. La această dată, în 1616, au murit scriitorul spaniol Miguel de Cervantes, scriitorul britanic William Shakespeare, Inca Garcilaso de la Vega — scriitor peruan de origine spaniolă.

Ideea marcării acestei zile la 23 aprilie a fost oferită de Spania, unde are loc, la 23 aprilie, Festivalul Trandafirilor, o manifestare în care este sărbătorit Sf. Gheorghe (Sfântul Jordi) și este comemorat Miguel de Cervantes, alături de William Shakespeare. În această zi, în Spania, încă din Evul Mediu, fetele și femeile primesc flori, fiind o sărbătoare a veseliei. După 1925, a devenit un obicei ca bărbaților să le fie oferită, în schimbul unei flori, o carte. Obiceiul se păstrează și astăzi în Catalonia, unde aproximativ o jumătate din vânzările anuale de cărți se realizează cu acest prilej.

În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată “Ziua Bibliotecarului din România”, astfel că în România, începând cu 2005, în ziua de 23 aprilie se sărbătorește și Ziua Bibliotecarului concomitent cu Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor.

În mai multe orașe din țară sunt organizate evenimente pentru a celebra această zi. În București, printre alte manifestări se regăsesc a patra ediție a ”Programului de carte” organizat de Muzeul Național al Literaturii Române din București, Administrația Națională a Penitenciarelor din România, Fundația Națională pentru Știință și Artă și Librăria Open Art, și Ziua Cervantes, organizată la Institutul Cervantes din București, anul 2015 având o semnificație specială, aceea a împlinirii a 400 de ani de la publicarea celei de-a doua părți a binecunoscutului roman “Don Quijote de la Mancha”, de Miguel de Cervantes, potrivit unui comunicat al Institutul Cervantes din București.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

Pentru rochia și trena confecționate de Andree Salon, au fost folosite 4.700 metri de tafta, 10,5 metri de tafta mătase jakard, 45 metri de căptușeală, 5,5 metri corset din dantelă chantilly, pe care s-au cusut perle de 2,2 milimetri, mărgele de diverse dimensiuni, paiete de șase milimetri. Au fost folosite, de asemenea, 1.857 ace de cusut, 150 de papiote de ață de cusut și au fost necesare 100 de zile de lucru.

Foto: (c) Angelo BREZOIANU / Arhiva AGERPRES

Prezentarea rochiei a beneficiat de o acțiune mai puțin obișnuită. Pentru a fi cât mai vizibilă și mai ușor de măsurat, trena a fost legată de un balon cu aer cald, care a fost ridicat de-a lungul a mai multor ore.

Rochia de mireasă și trena acesteia au putut fi admirate în perioada 23-25 martie în Piața Constituției, în cadrul ultimului târg de nunți al sezonului 2012 — Mariage Fest.

România și-a depășit astfel propriul record din 2009, când a realizat o rochie având o trenă de peste 1.500 de metri, dar și pe cel al Olandei de 2.488 de metri din același an.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)