Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

Legată de acest eveniment are loc Noaptea Europeană a Muzeelor, aflată la cea de-a 11-a ediție, manifestările la nivel european având loc pe 16 mai. În acest an și-au anunțat oferta de gratuitate peste 1.300 de muzee din Franța și aproximativ 3.400 din Europa, potrivit nuitdesmusees.culture.fr. Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment internațional inițiat de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța. Consiliul Europei, UNESCO și Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM) sunt principalii susținători ai Nopții Europene a Muzeelor.

Galeria de Artă Veche Românească a Muzeului Național de Artă al României, la cea de-a X-a ediție a programului european Noaptea Muzeelor.
Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

Tema lansată pentru celebrarea Zilei internaționale a muzeelor în 2015 — “Muzeele pentru o dezvoltare durabilă a societății” — recunoaște rolul muzeelor în sensibilizarea opiniei publice cu privire la necesitatea de a fi mai puțin risipitori, mai cooperanți și de a utiliza resursele într-un mod care să respecte sistemele vii pentru a avea o societate durabilă. Aducerea muzeelor în prim-planul acestui model de societate de către tema zilei are drept scop încurajarea conștientizării întregii societăți cu privire la consecințele acțiunilor umane asupra planetei noastre și asupra necesității de a schimba complet modelul economic și social al societății globale, după cum se menționează pe icom.museum.

Galeria de Artă Veche Românească a Muzeului Național de Artă al României, la cea de-a X-a ediție a programului european Noaptea Muzeelor.
Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

Este un eveniment anual menit să întemeieze și să consolideze relațiile de cooperare dintre muzee, profesioniștii acestora și public. Muzeele au un potențial unic în abordarea diferitelor culturi, constituindu-se într-un loc predilect pentru înțelegerea lor aprofundată într-o manieră interdisciplinară, dar și în ceea ce privește sensibilizarea oamenilor iubitori de cultură din întreaga lume.

Muzeul Național de Artă Contemporană, la cea de-a X-a ediție a programului european Noaptea Muzeelor.
Foto: (c) Grigore POPESCU / Arhiva AGERPRES

În fiecare an, Ziua internațională a muzeelor adună o participare a unui număr tot mai mare de muzee din întreaga lume. În 2014, 35.000 de muzee din 140 de țări au organizat manifestări dedicate zilei. Marcându-se pe continentul american, Oceania, Africa, Europa și Asia, acest eveniment internațional și-a confirmat popularitatea, potrivit site-ului imd.icom.museum.

Muzeul Național de Artă Contemporană, la cea de-a X-a ediție a programului european Noaptea Muzeelor.
Foto: (c) Grigore POPESCU / Arhiva AGERPRES

În România, în acest an manifestările prilejuite de Noaptea Muzeelor se desfășoară pe 16 mai, în noaptea de sâmbătă spre duminică, acțiunile desfășurându-se și în cursul zilei. În fiecare an, tot mai multe evenimente sunt organizate atât în București, cât și în celelalte orașe ale țării. În Capitală participă la acest eveniment, anul acesta, aproximativ 30 de muzee și 20 de organizații culturale care vor fi deschise în Noaptea Muzeelor, propunând publicului un program divers de evenimente, care va include expoziții, ateliere pentru copii, concerte, proiecții de filme, spectacole de balet și pantomimă.

Noaptea Muzeelor, aflată la cea de-a V-a ediție; manifestări organizate la Muzeul Național de Artă Contemporană.
Foto: (c) Emil BADEA / Arhiva AGERPRES

Muzeul Municipiului București participă anul acesta la Noaptea Muzeelor cu toate cele 8 unități deschise aflate în subordinea sa. Pentru prima dată Muzeul “Victor Babeș”, Muzeul “Ligia și Pompiliu Macovei”, Muzeul Memorial “C.I. și C.C. Nottara”, Muzeul “Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck” și Muzeul “Maria și George Severeanu” participă în circuitul European al Nopții Muzeelor.

Vizitatori la Muzeul Național Tehnic ‘prof. ing. Dimitrie Leonida’, în cadrul celei de-a opta ediții a evenimentului intitulat ‘Noaptea Muzeelor’.
Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

Consiliul Internațional al Muzeelor (International Museum Day — IMD) a instituit Ziua internațională a muzeelor, în 1977, în cadrul celei de-a 12-a Adunării Generale, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la rolul muzeelor în dezvoltarea societății. Comitetul consultativ al IMD alege în fiecare an tema pentru desfășurarea evenimentului. Cu mai bine de 32.000 de membri, reprezentând 136 țări și teritorii, Consiliul Internațional al Muzeelor este, în felul său, o imagine perfectă a unei comunități multiculturale și interdisciplinare.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) Grigore POPESCU / Arhiva AGERPRES

Intoleranța la gluten afectează circa 1% din populație și poate debuta la orice vârstă, începând cu perioada copilăriei. Statisticile arată că în Europa doar aproximativ 12%—15% din cei care suferă de boala celiacă obțin un diagnostic. În multe cazuri, timpul dintre confruntarea cu primul simptom și punerea diagnosticului este mai mare de 10 ani, potrivit site-ului AOECS.

Boala celiacă afectează una din 100 de persoane predispuse genetic. Riscul de a face boala este crescut la rudele de gradul I ale pacienților cu intoleranță la gluten, la pacienții cu diabet zaharat tip 1 sau tiroidită autoimună.

Glutenul este o proteină care se găsește în diverse cereale, adică grâu, secară, orz și varietățile încrucișate. Intoleranța la gluten este o afecțiune autoimună declanșată de ingestia de gluten la indivizi predispuși genetic, care provoacă disfuncții la nivelul intestinului subțire.

Manifestările sunt foarte variate, de la oboseală neexplicată sau diaree cronică la sindrom de malabsorbție, statură mică, anemie, tulburări de tranzit, flatulență, meteorism (balonare), dureri abdominale recurente, afte bucale, eroziuni de smalț dentar, scădere în greutate, depresie, erupție cutanată (dermatită herpetiformă), dureri articulare sau spasme musculare, osteoporoză precoce, avorturi recurente, infertilitate, potrivit site-ului emjreviews.com.

Tratamentul constă în excluderea glutenului din alimentație, dietă care trebuie respectată toată viața. În lipsa tratamentului, pot apărea complicații precum malnutriție severă (cu întârzierea dezvoltării la copii), osteoporoză sau unele tipuri de cancer.

AOECS, fondată în 1988, este o organizație independentă un non-profit umbrelă a 27 de asociații pentru boala celiacă din Europa. Operează prin diferite grupuri de lucru și încearcă să îmbunătățească schimbul de informații dintre țările membre.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Dumitru Calugaru, 12th grade pupil at Tudor Vladimirescu National College of Targu Jiu 
Photo credit: (c) Angelo BREZOIANU / AGERPRES ARCHIVE

“The gold medals went to Dumitru Calugaru (perfect score), a 12th grader of the Tudor Vladimirescu National College of Targu Jiu, and to Andrei Iliescu, an 11th grader of the Bucharest International High School of Computer Sciences. Both won gold in the previous edition as well. The silver medals went to: Paul Haidu-Gerea (10th grader of the Mircea cel Batran National College of Constanta), Cristian Robert Raclea (11th grader of the Vasile Alecsandri National College of Galati) and to Silvestru-Alexandru Big (12th grader of the Alexandru cel Bun National College of Gura Humorului); the bronze medal went to 12th grader Tiberiu Alexandru Pana of the Mihai Viteazu National College of Ploiesti,” according to a press release of the Romanian Ministry of Education and Scientific Research.

The competition consisted of three examinations, five hours in all, including two theory tests and an experimental/practical test, all of which had a very high difficulty level.

The first theory test comprised eight mandatory items, while the second involved solving a problem — chosen from a set of three — for each of the five sections included: physical chemistry, life sciences, inorganic chemistry, organic chemistry and analytical chemistry.

Competing in this edition of the D. Mendeleev International Chemistry Olympiad were 95 students from 15 countries. AGERPRES

Foto: (c) Sorin LUPȘA / Arhiva AGERPRES

Diferența dintre cele două competiții este legată de suprafața de concurs, în varianta cross se aleargă pe teren accidentat, iar bicicleta este de tip mountain-bike.

Bălănescu a obținut rezultate remarcabile și în competițiile internaționale unde a bifat titlul de campion balcanic, informează Radio România Actualități.

La Campionatul European de duatlon din Spania, el s-a clasat pe locul 8, iar la etapa de Cupa Europeană din Olanda s-a situat pe locul 7, la o diferență de 18 de secunde de câștigător.

Ciprian Bălănescu este și triatlonistul numărul 1 țării, și va reprezenta România, alături de Antonela Manac, la Jocurile Europene de la Baku.

Duatlonul cuprinde două discipline: atletism și ciclism, iar tritalonul are în program și natația.

AGERPRES (editor: AS/Aristotel Bunescu)

Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES FOTO

Locuirea în zona Saschizului este semnalată încă din penultima epocă a preistoriei, din neolitic, una dintre primele construcții durate aici, denumită Cetatea Uriașilor, situată în nord-estul localității de azi, fiind datată în jurul anilor 2500-1800 înainte de Hristos și ale cărei urme abia se mai observă. Acesteia i-au urmat și alte construcții remarcabile, o bazilică romană, apoi Cetatea Țărănească, care este amplasată la vest și a cărei construcție a început în 1347, apoi Biserica fortificată ‘Sfântul Ștefan’, construită în secolele XIV-XV.

În jurul anilor 1150-1200, este consemnată în istorie perioada colonizării populațiilor germanice, aduse în zonă de regii Geza al II-lea și Andrei al II-lea, pentru a-și consolida stăpânirea. Profesorul Alin Pora precizează în monografia localității că, în jurul anilor 1200, aici a fost instalat Scaunul Keisd (o altă denumire a Saschizului, alături de Kaizd, Huhnenburg și Szaszkezd, plus cea neoficială de Siebenkirchen, adică șapte biserici) de care aparțineau 7 sate, iar pentru o scurtă perioadă de timp acesta a fost centrul de putere al zonei, până când Sighișoara și-a impus supremația.

‘Acest centru de putere este demonstrat și de vastul sistem de fortificații care s-a păstrat, cum ar fi Biserica fortificată care deține un Turn cu Ceas similar cu al Sighișoarei, Cetatea Țărănească a celor șapte sate, a cărei construcție a început în 1347, care avea șapte turnuri — dintre care unul era al școlii, un heleșteu și o fântână adâncă de peste 50 de metri, despre care legenda spune că ar avea legături printr-un tunel subteran cu biserica fortificată de jos. În jurul anilor 1490, a început construcția Bisericii Fortificate, așezate pe un platou din centrul comunei. Atestarea bisericii este dovedită și de Ordinul pe care principele Transilvaniei l-a dat la vremea respectivă, prin care poruncea jujilor din Saschiz să aresteze pe oricine se opunea plății tributului pentru ridicarea bisericii închinate Sfântului Ștefan. În tipologia bisericilor fortificate din Transilvania, biserica din Saschiz este considerată cap de serie pentru edificiile care pot face față independent unui atac, cunoscute sub denumirea de biserici-reduit’, a precizat profesorul.

Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES FOTO

Biserica Fortificată este construită în stilul gotic tardiv, a fost ridicată de locuitorii din Saschiz împreună cu cele șapte sate afiliate dar și cu ajutor acordat de Scaunul Sibiului, fiind zidită pe temelia unei basilici romane, din care se mai păstrează unele urme.

‘Din exterior, edificiul apare ca un bastion, cu arcuri impunătoare construite deasupra uriașilor contraforți de piatră și cărămidă, elemente caracteristice tuturor monumentelor gotice. Frumusețea arhitecturală se îmbină însă cu destinația defensivă a Bisericii fortificate, în spatele arcurilor fiind încă vizibile fantele gurilor de aruncare. Datorită distanței considerabile dintre vatra satului și colina pe care a fost construită Cetatea Țărănească, în decursul timpului Biserica fortificată a devenit principalul loc de refugiu al sătenilor’, mai precizează monografia localității.

Potrivit monografiei comunei Saschiz, construcția bisericii fortificate a început în 1493 și s-a încheiat la 1525, iar Turnul Bisericii a fost conceput ca parte a sistemului defensiv, formând împreună cu zidul înconjurător un sistem de fortificație extrem de greu de trecut.

Ca și în cazul Sighișoarei, pârjolită în 1676, în aprilie 1714, un incendiu devastator a distrus cea mai mare parte a clădirilor din Saschiz, topind inclusiv cele trei clopote ale turnului cu ceas.

Turnul și biserica mică au ajuns la înfățișarea actuală în anul 1677, fiind conceput după modelul Turnului cu Ceas din Sighișoara, dar nu cel pe care îl vedem astăzi, ci așa cum arăta acesta înaintea incendiului din 1676. Turnul din Saschiz a fost renovat 1832, dar a fost serios avariat de cutremurul din 1986, iar în perioada 2000-2011, biserica și turnul au fost cuprinse în Planul Național de Restaurare.

Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES FOTO

Modelul Turnului din Saschiz este aproape identic cu Turnul cu Ceas din Cetatea Sighișoarei în privința găurilor din partea superioară, folosite pentru a ataca năvălitorii, având și un ceas cu un mecanism mult mai vechi decât cel sighișorean, care deține o statuetă denumită Bogdan.

‘Turnul adiacent bisericii fortificate este un pandant al Turnului cu Ceas din Sighișoara, care, la începutul secolului XX, primește țigla smălțuită, la fel ca cel din Sighișoara. Mecanismul ceasului din Saschiz este mult mai vechi decât cel din Turnul cu Ceas al Sighișoarei și nu are atâtea păpuși, ci doar una, numită Bogdan, chiar și în dialect săsesc. Bănuim că denumirea are o conotație religioasă — în majoritatea bisericilor fortificate care dețin ceasuri, figurina este numită Bogdan — întrucât Bogdan este pandantul lui Theodor, cel adorat, cel aflat în grațiile Domnului. Ceasul este poziționat spre piața din fața bisericii, unde erau târgurile’, a declarat pentru AGERPRES, Nicolae Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara.

Potrivit acestuia, în anul 1999, Biserica Fortificată din Saschiz a fost cuprinsă în patrimoniul mondial UNESCO, alături de Cetatea Medievală a Sighișoarei, la concurență cu care, de-a lungul secolelor, a cunoscut mărirea, însă și decăderea.

Directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara a arătat că, după ce Saschiz a pierdut în favoarea Sighișoarei sediul scaunului săsesc, și-a păstrat, totuși, importanța din punct de vedere religios, însă nu fără sacrificii.

‘Decăderea acestui târg se datorează faptului că drumul comercial care mergea spre Brașov își modifică cursul, în sensul că se dezvoltă mult Cetatea Făgăraș, iar de la Sighișoara către Brașov se mergea parțial pe Valea Hârtibaciului până la Agnita, apoi pe actualul Deal Frumos, Făgăraș și Brașov, ocolindu-se ruta pe care acum trece Drumul European 60. Astfel, se dezvoltă mult Sighișoara, însă decade Saschizul, care până în secolul al XIX-lea își păstrează totuși denumirea de oppidum, adică târg. Avea dreptul de a ține târg și era a doua localitate ca importanță din scaunul Sighișoara. În secolul al XVII-lea, are loc și un conflict major între scaunul Sighișoara și Saschiz care, la un moment dat, refuză să plătească niște taxe, socotindu-se o localitate majoră. Are loc arestarea primarului și a oficialităților din Saschiz și, în cele din urmă, lucrurile se clarifică, procesul este pierdut de Saschiz în favoarea Sighișoarei, și astfel localitatea decade’, a spus Teșculă.

Istoricul a precizat că, în ciuda acestui fapt, Saschizul va găzdui în 1663 o Dietă a Transilvaniei, chiar în Biserica Fortificată.

Aceasta deține și în prezent obiecte cu o valoare deosebită, printre care un potir gotic, lucrat acum mai bine de 500 de ani, de către un artist necunoscut.

AGERPRES/(A — autor: Dorina Matiș, editor: Diana Dumitru)

Salcâm înflorit
Foto: (c) Marina Bădulescu / Arhiva AGERPRES

Unul dintre aceștia, Georgică Filip, a declarat pentru AGERPRES că mâncarea respectivă nu numai că este gustoasă, dar se păstrează bine, deci nu se alterează, în condițiile în care niciun apicultor nu poate avea în respectivele zone izolate un frigider.

Rețeta de preparare pentru trei chiftele este foarte simplă. Se culeg 13 flori de salcâm cu petalele desfăcute. De pe fiecare ciorchine se desprind corolele albe cu pistil cu tot și se pun într-un castron. Peste ele se adaugă șase ligurițe de ulei, cinci de făină de grâu, una de zahăr, sare după gust și o jumătate de pliculeț de praf de copt. Se amestecă până compoziția devine consistență și se poate face turtițe. Acestea se introduc în tigaia cu ulei încins la foc molcom și se lasă la fript până se rumenesc.

Apicultorul a mai arătat că floarea de salcâm are calități terapeutice — ea vindecă arsurile gastrice, poate trata insomnia și combate stresul și tusea.

Potrivit lui Georgică Filip, în bucătării, chiftele se pregătesc în același fel, doar că în pasta obținută se poate adăuga un ou și un păhărel de lapte.

AGERPRES/ (A-autor:Florian Copcea, editor: Diana Dumitru)

Foto: (c) Bogdan DUMITRESCU / Arhiva AGERPRES

Conform Ordinului ministrului Apărării Naționale din 15 mai 1990, s-au înființat unitățile și subunitățile de poliție militară din Armata României.

Serviciul Poliție Militară este structura specializată a Statului Major General, care coordonează operativ, pe linie ierarhică, activitățile poliției militare din Armata României pentru îndeplinirea misiunilor specifice în timp de pace, în situații de criză sau la război.

Efectivele de poliție militară au fost angajate în acțiuni pentru menținerea ordinii publice (anii 1990-1991), precum și alte activități importante ale M.Ap.N: vizite oficiale, aplicații, escortări și căutări ale dezertorilor, acțiuni de menținere a păcii alături de state membre NATO în Angola, Albania și Somalia, precum și misiuni în teatrele de operații din Kosovo, Bosnia și Afganistan. Aici, militarilor români le-au revenit sarcini dificile de menținere a ordinii publice, de escortă a unor personalități, paza și protecția populației civile, îndrumare și control trafic rutier. Acțiunile unităților și subunităților de poliție militară se încadrează în operațiile întrunite multinaționale ca forță efectiv participantă.

Serviciul Poliție Militară are responsabilități privind disciplina militară, controlul traficului rutier, serviciul interior, protecția VIP-urilor, precum și cele privind elaborarea actelor normative specifice poliției militare.

AGERPRES/(Documentare; editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) Constantin CIOBOATA / Arhiva AGERPRES

La 15 mai 1861, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a început să funcționeze Școala Veterinară, în cadrul Școlii de Medicină și Farmacie, înființată și condusă de Carol Davilla.

La 15 mai 1871, 14 medici veterinari au semnat o ”Declarațiune”, care a stat la baza înființării Societății de Medicină Veterinară.

În 1883, sub direcția lui Alexandru Locusteanu, Școala Veterinară a obținut statutul de Școală Superioară de Medicină Veterinară. Tot în 1883, Școala Superioară de Medicină Veterinară a trecut de la Ministerul Instrucțiunii în subordinea Ministerului Agriculturii, iar Alexandru Locusteanu începe demersurile pentru construirea unui local propriu al școlii, achiziționându-se, în cele din urmă, 3 ha de teren (între Splaiul Independenței și strada Izvor) pentru clădirile necesare școlii.

Legea transformării Școlii Superioare de Medicină Veterinară în Facultate este votată în 1921. Prin acest act, învățământul medical veterinar și-a primit consacrarea definitivă ca învățământ universitar. La acel moment, era singura facultate de medicină veterinară din Balcani, mulți studenți din țările vecine (Bulgaria, Iugoslavia, Macedonia, Albania, Grecia) au absolvit și încă absolvă în România.

 Din 1921 până în 1948, Facultatea Veterinară a fost integrată în Universitatea București, iar din 1948 până în prezent — în Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

Societatea de Medicină Veterinară a fost desființată în 1949, pentru ca, la 15 mai 1971, să se reînființeze. În 1990, societatea și-a schimbat denumirea în Asociația Medicilor Veterinari din România, iar în 1998 s-a înființat Colegiul Medicilor Veterinari din România.

Profesiunea de medic veterinar este una liberală și independentă, cu organizare autonomă, aceasta servind apărării sănătății animalelor și sănătății publice.

AGERPRES/(Documentare; editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) un.org

În 2015, marcarea zilei este axată pe promovarea egalității de gen și a drepturilor copiilor în cadrul familiei contemporane. De asemenea, pe site-ul dedicat zilei se subliniază necesitatea prevenirii violenței în familie prin intermediul legislației și inițierea și implementarea de programe de intervenție în cazurile de abuz. Tema din acest an este impusă și de faptul că în prea multe țări discriminarea femeilor și nerespectarea drepturilor copiilor rămân încorporate în legile și politicile guvernamentale privind familia, iar normele sociale au tendința predominantă de a scuza și justifica multe practici discriminatorii.

Discriminarea și neglijarea conduc adesea la violență, amenințând sănătatea femeilor și a copiilor. Violența se perpetuează din generație în generație, întrucât copii supuși violenței în familie, atunci când devin adulți, cel mai probabil recurg și ei la violență.

Dezvoltarea economică și socială se poate realiza corect numai dacă ea se bazează pe un cadru juridic și pe standarde sociale echitabile, care susțin drepturile femeilor și ale copiilor. Legile și practicile discriminatorii care nu recunosc drepturi egale pentru toți și care împiedică exercitarea drepturilor femeilor și copiilor nu au loc în familiile, comunitățile, societățile și națiunile contemporane, subliniază în mesajul său pentru acest an secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.

Cu prilejul Zilei internaționale a familiei, comunitățile din întreaga lume au inițiat o serie de evenimente de sensibilizare, inclusiv zile naționale dedicate familiei. În tot mai multe țări, sunt organizate conferințe, programe de radio și de televiziune subliniind teme relevante.

Violența în familie este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă societatea contemporană, atât la nivel internațional, cât și la nivelul României, potrivit HG 1156/2012 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013-2017 și a Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013-2017.

Violența pe motive de gen aduce, de asemenea, o gravă atingere democrației, pornind de la premisa că femeile supuse violențelor reprezintă o categorie ale cărei șanse de a participa la viața socială și profesională sunt semnificativ reduse, pe măsură ce viața de familie își pierde funcția de a oferi membrilor acesteia securitatea de care ei au nevoie.

Familia este înțeleasă drept cea mai însemnată uniune socială de care depind dezvoltarea, stabilitatea și, mai ales, existența întregii societăți. Ea trebuie să ocupe un loc tot mai important în preocupările tuturor factorilor responsabili de viitorul omenirii.

Ziua internațională a familiei a fost instituită de Adunarea Generală a ONU la 20 septembrie 1993, în baza Rezoluției 47/237, reprezentând o oportunitate pentru a crește gradul de conștientizare a problemelor de familie și a proceselor sociale, economice și demografice care afectează familiile.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)

Orașul Asuncion
Foto: (c) www.mca.gov.py

Locuit în epoca precolumbiană de triburi amerindiene vorbitoare de limbi tupi-guarani, teritoriul actualului Paraguay este descoperit în 1525 de spaniolul Alejo Garcia; colonizarea spaniolă are ca punct de plecare întemeierea, în 1537, a orașului Asuncion. În secolele următoare, teritoriul Paraguayului aparține viceregatelor Peru (1617) și Rio de la Plata (1776).

La 15 mai 1811, Paraguay își proclamă independența, pe care și-o apără, între 1811 și 1813, în fața încercărilor Argentinei de a subordona noul său vecin de la Nord.

Palatul Municipal
Foto: (c) www.mca.gov.py

Orașul Asunción a fost fondat la 15 august 1537, de către căpitanul spaniol Juan de Salazar y Espinoza, potrivit site-ului oficial al municipalității Asuncion — www.mca.gov.py. Tot spaniolii i-au dat numele de ”Madre de Ciudades” (Mama orașelor), devenind pentru o bună perioadă de timp, un oraș important pentru administrația colonială spaniolă.

Asunción are, în prezent, o populație de 2 307 000 locuitori, potrivitwww.cia.gov (est. 2014).

Construită după sistemul colonial spaniol, cu câteva parcuri și piațete, capitala Asunción dispune de mai multe atracții turistice, precum clădirile istorice, biserici, catedrale, muzee, dar și piața pitorească din centrul orașului, unde sunt organizate târguri în care vizitatorul are posibilitatea de a explora produsele locale.

Un exemplu de arhitectură colonială veche este Casa Viola, construită de guvernul spaniol pentru a marca aniversarea a 500 de ani de la descoperirea Americii. Casa Viola împreună cu alte opt case fac parte din proiectul Manzana de la Rivera dedicat recondiționării acestor construcții.

Dintre muzeele ce pot fi vizitate în Asuncion, potrivit siteului municipalității Asuncion, menționăm: Muzeul Aviației, Muzeul Gării Centrale Ferrocarril, Muzeul Tezaurului de la Catedrala Metropolitană, construită în 1687 și care se remarcă prin altarul aurit și arta religioasă, Muzeul de Istorie Naturală și Indigenă, Plante și Zoologie și Grădina Botanică, Muzeul etnografic ”Dr. Andrés Barbero”, Muzeul Filatelic, Institutul de Istorie și Muzeul Militar al Ministerului Apărării, Muzeul Casei Independenței, locul unde revoluționarii s-au întâlnit în secret pentru a planifica lupta lor, Muzeul Poliției, Muzeul Numismaticii și Bijuteriilor ș.a.

Fațadă Casa Independenței
Foto: (c) Casadelaindependencia.org.py

În cadrul Muzeului de Artă sunt expuse picturi și sculpturi realizate atât de artiști naționali, cât și din alte țări din America de Sud. Acestora li se adaugă mai multe documente istorice.

Parcul ”Carlos Antonio Lopez” oferă o panoramă extraordinară asupra orașului Asuncion, iar Grădina Botanică și Zoologică din Asuncion, creată în 1914 de dr. Carlos Fiebreig, reprezintă un important patrimoniu științific al acestei țări.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)