Turist in Romania
Grădina Carpaţilor a înflorit în şase ani
December 11th, 2011 |
“După decenii întregi în care o mână nevăzută a tot apăsat pe butonul de pauză pentru România, urmează o perioadă de schimbări şi dezvoltare uluitoare”. Aşa începe prezentarea României pentru ghidul turistic destinat vizitatorilor de pe toate continentele.
Îmbunătăţirile semnalate de cei doi autori ai ghidului se remarcă atât în domeniul turismului, cât şi în situaţia economică a României privită în ansamblu. Astfel, turistul se poate bucura de zone precum Delta Dunării, Carpaţii sau oraşele medievale, însă dacă are nervi de oţel, cunoştinţe de mecanic auto şi ştie să înjure la volan măcar în câteva limbi.
Opinii obiective
Ca să risipească orice dubiu privind obiectivitatea aprecierilor autorilor ghidului, Biroul de presă al publicaţiei a explicat, pentru EVZ, că autorii ghidurilor turistice nu acceptă ospitalitatea, asistenţa sau plata din partea autorităţilor din ţara gazdă.
De altfel, şi reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului ne-au spus că “ministerul nu a oferit niciun fel de facilităţi jurnaliştilor de la Lonely Planet care au scris despre România şi nu a avut nicio implicare în proiectul lor editorial”.
Ce s-a schimbat în patru ani
“Pentru cei familiarizaţi cu România de dinainte de 2006, schimbările din ultima vreme vă vor lăsa cu gura căscată”, asigură autorii. “Patru ani sunt suficienţi pentru ca infrastructura turistică a unei ţări să se dezvolte şi ca ghidurile turistice să-şi schimbe punctul de vedere în aprecieri”, explică Tom Hall, reprezentantul Biroului de presă.
În opina sa, ţara noastră va trece peste stigmatul aplicat de restul Europei şi va oferi oportunităţi pentru un turism de primă mână. Preţurile sunt accesibile, dar nici atât de mici încât să lase impresia unor produse şi servicii turistice de proastă calitate. Principalele impedimente ar fi drumurile şi problemele ce ţin de confortul vizitatorilor.
Mulţumită climatului temperat continental, România oferă posibilităţi de petrecere a timpului liber tot timpul anului. Principalele atracţii prezentate în ghidul Lonely Planet includ obiectivele din Carpaţi, marile oraşe, litoralul Mării Negre şi Delta Dunării.
Lucruri de ştiut despre România
Traseul “clasic” propus de ghidul englezesc pune accentul atât pe frumuseţile munţilor, cât şi castelele (Peleş, Bran, Râşnov) şi cetăţile Transilvaniei: Braşov, Sibiu, Curtea de Argeş, “drăgălaşa citadelă” Sighişoara sau “aşezarea în care timpul a stat în loc”, Viscri, care adăposteşte una dintre cele şase biserici săseşti din patrimoniul UNESCO.
La capitolul lucruri de ştiut despre România se numără simbolurile clasice Nadia Comăneci sau Dracula, dar şi numărul de victime ale câinilor vagabonzi din Capitală, munţii de gunoaie lăsaţi de localnicii în vacanţă sau numărul mare de emigranţi care au împânzit Europa.
Verdictul: în ciuda potenţialului turistic uriaş, România mai are încă multe obstacole de învins, fiind în continuare printre cele mai corupte ţări din Europa, iar populaţia rămâne sceptică, aşteptând “un viitor şi un prezent mai bun”.
OPINII DESPRE BUCUREŞTI
“Amestec de monumente groteşti, reminiscenţe ale comunismului”
Ghidul Lonely Planet nu trece cu vederea nici Capitala, al cărei “amestec de monumente groteşti, reminiscenţe ale comunismului, cu catedrale şi vestigii parcă dinadins ascunse ochiului” alcătuiesc un oraş ce merită explorat. O atenţie deosebită este acordată erei comunismului. Autorii întocmesc un clasament al celor mai interesante monumente din acea perioadă.
Topul este dominat de impozanta clădire a Palatului Parlamentului, iar lista e completată de Transfăgărăşan, canalul Dunăre-Marea Neagră, barajul Porţile de Fier, închisoarea Gherla sau ruinele fabricii de la Copşa Mică. Cu toate că lui Ceauşescu şi regimului său îi este dedicat un întreg capitol întreg, nici actualii lideri politici nu sunt trecuţi cu vederea.
Ghidul aminteşte controversatele alegeri prezidenţiale din 2009, când România a avut într-o noapte doi preşedinţi, pentru ca victoria să fie decisă de o diferenţă mai mică de 1%.
Britanicii susţin însă că nici un vizitator nu poate înţelege adevăratul spirit al României dacă nu petrece măcar o noapte într-o pensiune, la un pahar de palincă. Pensiunile sunt la mare căutare printre străinii dispuşi să plătească bani buni pentru “a fi treziţi de cântecul cocoşilor şi al celorlalte orătănii”.
Conform ghidului, orice român de la sat ar trebui să se mândrească cu titlul de ţăran, deoarece ei sunt inima ţării. Deşi prezintă o abordare inedită a mediului turistic românesc, ghidul Lonely Planet nu se fereşte de clişee precum Dracula şi spune că “aceia care se limitează la vânătoarea de vampiri vor rata multe. Mitul lui Dracula nu este real, dar castelele şi istoria lor sunt şi merită cercetate”, e părerea celor doi autori.
Articol din 
Bucovina, “Grădina Carpaților”, pentru scriitorii străini
December 11th, 2011 |
“România este Bucovina”, susţine chiar preşedintele FIJET, tunisianul Tijani Haddad. Într-un interviu acordat unei televiziuni locale, acesta nu a ezitat să se refere şi la ospitalitatea şi amabilitatea oamenilor, vorbind şi despre căldura cu care vizitatorii au fost primiţi în orice loc din Bucovina.
Portalul menţionat aminteşte cum Bucovina, inclusă în regiunea istorică Moldova, a schimbat de mai multe ori stăpânirea până ce a ajuns să fie în cele din urmă integrată României, astfel că folclorul local cuprinde şi acum asocieri cu cultura populară a popoarelor slave – deşi cu caracteristici proprii.
Vizitatorul observă aici mănăstirile din nord, mici, însă deosebit de frumoase, ridicate uneori în semn de mulţumire după câte o victorie în faţa turcilor, şi declarate acum de UNESCO parte a patrimoniului umanităţii. Picturile de pe pereţii acestor lăcaşuri de cult constituie adevărate lecţii de teologie şi istorie a sfinţilor, pentru instruirea unui popor care pe vremuri nu ştia să scrie şi să citească – dar acum prezintă un grad ridicat de alfabetizare, mai notează sursa citată.
Picturile bizantine, atât de caracteristici tradiţiilor artistice ale ortodoxiei, păstrează fondurile albastre, în ciuda trecerii timpului. Hechos de Hoy aminteşte de istoria Bisericii Ortodoxe Române, precum şi de faptul că este una dintre cele mai deschise ecumenismului şi convieţuirii cu alte comunităţi creştine. În cadrul acesteia, activitatea religioasă arată bine cum credinţa este prezentă în mod firesc la poporul român.
În Cacica, în apropierea mănăstirii de la Putna, la 15 august, 25.000 de pelerini din diferite ţări din Europa se reunesc să marcheze Adormirea Maicii Domnului. Ca şi în cazul Drumului sfântului Iacob – Camino de Santiago, loc sfânt de pelerinaj în tradiţia catolică – pelerinii vin în orice perioadă a anului să viziteze mai multe mănăstiri din Bucovina, şi ca să obţină certificatul de pelerin.
Bucovina, ținutul fagilor
Portalul menţionat se referă şi la comunitatea creştinilor catolici din România, care şi-au menţinut tradiţia bizantină şi liturghia diferită, dar acceptă căsătoria preoţilor. De asemenea, mai arată articolul menţionat, după căderea comunismului, aşa cum s-a petrecut şi în alte ţări din estul Europei, şi după persecuţiile suportate în vremurile dictaturii, această comunitate de catolici şi-a deschis din nou bisericile şi în România. În România, Biserica Ortodoxă are o prezenţă socială explicită, care este manifestă mai ales prin renovarea şi construcţia de noi biserici, sau odată cu prezenţa clerului la evenimentele oficiale – într-un stat neconfesional, mai aminteşte portalul Hechos de Hoy. Bucovina înseamnă ţinutul fagilor.
Regiunea are un potenţial de dezvoltare turistică şi economică, datorat pădurilor dese – numai în Suceava 53% din suprafaţă este acoperită de codrii de fagi şi conifere – şi integrării în structura geologică a Carpaţilor, care dau încă un motiv turiştilor să fie atraşi de ţinut.
În Suceava, mai scrie autorul articolului, există un aeroport, 450 de hoteluri şi peste 10.000 de paturi. Datorită climei şi apropierii de Carpaţi, în Bucovina se pot practica sporturi de iarnă, dar se poate face şi ecoturism, iar vizitatorii se pot bucura de facilităţile balneare sau de pescuit. În regiune este nevoie de investiţii, pentru a dezvolta acest potenţial, iar autorităţile fac eforturi pentru a obţine aceste fonduri, mai notează Hechos de Hoy, în condiţiile în care pământul este divizat între mulţi proprietari, iar exploatarea industrială a lemnului nu atinge capacitatea reală.
Industria de artizanat, insuficient dezvoltată
Acelaşi este cazul şi industriilor de artizanat, prelucrării pielii sau creării de haine şi covoare multicolore – măiestrii care trebuie păstrate şi intensificate, însă care deocamdată nu sunt dezvoltate suficient pentru a avea efecte notabile asupra populaţiei.
Până în 2013, România va primi de la UE 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea industriei turistice, iar din acestea, 75 de milioane vor ajunge la crearea unei mărci naţionale şi pentru campanii promoţionale, 15 milioane pentru dezvoltarea pieţei interne, şi alte 60 de milioane pentru stabilirea unei reţele de birouri de turism, se mai arată în articolul menţionat.
România consideră că pieţele prioritare pentru turism sunt Germania, Austria, Marea Britanie, Franţa sau SUA, în vreme ce secundare din acest punct de vedere sunt Spania, Belgia, Olanda şi Luxemburg, Japonia sau China.
Sursa: www.EVZ.ro
Groapa Ruginoasa
December 5th, 2011 |
Groapa Ruginoasa este un loc deosebit de interesant din Muntii Apuseni, ce ni s-a recomandat a fi vizitat de catre gazdele noastre inca din prima zi de cum am ajuns in zona. Drumul pana la Groapa Ruginoasa este destul de lejer, nu necesita o pregatire fizica de exceptie. Accesul se face de pe DN 75, drum ce duce spre Arieseni – Vartop – Stei. Dupa Vartop, in dreptul unei curbe mari, unde soseaua traverseaza un parau, apare o poteca la stanga. Indicatoarele si marcajul cu banda rosie va vor conduce pana la Groapa Ruginoasa.
Traseul nu este lung, se spune ca dureaza 45 minute, dar se ajunge lejer cam in 30 de minute. Prima portiune a traseului prezinta un urcus mai abrupt, printre pietre ca pe o scara, insa apoi drumul este lejer, prin padure si cu iesire pe o pajiste deosebit de frumoasa. Se ajunge la marginea gropii, care este in fapt o ravena de mari dimensiuni: un diametru de peste 600 de metri si o adancime de peste 100 metri!
Aflata pe versantul nordic al Muntelui Tapu, la o altitudine de 1.373 de metri, Groapa Ruginoasa este un fenomen aparte. S-a format din cauza eroziunii solului si asta intr-un timp foarte scurt. Aceasta groapa se mareste continuu, eroziunea lucrand cu o viteza foarte mare. Se spune ca pe hartile mai vechi, de acum 80 ani, ravena era marcata cu dimensiuni mult mai mici. Toponimul este dat de culoarea maroniu, cafeniu – negricioasa a rocilor ce sunt sectionate de procesele de torentialitate. Vederea de pe marginea gropii este spectaculoasa. Mare atentie! Nu mergeti mai aproape de 5 metri de marginea gropii. Peretii sunt scobiti si malul sta in aer pe mai multe portiuni.
Groapa Ruginoasa a aparut si in cunoscuta emisiune Tehnici esentiale de supravietuire, de pe Discovery Channel. Bear Grylls, gazda emisiunii, a coborat groapa catre civilizatie.
Sursa: http://tai-tai.net
IZBUCUL DE LA CALUGARI
December 5th, 2011 |
Legat de acest izbuc cu intermitenta s-a încetatenit obiceiul pelerinajului credinciosilor din zona la manastirea Calugari de Sfânta Maria pe 15 august. Legenda spune ca acei oameni peste care tâsneste apa, au sansa vindecarilor miraculoase.
Manastirea ofera turistului posibilitatea de reculegere si vizitare a bisericii de lemn din incinta manastirii.
Un fenomen carstic deosebit de interesant se gaseste în Muntii Codru-Moma, în platoul carstic al Vascaului din masivul Codru. Este vorba de un izbuc intermitent, un fenomen foarte rar întâlnit, la noi în tara se mai gaseste un asemenea izbuc intermitent pe Valea Posagii (afluent al Ariesului), Izbucul Bujorul.
Izbucul de la Calugari se gaseste în apropierea satelor Izbuc si Ponoarele (comuna Carpinet) din jud. Bihor. Inclusiv denumirea celor doua sate vine de la doua fenomene carstice: izbuc semnifica un izvor carstic ce vine dintr-un perete calcaros, iar ponor înseamna un loc unde apa unui râu dispare în subteran. Pornirea pentru vizitarea izbucului, monument al naturii, se face de la localitatea Carpinet, fie pe drum, cu masina (care trece pe lânga cariera de marmura), fie pe o poteca care “scurteaza” distanta dar nu si timpul si efortul daca se merge pe jos.
Pâna în 1948 aici a functionat o manastire care a fost reînfiintata dupa revolutia din 1989. Aici exista biserici si se fac slujbe religioase, cele mai importante serbari religioase fiind de “Sânta Marie Mare” si de “Sânta Marie Mica”. Preotii au profitat întotdeauna de fenomene naturale, cum este cazul si cu acest izbuc.
Pâna prin anii 1980 acest izbuc era extraordinar de deosebit, având dubla intermitenta fata de cea de pe Valea Posagii, care are doar un simplu sifonaj. Dupa 1980 si Izbucul de la Calugari a devenit cu simpla intermitenta, deci cu un simplu sifonaj. Totodata ambele izbucuri se deosebesc de celelalte izvoare carstice denumite tot izbucuri dar care au o scurgere permanenta. Denumirea generica, în ambele cazuri, le revine de la faptul ca aceste izvoare “izbucnesc” dintr-un perete calcaros.
Explicatia stiintifica a izbucului de la Calugari, este mai complexa. În primul rând, izbucul se datoreaza prezentei dolomitelor de vârsta triasica (mezozoic inferior). Dolomitele sunt formate din dublu carbonat de calciu si magneziu si sunt carstificabile la fel ca si calcarele (formate din carbonat de calciu). Din acest motiv, unde se gasesc calcare si dolomite, acestea sunt atacate de apa încarcata cu CO2 (dioxid de carbon) din aer si ca atare dizolvate. În zona Izbucului de la Calugari sunt prezente deci dolomitele triasice, care sunt atacate de apele ce se infiltreaza de la suprafata în interiorul masei calcaroase, producând canale sau mici grote.
În faza când izbucul avea dubla intermitenta, în interiorul masei calcaroase existau doua cavitati (mici grote, spatii libere) legate între ele, în care se adunau apele de la suprafata. Însa cele doua cavitati erau inegale ca marime, astfel ca timpul de umplere a lor cu ape era diferit. În acest caz, timpul de expulzare a apelor erau dupa 10 minute si respectiv 40 de minute, jetul de apa aruncat durând doar 2-3 minute, dupa care grotele trebuiau reumplute pentru a functiona din nou. Subliniem ca functionarea era posibila doar pe timp ploios, la secete izbucul era nonfunctional. Aceasta situatie era pâna prin anii 1980. Asadar, timpul de umplere a cavitatii mai mici era de 10 minute, iar a celei mai mari de 40 de minute. Dupa 1980, probabil una dintre cavitati s-a “scurtcircuitat” (adica în urma eroziunii carstice, o cavitate a fost strapunsa, apele ajungând sub gura de odinioara a izbucului), astfel ca s-a pierdut dubla eruptie, acum expulzând apa din 20 în 20 de minute, daca este vreme ploioasa; durata expulzarii jetului de apa este tot de 2-3-5 minute, ca si înainte. Deci, timpul de umplere a cavitatii ramase este de 20 de minute. Probabil ca în viitor, prin “scurtcircuitarea” si a celei de-a doua cavitati, izbucul de la Calugari va ramâne “amintire”.
Pentru vizionare film acesati aici
Sursa: http://www.tarabeiusului.ro
Cimitirul vesel de la Sapanta
December 5th, 2011 |
Faima localitatii Sapanta se trage de la renumitul sau Cimitir Vesel care a devenit o importanta atractie turistica.
Legenda spune ca atitudinea vesela in fata mortii este un obicei al Dacilor care credeau in viata vesnica iar moartea pentru ei era doar trecerea spre o alta lume. Ei nu vedeau moartea ca pe un sfirsit tragic ci ca pe o sansa de a intilni zeul suprem Zamolxe.
Cimitirul dateaza de la mijlocul anilor 1930 si este creatia artistului popular Stan Ion Pătraş, sculptor, pictor si poet in acelasi timp. Creativitatea lui Pătraş a scos la iveala aceasta monumentala si renumita opera de arta. Mai bine de 50 de ani artistul a creat sute de cruci din lemn inscriptate in stilul sau caracteristic. Dupa moartea lui in 1977 opera lui a fost continuata de ucenicul sau Dumitru Pop Tincu.
Materialul folosit pentru cruci este lemn de stejar care este inscriptat manual dupa ce a fost taiat si uscat. In partea de sus a fiecarei cruci exista un basorelief cu o scena din viata celui decedat. Scenele sint simple si am putea spune chiar naive in stil dar aduc din trecut viata locuitorilor satului, prezentind un aspect relevant din viata fiecaruia. Ele prezinta femei torcand lana, tesand covoare sau facand paine, barbati care taie lemne sau ara pamantul, pastori cu turmele, lucratori in lemn, lautari si multe alte ocupatii.
Dupa ce crucea este sculptata ea este pictata de obicei cu un fundal albastru asa numitul “Albastru de Săpânţa“. Scenele sint pictate folosind culori vibrante: galben, rosu, alb si verde.
Nici o cruce nu e terminata fara o scurta poezie, citeva rime simple, intre 7 si 17. Epitafurile sint sincere, spontane si scrise la persoana I, mesaje adresate de persoana decedata celor care traiesc. Stilul este liric dar satira se gaseste frecvent. Fiecare poem contine numele celui decedat precum si un aspect esential din viata respectivei persoane.
Cu desenele si poemele lor Stan Ioan Pătraş si Dumitru Pop Tincu au reusit sa recreeze un intreg sat si au dat oamenilor o a doua viata dupa moarte. Cele mai mult de 800 de cruci pictate constituie o arhiva vasta care prezerva istoria locuitorilor din Săpânţa.
Un celebru epitaf este:
Sub aceasta cruce grea
Zace biata soacra-mea
Trei zile de mai traia
Zaceam eu si cetea ea
Voi care treceti pa aici
Incercati sa n-o treziti
Ca acasa daca vine
Iarai cu gura pa mine
Da asa eu m-oi purta
Ca-napoi n-a inturna
Stai aicea draga soacra-mea
Alte poeme:
De cu tanar copilas
Io am fost Stan Ion Patras,
Sa ma ascultati oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni.
Cate zile am trait
Rau la nime n-am dorit,
Dar bine cat am putut
Orisicine mi-a cerut.
Vai saraca lumea mea
Ca greu am trait in ea
Aici eu ma odihnesc
Si Pop Gheorghe ma numesc
Ca un brad frumos din munte
Eram la parinti in curte
Tinar si de omenie
N-a fost multi in sat ca mine
Cand armata am terminat
Masina mi-am cumparat
Si-n toata tara am umblat
Preteni multi eu mi-am aflat
Preteni multi si de omenie
Asa cum mi-o placut mie
Cand a fost sa fecioresc
In pamant eu putrazasc.
Puteti viziona film accesand AICI
Sursa: http://www.romanianmonasteries.org
Vulcanii Noroiosi
December 5th, 2011 |
Vulcanii Noroiosi din judetul Buzau, reprezinta cratere in miniatura, care se formeaza cu ajutorul gazelor naturale provenind de la mai mult de 3000m adancime, contactul cu panza freatica si solul argilos de la suprafata formeaza mici conuri care scot o pasta fluida de culoare gri, cenusie. Acesti vulcani noroiosi se intind pe circa 30 ha si reprezinta un fenomen unic in Romania, deasemene este rar intalnit in lume.
Turistii sunt impresionati de peisajul ciudat pe care il ofera, asta si datorita plantelor deosebite care s-au adaptat salinitatii din jur, iar daca te apropii de un asemenea vulcan poti auzi acel namol care bolboroseste din adancuri.
Vulcanii Noroiosi Buzau – obiective turistice
Daca faceti o vizita in comuna Paclele Mari pentru a vedea Vulcanii Noroiosi Buzau, va recomandam sa vizitati Sarata Monteoru, una din cele mai importante statiuni din zona si in comuna Colti exista singurul muzeu de Chihlimbar din sud-estul Europei.
Descopera acum mai multe despre Romania turistica, Buzau Romania si principalele atractii turistice.
Puteti viziona filmul accesand aici
Sursa: http://www.inromania.info
Fortăreţe dace din Munţii Orăştie
December 5th, 2011 |
Construite în stilul murus dacicus, cele şase Fortăreţe dace din Munţii Orăştie, din România, au fost create între secolul I î.Hr. şi d. Hr. ca şi protecţie contra cuceririi romane.
Rămăşiţele lor extinse şi bine păstrate prezintă o imagine a Epocii Fierului viguroase şi inovative. În ziua de astăzi vânătorii de comori caută în zonă, pentru că România duce lipsă de legislaţie în acest domeniu.
Cele şase fortăreţe – Sarmizegetusa, Blidaru, Piatra Roşie, Costeşti, Capâlna şi Băniţa – care au format sistemul defensiv al lui Decebal, formează acum împreună un loc din patrimoniul mondial UNESCO.
Puteti viziona film accesand aici
Shakira la Bucuresti
November 29th, 2011 |
Shakira de Revelion la Bucuresti !
Concertul de zile mari pe care l-a sustinut la Bucuresti, la inceputul lunii mai, unde publicul a rezistat cu stoicism in ploaie, i-a deschis Shakirei apetitul pentru tara noastra. Potrivit Cancan care citeaza surse din Antena 1, columbianca se va intoarce in Romania mai curand decat ar fi sperat fanii ei, solista fiind invitatul special al finalei “X Factor”, ce se va desfasura in noaptea de Revelion.
Bucurie imensa pentru admiratorii Shakirei, care, se pare, vor avea ocazia sa o vada din nou pe cantareata lor preferata, pentru a doua oara in acest an. Dupa ce, pana acum, au avut invitati cativa artisti internationali de calibru, precum Oceana, trupa Touch&Go si East 17, care vor performa chiar in seara de duminica, iata ca producatorii pregatesc o surpriza de proportii pentru marea finala, care va avea loc chiar de Revelion.
Producatorii show-ului sunt in negocieri extrem de avansate cu staff-ul Shakirei, pentru a o aduce pe solista in platoul “X Factor” in noaptea de Anul Nou, si se pare ca sunt foarte aproape de a semna contractul, din moment ce a “rasuflat” din interior informatia potrivit careia columbianca si-ar fi dat deja acceptul. Shakira nu este deloc straina de concursul “X Factor”, ea fiind pana acum prezenta la editiile din Germania si Marea Britanie, acolo unde a raspuns pozitiv invitatiei si a facut show-uri pe cinste. Nici de Romania nu este straina, vedeta sustinand aici un concert in 2006, la Timisoara, si unul anul acesta, in mai, la Bucuresti. Gigi Becali si-a exprimat dorinta de a o invita si la nunta lui Cristi Borcea, insa onorariul perceput de solista, de 500.000 de euro, s-a dovedit a fi prea mult pentru cat era el dispus sa plateasca.
Sursa: http://www.bucharestherald.ro
Afla care sunt cele mai vizitate complexe muzeale din Romania in acest an.
November 28th, 2011 |
Castelul Bran , Complexul National Muzeal Astra , Muzeul National Brukentha, Muzeul National Peles, Pelisorul, Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti”, Muzeul National de Arta al Romaniei, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Muzeul National de Arta Contemporana din Bucuresti, Muzeul Taranului Roman , Palatul Sutu, Curtea Veche, Observatorul Astrononic Amiral “Vasile Urseanu”, Muzeul National de Istorie Naturala “Grigore Antipa, Cetatea Rasnov, Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva, Complexul Muzeal “Moldova”, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Stiintei si Tehnicii “Stefan Procopiu”, Muzeul de Arta si Muzeul Etnografic al Moldovei , Palatul Memorial “Al. I. Cuza” de la Ruginoasa, Muzeul Memorial “Mihail Kogalniceanu”, Muzeul Memorial “Poni-Cernatescu”, Muzeul Viei si Vinului, Casa Muzeu “Constantin Brancusi” Hobita, Muzeul Marinei Romane din Constanta, Muzeul Callatis din Mangalia, Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Banatului din Timisoara, Muzeul Tarii Crisurilor
Romania in prezentari
November 18th, 2011 |
Descarcati prezentari accesand linkurile. Va rog sa aveti rabdare sa se incarce. Este posibil sa dureze putin pana se deschide.
Din istoricul mintilor Romanesti
Adevarul operelor lui Brancusi