Turist in Romania

Facebook Twitter Email

Bucureştiul sau Marrakeshul sunt recomandate de experţii în relaţiile de cuplu drept alegeri pentru o excursie romantică de weekend mai neobişnuită, scrie Daily Mail .

Este începutul sezonului vacanţelor în oraş şi, pe întreg teritoriul britanic cuplurile îşi planifică weekend-urile romantice. Însă vacanţa cu cealaltă jumătate poate deveni un teren minat, mai ales dacă aţi stat prea mult timp împreună. Ce se întâmplă dacă el se plictiseşte în muzee? Sau dacă ea vrea să facă doar shopping?

Dr. Gian Gonzaga, expert în relaţii de cuplu pentru site-ul eHarmony.co.uk susţine că deşi vacanţele sunt o ‘evadare din realitate’ necesară pentru cupluri, mini-vacanţele pot fi distruse dacă cuplul nu alege destinaţia corectă. Dacă cuplurile dornice de aventură vor dori un loc palpitant, care-i va menţine în priză, cuplurile mai liniştite, care au fost împreună o vreme, pot prefera un oraş romantic în care se pot relaxa.

Pentru cuplurile nou formate, Gonzaga recomandă oraşe ca Berlinul sau Barcelona. Dacă capitala Germaniei este cunoscută pentru scena sa de artă prosperă, oraşul catalan are un ritm alert şi oferă posibilitatea unei vacanţe relaxante pe plajă.

Gonzaga recomandă cuplurilor mai aventuroase să aleagă Marrakeshul sau Bucureştiul pentru o minivacanţă mai neobişnuită, în condiţiile în care capitala României oferă o scenă prosperă a cluburilor underground, în timp ce medinele colorate din Maroc şi bucătăria variată a ţării oferă o mulţime de experienţe unice.

Pentru cuplurile care caută romantismul dincolo de Paris sau Veneţia, expertul recomandă oraşe cum ar fi Hong Kong, Tel Aviv sau chiar Reykjavik, capitala islandeză, înconjurată de atracţii naturale spectaculoase

Sursa: http://www.bucharestherald.ro

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cetatatea fagarasului

Vizionare placuta : http://www.youtube.com/watch?v=71zY2pW2KK4&feature=related

Cetatea Soimos

Vizionare placuta: http://www.youtube.com/watch?v=TmM1J47AWSM&feature=related

Castelul Corvinului

 

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Fabrica de locomotive Resita Vizionare placuta.

accesati : http://www.youtube.com/watch?v=ihAbSPtcwZ8

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

O fosta mina inundata aflata la trei kilometri de Baia Sprie continua si astazi sa-i fascineze pe localnici si turisti deopotriva. Cunoscut sub numele de Lacul Albastru, acesta este singurul din lume care isi schimba culoarea, in functie de lumina sau de oamenii care inoata in apele sale.

Faimosul lac se intinde pe o suprafata de 0,5 hectare, intr-o mica depresiune care s-a format in urma surparii lucrarilor miniere de exploatare de pe filonul Domnisoara. Acest lucru se petrecea prin anii 1919-1920.

Originea lacului este una antropica. De pe un mal pe celalalt, distanta este de circa 40-50 metri, iar adancimea nu depaseste mai mult de 4 metri. Forma lacului este una eliptica, aproape circulara.

Legende locale

De aproape, Lacul Albastru pare sa aiba forma unui crater de vulcan. Acest lucru a contribuit la aparitia a tot felul de legende referitoare la modul in care s-a format minunatia si felul in care “actioneaza”.

Unii maramureseni care locuiesc in apropierea lacului sunt de parere ca acesta se intinde, de fapt, pe o suprafata mult mai mare. Unii cred chiar ca ajunge, prin galerii subterane, pana la Marea Neagra.

Alte legende aparute in jurul Lacului Albastru spun ca mina prabusita este mult mai adanca, iar ceea ce vedem noi nu este decat o mica parte din ea. Din acest motiv, unii localnici se gandesc cu groaza la gandul ca locuintele lor s-ar putea surpa oricand. Pana acum, insa, nu s-a intamplat nimic de acest gen.

Apa care-si schimba culoarea

Trecand peste miturile transmise de-a lungul timpului, lacul ramane fara doar si poate un impresionant obiectiv turistic, unicat in Europa. Principalul motiv consta in faptul ca isi schimba culoarea din verde in albastru, in functie de mai multi factori.

Apa este plina de sulfuri, astfel ca de obicei culoarea este de un verde puternic, care bate, insa, usor in albastru. Cand mai multe persoana inoata in Lacul Albastru, culoarea apei se schimba din nou.

Culoarea se schimba si in functie de directia si cantitatea luminii. Cei care se scalda in acest lac nu trebuie, insa, sa-si faca griji. Felul in care arata nu are niciun efect negativ asupra sanatatii.

Sursa: http://www.bucharestherald.ro/tourism/38-tourism/26263-the-blue-lake-near-baia-sprie-the-only-one-in-europe-that-changes-color

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

România este prezentată de publicaţiile The Irish Times şi The Telegraph ca destinaţia perfectă pentru Halloween, fiind “patria aventurilor stranii cu vrăjitoare din Valahia şi vampiri din Transilvania”, scrie Mediafax.

Sean Hillen scrie în articolul “There will be blood… and vampires” (“Va fi sânge … şi vampiri”) din The Irish Times că experienţa sa legată de România a început în 1995, când a fost trimis să scrie despre primul Congres Mondial al lui Dracula. În final, a ajuns să scrie o carte, inspirată de România – “Digging for Dracula”. Jurnalistul îşi aminteşte replica unui fost ministru român al turismului, din anii ’90: “Dacă vor să vadă mâini de morţi care ies din coşciuge, o să le dăm asta”.

“Cu Halloween-ul care ne bântuie zilele astea, România ne promite evenimente de gen în regiunile în care s-au născut legendele cu vrăjitoare şi vampiri şi o grămadă de operatori turistici sunt gata să împlinească dorinţa călătorilor”, mai scrie el.

După ce autorul le prezintă potenţialilor turişti irlandezi modalităţile de a ajunge în România, acesta îi anunţă că prima lor oprire va fi Bucureştiul, “capitala cunoscută, în anii ’20- ’30, ca fiind «Micul Paris»”. “Chiar dacă nu este unul dintre cele mai frumoase oraşe, Bucureştiul oferă însă atracţii turistice, de la operă la concerte de jazz”, mai scrie acesta. Printre locurile de atracţie se numără, astfel, proaspăt renovatul Muzeu Antipa, Muzeul Naţional de Artă al României sau ruinele vechiului Bucureşti, întemeiat de Vlad Ţepeş.

“Puterea hipnotizantă a lui Dracula nu a fost trecută cu vederea şi vizitatorii pot mânca într-un beci, printre lumânări aprinse şi «capete tăiate» la Contele Dracula. Clubul este departe de a fi unul cu bucătărie fină, dar are nume interesante pentru meniuri: «Van Helsing» sau «Puiul Haiduc»”, spune jurnalistul.

El continuă, spunând că o altă destinaţie interesantă, în apropierea Bucureştiului, este la Snagov. “Prima mea călătorie acolo a fost în 1990, la puţin timp după căderea comunismului. Atunci, o mână de lei l-au convins pe un localnic să mă ducă, împreună cu un prieten, prin apele murdare, pline cu alge, la o mănăstire de pe celălalt mal. Acum sunt o grămadă de vase care traversează lacul. Probabil că romantismul insulei a dispărut, dar misterul totuşi rămâne”, mai scrie jurnalistul, adăugând că Snagovul era unul dintre locurile preferate ale lui Vlad Ţepeş. Cei care păzesc insula sunt un călugăr şi o călugăriţă şi nu există localuri în care turiştii pot să mănânce, astfel vizitatorii ar trebui să vină cu pachet de acasă ori să spere că pot culege fructe din pomi.

Totodată, jurnalistul spune că drumul principal spre inima Transilvaniei este Valea Prahovei, care trece printr-unul dintre cele mai turistice oraşe româneşti, Braşov. Printre atracţiile istorice ale Braşovului se numără Biserica Neagră, iar printre cele gastronomice – ciorba de burtă, micii sau mămăliga, toate asezonate cu palincă. Drumul continuă spre Castelul Bran şi, apoi, la Cetatea Poienari. Autorul aminteşte că prin împrejurimile de la Bran turiştii trebuie să ştie că pot găsi brânză de calitate, dar şi locurile unde au filmat celebrităţi precum Nicole Kidman şi Jude Law (“Cold Mountain” – n.r.).

De asemenea, autorul notează că un sat frumos este Arefu, unde turiştilor li se poate oferi adevărata experienţă tradiţională. Sighişoara este, de asemenea, un punct de atracţie, deoarece este locul naşterii lui Vlad Ţepeş. “Până şi Prinţul Charles a fost într-atât de vrăjit de această zonă, încât are domenii aici”, scrie autorul, amintind de Festivalul de Artă Medievală, care are loc vara la Sighişoara.

Traseul turistic propus de jurnalistul de la The Irish Times se încheie la Bistriţa. Acesta recomandă, la sfârşitul articolului ilustrat cu imagini din Braşov şi Sighişoara, şi câteva hoteluri în care turiştii s-ar putea caza pe perioada vizitei lor în România.

Şi publicaţia The Telegraph prezintă un articol despre România, semnat de Sir John Ure, fost ambasador al Marii Britanii în diferite ţări şi autor de cărţi de călătorie şi istorie.

Acesta vorbeşte despre existenţa a trei lumi istorice şi emoţionale, identificate în zonele pe care le-a vizitat în România. Astfel, Castelul Bran, dar şi alte castele înălţate pe dealuri, cu turnuri, temniţe şi camere de tortură ţin de o lume a fanteziei gotice, unde Wagner, dar şi Ludwig al II-lea, regele nebun al Bavariei de la jumătatea secolului al 19-lea, “s-ar fi simţit ca acasă”. Cea de-a doua lume este relevată în satele săseşti, unde căruţele circulă alene pe uliţele străjuite de case de lemn cu porţi înalte, căpiţe mici de fân se înşiruie pe câmpurile unde lucrează bătrâni cu chipuri zâmbitoare şi femei îmbrăcate festiv, iar pe fiecare stâlp de telegraf pare să îşi fi făcut cuib câte un cocor. Este lumea îndrăgită de prinţul Charles, o lume desprinsă din “Sunetul muzicii”, se mai spune în materialul din The Telegraph.

A treia lume este “fantoma” României lui Nicolae Ceauşescu. Deşi hotelurile au fost restaurate masiv, ca să nu mai arate de parcă ar aştepta delegaţii de partid, acum fiind animate de tineri care dansează la micul dejun după o nuntă, de multe ori în baie lipseşte dopul de la cadă, colacul de la toaletă nu e bine prins, bancomatele nu merg, iar recepţionera este departe de a fi fermecătoare.

Sursa: http://www.bucharestherald.ro/tourism/38-tourism/27217-international-press-romania-the-perfect-tourist-destination-for-halloween

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Batrana Dobroge ascunde in adancuri poate cea mai de pret dintre comorile noastre. Un rezervor imens de apa, vechi de 90 de milioane de ani, cercetat in egala masura de hidrologii romani si bulgari. Batranii vorbesc de el ca despre un fluviu subteran care traverseaza judetul Constanta cu un debit care l-ar depasi cu mult pe cel al Dunarii, informeaza ProTv. Autoritarile confirma ca exista, dar nu intra prea mult in detalii. Desi poate fi sursa noastra de apa in timpuri negre.

Comuna Silistea, judetul Constanta. E seceta crunta, iar in mintea satenilor apare iar fluviul de sub pamant, despre care vorbeau bunicii lor. Cativa au vrut sa se convinga ca nu-i doar un basm si au inceput sa foreze. Cu 2000 de euro, Gheorghe Popa le-a demonstrat tuturor ca nu e nebun.

Dar ce a tasnit de fapt din pamant? Ar putea fi al patrulea brat al Dunarii, pierdut sub nisipul Dobrogei, asa cum banuia Herodot in antichitate.

Inca din anii ’60, hidrologii au incercat sa lamureasca, prin foraje experimentale, care sunt calitatea si cantitatea apelor subterane din Dobrogea.

Ultimul proiect a durat 24 de luni si s-a desfasurat impreuna cu cercetatori bulgari. Astazi se stie cat este legenda si cat adevar.

Dobrogea are nu unul, ci doua rezervoare imense de apa subterana. Unul in nord, care merge pana la 100 de metri in adancime. Altul in sud, format in Jurassic. Vine dinspre Bulgaria, unde acopera 200 de kilometri, iar la noi mai sunt inca 80.

O parte din apa formata la 600-700 de metri sub sol curge spre vest, in zona Giurgiu, alta se disipa treptat spre Mare.

O mica parte din depozitul vechi de 90 de milioane de ani alimenteaza 48 de localitati din judetul Constanta. Apa neclorinata, fara nitriti, cu un echilibru perfect de calciu, magneziu si fier. Dar se poate oare mai mult?

In ultimii 20 de ani reteaua de irigatii din Dobrogea a fost lasata in paragina sau furata bucata cu bucata de hoti. In astfel de perioade de seceta, apa de adancime ar putea fi varianta salvatoare. Doar ca cercetatorii spun ca ar fi o miscare strategica total gresita.

”Trebuie prezervate pentru generatiile viitoare. Nu se evapora, sunt ape legate de componenta rocilor”, spune Rodica Macale, cercetator stiintific.

Adica, odata inceputa extractia, echilibrul se rupe. O alegere aproape imposibila. Salvam agricultura sau pastram asul din maneca, in conditiile unei deja anuntate crize de apa la nivel planetar?

Sursa: http://www.bucharestherald.ro/front-page/front-page/152-most-interesting/26384-treasure-in-the-deep-of-dobrogea-discovery-confirms-ancient-herodotus-theory

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Vizionare placuta!
Timisoara – cetatea austriaca <http://art-historia.blogspot.com/2010/11/timisoara-austriaca.html>
Timisoara – oras otoman pentru 162 de ani <http://art-historia.blogspot.com/2010/04/timisoara-otomana_23.html>
Coiful de aur de la Poiana Cotofenesti – clisee istorice <http://art-historia.blogspot.com/2010/10/sergiu-decebal-si-coiful-de-aur.html>
Reconstituirea bataliei de la Przemysl din 1915 <http://art-historia.blogspot.com/2010/04/batalia-de-la-przemysl-reconstituita-la.html>
Roma – Fantani si cismele <http://art-historia.blogspot.com/2009/12/roma-1-fantani-si-cismele.html>
Crestinismul s-a nascut la Roma <http://art-historia.blogspot.com/2009/12/crestinismul-s-nascut-la-roma_16.html>
Scurta istorie a Berlinului <http://art-historia.blogspot.com/2009/11/berlin-1.html>
Beraria Gambrinus <http://art-historia.blogspot.com/2009/10/gambrinus.html>
Monumente din Oltenia 2 <http://art-historia.blogspot.com/2009/05/inca-o-postare-pe-tema-monumentelor-din.html>
Biserica din Urşani-Valcea <http://art-historia.blogspot.com/2009/05/biserica-din-ursani.html>
Monumente din Oltenia 1 <http://art-historia.blogspot.com/2009/04/fusei-prin-oltenia.html>
Muzeul cu dinozauri din Berlin <http://art-historia.blogspot.com/2009/04/muzeul-de-istorie-naturala-din-berlin.html>
Blocul – han de pe strada Blanari din Bucuresti <http://art-historia.blogspot.com/2009/04/tare-blocul-han-de-pe-str-blanari.html>
Palatul Stirbey in grea suferinta <http://art-historia.blogspot.com/2009/03/palatul-stirbei-in-grea-suferinta.html>
Banca Chrissoveloni – Lipscani 8 <http://art-historia.blogspot.com/2009/03/banca-chrissoveloni-lipscani-nr-8_23.html>
Hanul Rosu si Podul Caii Rahovei <http://art-historia.blogspot.com/2009/03/hanul-rosu-hanul-verde-si-podul-rahova.html>
Mormantul roman hypogeu de la Tomis <http://art-historia.blogspot.com/2009/02/mormantul-hypogeu-de-la-tomis-constanta.html>
Reconstituiri militare – Reenactment <http://art-historia.blogspot.com/2009/02/reenactement.html>
Masacrul de la Bartholomeu-Brasov din 1916 <http://art-historia.blogspot.com/2009/01/masacrul-de-la-bartolomeu-brasov-sau.html>
Castelul Bethlen din Boiu Ţopa <http://art-historia.blogspot.com/2009/01/cazul-castelului-bethlen-din-boiu-opa.html>
Bucureştioara şi Preziosi <http://art-historia.blogspot.com/2008/06/bucuretioara-i-preziosi.html>
Statuia lui Mihai Viteazul din Bucureşti <http://art-historia.blogspot.com/2008/06/statuia-lui-mihai-viteazu-bucuresti.html>
Istoria Halelor din Bucureşti <http://art-historia.blogspot.com/2008/05/hala-unirii.html>
Biserica cetate din Drăuşeni <http://art-historia.blogspot.com/2008/05/biserica-sseasc-din-drueni.html>
Castelul de la Sânmiclăuş <http://art-historia.blogspot.com/2008/05/castelul-din-snmiclu.html>
Bucureştii la 1873 <http://art-historia.blogspot.com/2008/05/bucurestii-la-1869.html>
Planul Borroczyn – 1847 <http://art-historia.blogspot.com/2009/01/planurile-bucurestilor-ale-lui.html>
Tezaurul Sfatului Imperiu de la Viena <http://art-historia.blogspot.com/2008/12/tezaurul-sfantului-imperiu-de-la-viena.html>
Vulcanul de la Racoş – jud. Braşov <http://art-historia.blogspot.com/2008/12/vulcanul-de-la-racos.html>
Castelul de la Brâncoveneşti – jud. Mureş <http://art-historia.blogspot.com/2008/12/castelul-de-la-brancovenesti.html>
Ansamblul rupestru de la Murfatlar (Basarabi) <http://art-historia.blogspot.com/2008/12/cariera-de-creta-de-la-basarabi.html>
Fotografii din Războiul de Întregire 1916-1918 <http://art-historia.blogspot.com/2008/12/razboiul-de-intregire-1916-1919.html>
Castelul cu inorogi de la Mănăstirea-jud. Cluj <http://art-historia.blogspot.com/2008/11/castelul-cu-inorogi-de-la-manastirea.html>
Cele mai vechi panorame fotografice ale Bucureştilor <http://art-historia.blogspot.com/2008/11/cele-mai-vechi-si-mai-frumoase-panorame.html>
Castelul Haller din Coplean – jud.Cluj <http://art-historia.blogspot.com/2008/11/castelul-haller-din-coplean.html>
Castelul din Ozd <http://art-historia.blogspot.com/2008/11/castelul-din-ozd.html>
Vechi case cu pridvor din Bucureşti <http://art-historia.blogspot.com/2008/10/case-vechi-cu-pridvor-din-bucuresti.html>
Biserica şi cetatea săsescă din Saschiz <http://art-historia.blogspot.com/2008/09/cetatea-si-biserica-sasesca-din-saschiz.html>
Biserica fortificatădin Cloaşterf <http://art-historia.blogspot.com/2008/09/bserica-fortificata-saseasca-din.html>
1 decembrie 1918 la Bucuresti <http://art-historia.blogspot.com/2008/08/in-plina-vara-pe-temperaturi-de-38.html>
Podul de la Cernavoda <http://art-historia.blogspot.com/2008/08/podul-de-la-cernavoda.html>

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Prinţul Charles al Marii Britanii a hotărât să promoveze România prin intermediul unui documentar numit “Wild Carpathia”care va fi difuzat pe data de 30 octombrie, la ora 20.00, pe postul de televiziune Travel Channel. Filmul va fi tradus în 20 de limbi şi va putea fi vizionat în 119 ţări ale lumii. Premiera sa mondială a avut loc, miercuri, într-un club din Capitală.

Documentarul prezintă, din viziunea unui grup de britanici, frumuseţea Munţilor Carpaţi din România, în încercarea de a arăta străinilor minunata diversitate a faunei şi florei din zonă, dar şi în încercarea de a-i face pe români să conştientizeze “comoara nepreţuită” de care se bucură şi pe care trebuie să o conserve pentru generaţiile viitoare.

Prinţul Charles: “Sunt descendent al lui Vlad Ţepeş”

Prinţul Charles a vizitat pentru prima oară România în anul 1998. Acum el deţine în satul Valea Zălanului, aflat în judeţul Covasna, două proprietăţi, una dintre acestea fiind o casă veche de peste 100 de ani pe care a renovat-o complet.

Puteti vedea filmul accesand   aici.

Continuare si mai multe detalii pe : http://www.gandul.info/interviurile-gandul/probabil-cel-mai-frumos-film-despre-romania-wild-carpathia-sau-cum-a-facut-printul-charles-din-tara-noastra-bijuteria-coroanei-889012

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
 

– Poteca tematică 12 Apostoli din Parcul Naţional Călimani a fost selectată printre cele mai frumoase 7 astfel de poteci din România. Aceasta va fi inclusă într-o broşură de prezentare a celor mai bune astfel de poteci din România şi va fi promovată la Târgul de Turism al României 2011, ediţia de toamnă, ce se va desfăşura în Bucureşti în perioada 03-06 noiembrie.

De-a lungul celor 11 km ale traseului tematic 12 Apostoli, pe turişti îi aşteaptă o excursie fascinantă prin păduri de molid şi păşuni subalpine, către una din cele mai frumoase destinaţii din Parcul Naţional Călimani, Rezervaţia 12 Apostoli. Rezervatia adaposteste mai multe figuri zoomorfe si antropomorfe, “sculptate” de intemperii in decursul vremurilor, constituite din fragmente de lava cimentata.

Grupul de stânci ce formează rezervaţia cuprinde mai multe „sculpturi” fantastice ce atrag numeroşi vizitatori, ca de exemplu figura unui moş cu barbă, spre nord, a unui bătrân spre sud, a unui urs cu capul plecat, a unei femei ce aminteste silueta lui Nefertiti s.a. Printre acestea se remarca figura misterioasa a Mosului, ce prezinta trei fatete distincte, toate cu chip uman. Ineditul acestor stânci a provocat imaginaţia privitorilor, iar unii le-au asemănat cu megaliţii din Insula Paştelui. Cei 12 Apostoli, isi au originea in actiunea milenara de erodare a vantului si ploilor asupra rocilor vulcanice, neexcluzandu-se totusi nici varianta interventiei unor creatori stravechi de simboluri.

De sărbătoarea celor 12 Apostoli (29 iunie) localnicii urcă din zonele învecinate pentru a sărbători „Moşii din Călimani” cu originea în străvechiul cult dacic al soarelui, bradului şi focului având ca temă principală cultul moşilor şi strămoşilor. …..

Continuare si mai multe detalii pe : http://www.financiarul.ro/2011/06/08/poteca-tematica-12-apostoli-intre-cele-mai-frumoase-7-astfel-de-poteci-din-romania/

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
 – Nu există la noi în ţară munte mai cântat de poeţi şi mai înţesat de poveşti decât Ceahlăul. Legenda Dochiei, Panaghiei, Pietrii Teiului, Stanilelor, Vârful Toaca, Pietrei Ciobanului sunt doar câteva dintre frumoasele poveşti cu care ne întâmpină bătrânii de la poalele muntelui Ceahlău.

Dacă urci pe Ceahlău urmând traseul marcat cu bandă roşie, care pleacă de la Cabana Fântânele – Piatra Lata – Panaghia – sub vârful Toaca până la Cabana Dochia vei întâlni, după ce treci de Pietrele lui Baciu, o stâncă impunatoare, Stânca Panaghia. 

Cea mai frumoasă poveste despre Panaghia ne-o dăruieşte pasionatul cronicar al Munţilor Neamţului, Calistrat Hogaş, probabil auzită de către acesta prin peregrinările sale prin aceşti munţi:

Panaghia se pare că n-a fost totdeauna o stâncă de piatră rece, fără inimă şi suflet. Panaghia era o fată frumoasă. Se zice că ursitoarele, când au dăruit-o la naştere, una a luat întuneric din întunericul cel mai nepătruns al unei nopţi fără de lună, adânc din adâncul mărilor fără de fund, foc şi lumină din lumina şi focul luceferilor celor mai strălucitori, duioşie şi blândeţe din ochii îngerilor ce stau la dreapta lui Dumnezeu şi le-a pus toate în privirile ei; alta a rupt crinilor frăgezimea şi albeaţa, iar trandafirilor rumeneala lor şi le-a pus pe faţa ei; a treia a tors din caierul de neguri fire subţiri de umbră neprihănită şi i-a pus pe cap ca podoabă de păr negru şi bogat; iar Dumnezeu a rupt din inima şi sufletul său părticica cea mai aleasă şi i-a dat-o Panaghiei suflet şi inimă.

Şi, pentru ca să nu fie pângărită de priviri muritoare, au dus-o ursitoarele pe înălţimile cele mai de sus ale Ceahlăului, dincolo de împărăţia norilor şi au aşezat-o în peştera pustnicului Ghedeon; şi albinele din Sihăstrii au hrănit-o cu mierea lor, iar nopţile senine au scăldat-o în rouă de flori mirositoare. Şi Panaghia a crescut mare şi s-a făcut fată frumoasă, dar frumoasă cum numai poveştile îşi pot închipui.

Şi din înălţimile cele mai de pe urmă ale cerului, Soarele a văzut-o şi, de pe culmile cele mai de sus ale pământului, Panaghia a văzut pe Soare. Şi amândoi s-au îndrăgostit: şi ceasuri întregi se oprea soarele din calea lui în răscrucile cerurilor ca s-o privească, înfăşurând-o în razele sale.

Şi până într-atâta s-a mărit ziua şi noaptea aşa de tare s-a micşorat, că, mai pe ce să-şi dea amurgul mâna cu zorile (…). Şi s-a tânguit noaptea lui Dumnezeu şi Dumnezeu s-a mâniat şi a pedepsit pe Soare să nu mai răsară de acum înainte decât îmbrobodit de neguri, spre a nu mai ispiti cu farmecul tinereţii sale sufletele slabe ale muritorilor şi nici să mai zădărnicească, după voia patimilor lui, cereştile şi neclintitele întocmiri de veacuri ale mâinilor sale.

Şi s-a împlinit porunca lui Dumnezeu, iar Panaghia n-a mai văzut, de aici înainte, pe Soare în puterea tinereţii şi în floarea cereştii lui frumuseţi. Jalea şi aleanul a cuprins sufletul şi inima ei şi, zile întregi şi nopţi întregi, fără de somn, lacrimile nu i se mai uscau de pe obraji. Şi de la o vreme i s-a făcut lui Dumnezeu milă de ea şi a trimis poruncă răsăritului şi apusului să mâne în grabă pe cele mai uşoare şi mai dulci dintre vânturile lor spre culmile înalte ale Ceahlăului şi spre codrii ce umplu, ca o negură, prăpăstiile lui adânci.

Şi deodată glasuri dumnezeieşti se urcară din văi până la Panaghia şi-i îmbătară auzul, îi atinseră faţa şi-i uscară lacrimile (…). Erau şoaptele vântului cu frunzele, erau adierile răsăritului şi ale apusului, ce veneau încărcate de miesmele depărtate ale câmpiilor înflorite…

Dar Panaghia nu mai putea trai fara Soare si l-a rugat pe Dumnezeu sa o transforme in stana de piatra si sa dea din nou drumul Soarelui sa straluceasca pe cer.

Dumnezeu îi împlini voia (…) iar când dădu să coboare înapoi spre peştera pustnicului Ghedeon, simţi că picioarele ei prinseră rădăcină în pământ şi nu se mai putu urni.

Dădu să plece, trupul îi era rece şi împietrit. Voi să ridice mâinile, dar mâinile ei rămaseră lipite de trup, cuprinse şi ele de recea lui încremenire de stâncă. Şi încercă să strige (…) încercarea ei rămase zadarnică. Iar când voi să îndrepte iarăşi ochii spre ceruri, pleoapele îi căzură grele peste luminile lor şi un întuneric nemărginit o cuprinse (…). Panaghia se prefăcuse în stâncă de piatră. Se zice, însă, că inima ei nu s-a împietrit, că şi acum se îmbată, totuşi, de razele soarelui, de strălucirea florilor, de lunecarea norilor pe aripile lor albe, de vânturile dulci şi mângâioase ale răsăritului şi apusului

Sursa: http://www.financiarul.ro/2011/07/13/povesti-si-legende-adunate-din-calatorii-legenda-panaghiei-din-ceahlau/

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva