Sute de străini vin anual în România pentru a-şi petrece vacanţa învâţând cum se trăieşte şi se munceşte la ţară. Sunt din toate colţurile lumii, de la europeni, americani sau asiatici.

Sute de turişti străini vin anual în România pentru a se familiariza cu cultura tradiţională românească şi a învăţa din obiceiurile ţăranilor. Cu doar 10 euro aceştia beneficiază de masă şi cazare în una din cele 36 de microferme ecologice sau tradiţionale, majoritatea din Transilvania. În schimb, trebuie să ajute la muncile fermei, în măsura în care se pricep, şi să împartă ţăranilor români din cunoştinţele lor.

Turism românesc pe model britanic

Acest gen de vacanţe, disponibile şi pentru turiştii români, sunt posibile prin intermediul organizaţiei WWOOF România (World Wide Opportunities on Organic Farms), parte a reţelei WWOOF creată în 1970 în Marea Britanie de un grup de oameni din diferite oraşe, care obişnuiau să îşi petreacă week-end-urile ajutând familii de fermieri la muncile agricole. Pentru a intra program, străinii trebuie să se înscrie ca voluntari pe site-ul WWOOF, să plătească o taxă de 10 euro pentru activarea contului şi să îşi aleagă ferma pe care doresc să o viziteze. Pentru cetăţenii români nu se percepe taxa de 10 euro.

“Avem cam 500 de înscrieri pe an, dintre care în jur de 400 sunt voluntari veniţi din străinătate. Vin foarte mulţi din Europa-Franţa, Germania, Austria, Marea Britanie, dar şi din SUA, Noua Zeelandă, Coreea şi Egipt.  Practic, este vorba despre un program de voluntariat şi în aceeaşi măsură un schimb cultural. Există un interes foarte mare din partea străinilor faţă de viaţa de la ţară. În Europa există un curent bazat pe suveranitatea alimentară, oamenii vor să ştie cum se cultivă hrana sănătoasă”, a declarat pentru ECONOMICA.NET  Attila Szocs, coordonatorul proiectului WWOOF România. Potrivit acestuia, pentru 2013 în program s-au înscris deja peste 100 de voluntari, dintre care doar 30 sunt români. “În general sunt tineri profesionişti care tocmai au terminat facultatea şi care se decid să călătorească 1-2 ani sau cupluri care pornesc împreună la drum. Uneori aceştia fac circuite WWOOF participând la acest program în mai multe ţări”, a mai declarat  Attila Szocs. În momentul de faţă, peste 35 de ţări din întreaga lume au stabilit organizaţii naţionale WWOOF, care promovează o legătură strânsă între fermierii ecologici şi consumatori.

 Ce câştigă fermierul

Proiectul WWOOF România a demarat în 2008 cu 3 ferme, însă numărul lor a crescut reptat până la 36 în momentul de faţă la care se vor mai adăuga în curând două, aflate acum în curs de evaluare. Printre acestea se numără ferma ecolgică Topa din Transilvania (fructe, legume, trandafiri), o fermă de legume şi animale de la Stânciova, lângă Timişoara sau o fermă unde se produce şi brânză ecologică situată la 60 de km de Arad.”Spiritul programului este de a lăsa la latitudinea fermierului ecologic sau tradiţional să intre în program. Aşteptăm ca decizia să vină din partean lor”, mai explică  Attila Szocs. Reprezentantul WWOOF susţine că fermierii nu primesc bani pentru a-i găzdui şi hrăni  pe voluntari. În schimb, beneficiază de de un schimb de experienţă de la persoane care îl pot ajuta în diverse probleme ce ţin de gospodărie. “Vin voluntari care lucrează cu lemn, cu fier sau fac diverse activităţi artistice. De asemenea, au fost cazuri în care voluntarii au ajutat la clădirea unei case prin metode ţărăneşti. Fermierii câştigă experienţă de la voluntari şi devin la rândul lor mentori pentru străinii pe care îi primesc”, a adăugat coordonatorul programului.

WWOOF România este derulat prin Eco Ruralis, o asociaţie non profit care se finanzează cu precădere din banii veniţi de la alte fundaţii din Europa şi care promovează interesele fermierilor care practică agricultura ecologică.

Most holiday houses located in interesting areas are put on sale at prices above 100,000 euros, with the top price being 2.9 million euros for a villa in Domnesti. However, prices had different evolutions from county to county this year.

Prahova, for instance, experienced the most significant price drops, with the average price of holiday houses being 14.8 pc lower in 2012 than last year. The second most important price decrease occurred in Constanta (9.7%). On the other hand, in Brasov these properties are 13.3 pc more expensive than in 2011, according to an analysis made by www.imobiliare.ro based on the prices asked by the owners that want to sale holiday houses.

Almost 65% of these houses cost over 100,000 euros, but there are also budget options, as 19.7% of offers are at prices less or equal to 60,000 euros and 15.4% of announcements refer to prices between 60,000 and 100,000 euros.

As for the most expensive holiday properties, 21.4% of the announcements refer to houses priced between 150,000 and 250,000 euros, 11.5% are put on sale at 250,000 – 350,000 euros and 14.8% of owners try to sell their properties at prices above 350,000 euros.

The highest number of such offers is encountered in Constanţa (32%), Ilfov (21%), Braşov (12%), Prahova (10%), Argeş and Hunedoara. In Ilfov County, the majority of available holiday houses can be found in villages like Snagov and Corbeanca.

The most expensive property put on sale now on imobiliare.ro is a villa with the built surface of 1,100 square meters, situated in Domnesti, Ilfov, surrounded by an estate of 10,900 square meters, at the price of 2.9 million euros.

Majoritatea caselor de vacanţă la vânzare au preţuri peste 100.000 euro. Topul judeţelor cu cele mai mari ieftiniri

Majoritatea caselor de vacanţă scoase la vânzare în zonele reprezentative pe acest segment au preţuri care depăşesc 100.000 euro, maximul fiind de 2,9 milioane euro pentru o vilă în comuna Domneşti, în condiţiile în care în acest an preţurile au evoluat diferit de la un judeţ la altul.

În Prahova au fost înregistrate cele mai mari reduceri de preţ, casele de vacanţă din acest judeţ fiind scoase la vânzare la preţuri cu 14,8% mai mici decât anul trecut. Pe locul al doilea după procentul de scădere se află Constanţa, cu 9,7%. În Braşov casele de vacanţă s-au scumpit cu 13,3%, conform unei analize www.imobiliare.ro care a luat în calcul ofertele din cele mai reprezentative judeţe pe acest segment.

Aproape 65% din case costă peste 100.000 de euro. Există, totuşi, şi numeroase opţiuni pentru bugete low-cost, 19,7% din anunţuri făcând referire la case de vacanţă cu un preţ de strigare mai mic sau egal cu 60.000 de euro, iar 15,4% din anunţuri se încadrează în intervalul 60.000-100.000 euro.

Piaţa locuinţelor secundare este bine reprezentată pe segmentul de vârf. Astfel, 21,4% din ofertă se încadrează în intervalul de preţ cuprins între 150.000 euro şi 250.000 euro, în 11,5% din cazuri preţurile variază între 250.000 euro şi 350.000 euro, pentru ca 14,8% din totalul ofertei să fie reprezentată de proprietăţi rezidenţiale al căror preţ depăşeşte 350.000 euro.

Cele mai multe oferte sunt în Constanţa (32%), Ilfov (21%), Braşov (12%), Prahova (10%), Argeş şi Hunedoara. În Ilfov, majoritatea caselor de vacanţă disponibile sunt situate în localităţi precum Snagov şi Corbeanca şi se înscriu în segmentul de top, la fel ca cele de pe Valea Prahovei. În Constanţa, dar şi în Braşov, oferta de locuinţe secundare este completată de apartamente noi, mai ieftine şi cu un cost de întreţinere mai mic.

Cea mai scumpă proprietate rezidenţială din acest segment scoasă la vânzare în acest moment pe imobiliare.ro este o vilă cu o suprafaţă utilă de 1.100 de metri pătraţi din Domneşti, Ilfov. Construită şi amenajată în anul 2001, proprietatea a fost considerată timp de mai mulţi ani ca fiind cea mai frumoasă proprietate rezidenţială din zona de sud-vest a Capitalei. Are 14 camere, 2 bucătării, 6 băi, 3 garaje, 7 locuri de parcare şi un teren de 10.900 metri pătraţi. Nu lipsesc jacuzzi-ul, sauna sau crama. Vila este scoasă la vânzare pentru 2,9 milioane de euro.

Locul al doilea în clasament este ocupat de o vilă cu două etaje plus mansardă şi o suprafaţă utilă de 600 de metri pătraţi din Sinaia, Prahova, situată pe drumul spre cota 1.400 şi scoasă la vânzare pentru 2,8 milioane de euro. Vila construită în 2007 are 12 camere, 8 balcoane, jacuzzi şi şemineu şi este una din cele mai confortabile şi luxoase proprietăţi noi din Sinaia, putând fi transformată într-un mic hotel.

Locul al treilea în top este ocupat de un conac din judeţul Arad, scos la vânzare de mai bine de un an. Preţul solicitat de proprietar este de 2 milioane de euro. Conacul este situat pe DN79 Arad-Oradea, la o distanţă de 28,3 kilometri de Arad. Conacul a fost construit la mijlocul secolului al XIX-lea de către baronul Urban Petru de Monyoro şi a fost renovat în 1994. Are o suprafaţă utilă de 640 metri pătraţi şi un teren de 11.800 metri pătraţi. Pe teren se află şi o piscină, iar în spatele conacului există o clădire nouă de 200 de metri pătraţi ce poate fi, de asemenea, amenajată ca spaţiu de locuit.

Fossilized bones of a new type of pterosaur were discovered in Romania; there was a flying reptile that lived in dinosaur-era about 68 million ago and had a wingspan of about three feet

Fragmente din scheletul acestui pterozaur de talie medie au fost descoperite în Sebeş-Glod, în Podişul Transilvaniei, o regiune faimoasă pentru varietatea de fosile din cretacicul târziu (în urmă cu aproximativ 68 de milioane de ani) pe care le adăposteşte, precum cele de crocodilomorfi (rude străvechi ale crocodililor), mamifere, broaşte ţestoase şi dinozauri ca Sauropodul pitic (Magyarosaurus dacus) şi Balaurul bondoc (dromaeosaur Balaur), relatează livescience.com.

Informaţiile au fost făcute publice de cercetători de la Societatea Muzeului Ardelean din România, Universitatea din Southampton, Marea Britanie, şi Museau Nacional din Rio de Janeiro, Brazilia. Studiul care prezintă noul tip de pterozaur a fost publicat pe 30 ianuarie, online, în jurnalul de ştiinţă PLOS One.

Oamenii de ştiinţă au decis ca noul tip de reptilă zburătoare să se numească de acum înainte Eurazhdarcho langendorfensis şi afirmă că această vieţuitoare a făcut parte dintr-un grup de pterozauri denumit Azhdarchidae.

Pterozaurii au trăit alături de dinozauri şi au dispărut aproximativ în aceeaşi perioadă cu aceştia, dar nu erau dinozauri. Pterozaurii sunt denumiţi uneori, în mod eronat, pterodactili, însă acest termen descrie doar primul gen de pterozaur, descoperit de oamenii de ştiinţă în secolul al XVIII-lea. Pterozauri de talie mică au apărut în triasic, în urmă cu 230 de milioane de ani. Ulterior, în jurasic şi în cretacic, au început să se dezvolte forme mai avansate de reptile zburătoare, precum Azhdarchidae.

“Aceştia erau pterozauri cu gâturi lungi şi ciocuri lungi, aripile lor erau adaptate pentru zborul planat”, a declarat cercetătorul Darren Naish, paleontolog la Universitatea Southampton din Marea Britanie. “Anumite caracteristici ale oaselor aripilor şi ale membrelor posterioare indică faptul că aceste vieţuitoare puteau să îşi strângă aripile şi să meargă, la nevoie, pe toate cele patru membre”, a mai spus acesta.

Anvergura aripilor exemplarelor din clasa Eurazhdarcho langendorfensis indică faptul că aceşti pterozauri erau “mari, dar nu uriaşi”, în comparaţie cu unii dintre verişorii lor, afirmă Darren Naish. De exemplu, un ahzdarchid uriaş, Hatzegopteryx thambema, ale cărui oase au fost descoperite tot în România, în apropiere de Haţeg, avea o anvergură a aripilor de 11 metri.

Sursa: Business Herald

Dacia, cel mai mare producător de autoturisme din România şi unul dintre cele mai cunoscute branduri locale peste hotare, a decis să intre pe piaţa producţiei de energie electrică printr-un proiect de panouri fotovoltaice care ar urma să fie instalat pe acoperişul uzinei de la Mioveni.

• Fundaţia Real Madrid a inaugurat, marţi, o şcoală socială de fotbal în Bucureşti, care are ca scop integrarea socială prin sport a 80 de copii cu risc de abandon şcolar, cu vârste între 7 şi 15 ani, din două instituţii de învăţământ aflate într-o zonă defavorizată a Sectorului 3, anunță realitatea.net

• La Brașov va începe mâine Festivalul European Olimpic pentru Tineret, denumit pe scurt FOTE.

Romania is “Country of the Year” at BioFach, the World Organic Trade Fair that started on Wednesday in Nuremberg, Germany.

“This statute represents an excellent opportunity to promote Romanian organic products and to present to all participants the potential of organic farming in Romania. Our country’s participation with 55 exhibitors at this important event ensures cooperation with other countries that have the same purpose – that of creating a powerful and competitive organic agriculture sector prepared for the future,” an Agriculture Ministry communiqué shows.

“Our goal is that of offering a diversified range of quality organic products that can ensure a healthy life for consumers and European citizens in particular, considering the fact that the latest statistics show a rise in the demand for organic food, so that four out of ten Europeans are choosing this kind of products,” Achim Irimescu, secretary of state within the Agriculture and Rural Development Ministry, stated during the opening ceremony. The fair’s official tour started from Romania’s stand.

România este “Ţara Anului” la târgul mondial cu produse ecologice BioFach

România este “Ţara Anului” la BioFach, târgul mondial de comerț cu produse ecologice, care şi-a deschis porţile miercuri la Nurnberg, Germania.

“Acest statut reprezintă o oportunitate excelentă de a promova produsele ecologice româneşti şi pentru a prezenta tutoror participanţilor potenţialul agriculturii ecologice din Romania. Participarea ţării noastre cu 55 de expozanţi la acest eveniment important asigură cooperarea cu alte ţări care ţintesc acelaşi scop – de a crea un sector al agriculturii ecologice puternic şi competitiv, pregătit pentru viitor”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

“Obiectivul nostru este acela de a oferi o gamă diversificată de produse ecologice de calitate care să poată asigura o viaţa sănătoasă consumatorilor şi în mod special cetăţenilor europeni, luând în considerare faptul că, ultimele statistici arata o creştere a cererii de alimente ecologice, astfel încât patru din zece europeni aleg astfel de produse”, a declarat Achim Irimescu, secretar de stat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la ceremonia de inaugurare a Biofach 2013.

Turul oficial al târgului a pornit de la standul României.

Bucharest Herald

România ar putea deveni exportator net de gaze până în anul 2020, după posibile descoperiri importante de depozite gazeifere în acest an, care ar plasa rezervele româneşti din Marea Neagră la 600 de miliarde de metri cubi, a declarat şeful diviziei române a Sterling Resources, Marc Beacom.

“Este cel mai atractiv an de până acum pentru explorare şi foraj în sectorul românesc al Mării Negre. Presupun că vom vedea descoperiri majore, cu toate săpăturile care vor avea loc în 2013”, a declarat Beacom, directorul general al diviziei româneşti a companiei canadiene Sterling Resources, într-un interviu acordat Bloomberg la Sofia.

Pentru exploatarea rezervelor de 600 miliarde de metri cubi previzionate de Beacom va fi nevoie de investiţii de până la 30 miliarde de Sursa: Economica

Având un ritm mediu anual de creştere de 23%, dezvoltarea exponenţială a sectorului ecologic din România este dovedită în principal de creşterea numărului de producători implicaţi, concomitent cu multiplicarea suprafeţelor cultivate în sistem ecologic.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu, spune că în România creşterea ponderii agriculturii biologice a avut o evoluţie semnificativă, chiar spectaculoasă, deşi a fost văzut ca un segment de nişă. “Sunt plăcut surprins să constat că s-a ajuns la aproximativ 50.000 de ferme care cultivă bio, şi ceea ce îmi place şi mai mult este că doar 40% din producţia acestor ferme pleacă la export iar 60% se desface în piaţa românească, ceea ce înseamnă că românii au început să înţeleagă rostul unei alimentaţii sănătoase. O alimentaţie sănătoasă înseamnă un aliment certificat bio. Putem spune că orice produs pentru a fi bio este necesar să nu aibă contact de niciun fel cu produse chimice (îngrăşăminte, pesticide, fungicide), şi cu niciun agent poluant”, a declarat, pentru Curierul Naţional, preşedintele UNPCPR, Costel Olteanu.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, spune că România ar trebui să orienteze măsurile de sprijin pe care le are la dispoziţie cu precădere către acele produse care au căutare pe piaţă, iar produsele ecologice se bucură de o piaţă de desfacere extraordinară.
Întrebat la ce nivel suntem comparativ cu celelalte ţări europene, Costel Olteanu a precizat că încă nu am ajuns la nivelul acestora, dar creşterea este rapidă şi probabil că datorită măsurilor de sprijin pe care Ministerul Agriculturii urmează să le facă publice ne vom apropia în curând de media europeană. “Ritmul de creştere poate fi accelerat dacă piaţa suportă în sensul de absorbţie a întregii cantităţi produse, şi semnalele sunt că piaţa este în creştere. În ceea ce priveşte certificarea, există un organism naţional de certificare. Procedura nu este foarte complicată, numai că sunt nişte etape obligatorii de parcurs care au un orizont de timp destul de lung şi nu se poate face rabat de la aceşti timpi. De altfel, vor continua măsurile de sprijin în favoarea fermierilor care trec de la agricultura industrială-tradiţională la agricultura biologică, măsuri care compensează pierderile suferite de aceştia în perioada de conformare şi după aceasta”, a precizat, pentru Curierul Naţional, Costel Olteanu.
Potrivit datelor ministerului Agriculturii, furnizate la solicitarea Curierului Naţional, dacă în anul 2010 existau 3.155 operatori în sectorul de agricultură ecologică, în 2011 numărul acestora a crescut de trei ori, pentru ca la nivelul anului trecut numărul acestora să crească de 11,8 ori faţă de nivelul anului 2010, fiind înregistraţi 26.736 operatori implicaţi în producţia, procesarea şi comercializarea produselor ecologice. În ceea ce priveşte suprafeţele exploatate în sistem ecologic, dacă în 2007 suprafaţa totală cultivată după metoda de producţie ecologică a fost de 131.448 ha (din care 46.865 suprafaţă în conversie şi 84.585 suprafaţă certificată ecologic), la nivelul lui  2012 suprafaţa cultivată în sistem ecologic se ridica la  450.000 ha, culturile din flora spontană fiind colectate de pe o suprafaţă de circa 520.000 ha. Trendul alert al răspândirii sistemului ecologic poate fi observat în creşterea cu 45% a suprafeţelor cultivate în 2012 faţă de anul precedent, 2011.
Dată fiind creşterea sectorului agriculturii ecologice atât sub raportul numărului celor implicaţi în acest sistem de agricultură, cât şi al suprafeţelor cultivate şi ţinând seama de trendul alert de creştere anuală de 23%, România şi-a manifestat dorinţa şi a reuşit să obţină statutul de “ţara anului” la Târgul BIOFACH – Nürnberg care se va desfăşura în perioada 13-16 februarie, prilej de a oferi o platformă fecundă de afaceri operatorilor economici în stabilirea de contacte şi încheierea de contracte care să le asigure implementarea planurilor de afaceri pe termen mediu şi lung.

Suprafaţa unei exploataţii în agricultura ecologică, în producţia vegetală variază de la circa 100 mp, pentru cultivarea legumelor în solarii, până la  aproximativ 2000 ha pentru cultivarea culturilor de câmp. Suprafaţa medie a unei exploataţii în anul 2011 a fost de circa 20 – 22 ha.
Cererea de produse certificate ecologic este într-o continuă creştere. În prezent, piaţa internă de produse ecologice este în extindere. Produsele ecologice sunt comercializate direct de la poarta fermei ori, prin magazine specializate, cât şi prin  reţeaua de supermarketuri.
Pe piaţa internă în anul 2011 s-au comercializat: legume si fructe proaspete, produse procesate din fructe si legume, ceaiuri de plante, pâine, paste făinoase, făină, produse procesate din lapte de vaca si oaie (unt, telemea de oaie) ouă, ulei, vin obţinut din struguri certificaţi ecologic, produse procesate din soia, miere etc. O mare parte a produselor obţinute din agricultura ecologică a fost destintă exportului. Un procentaj de circa 70 – 80% din producţia de produse ecologice a României este exportat anual. Importul de produse ecologice a crescut anual, prin implicarea hipermarket-urilor în distribuţia cu amănuntul a acestora. Astfel în anul 2007 valoarea importurilor era de aproximativ 5 milioane, iar la nivelul anului 2011, a ajuns la o valoare de cca. 75 mil. euro (estimări – conform datelor existente în piaţă).

Activitatea de inspecţie şi certificare a produselor ecologice este realizată de organisme de inspecţie şi certificare private, aprobate de Ministerul Agriculturii, şi Dezvoltării Rurale, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională. În anul 2012, şi-au  desfăşurat activitatea 13 organisme de inspecţie şi certificare aprobate pe teritoriul României, în conformitate cu legislaţia naţională şi comunitară din domeniul agriculturii ecologice.

Suprafaţa totală cultivată după metoda de producţie ecologică

Din analiza suprafeţelor cultivate cu principalele culturi în anul 2007, se constată că 32.222 ha sunt suprafeţe ocupate cu cerealele şi cca. 27.713 ha oleaginoase şi proteice. Păşunile şi fîneţele deţin o suprafaţă de 57.600 ha.
Pentru anul 2012, suprafeţele de păşuni şi plante furajere deţin cea mai mare pondere in totalul suprafeţelor – 44% (cca. 165.000 ha) urmate de cereale – 29% (cca. 130.000 ha),  oleaginoase şi proteice 22%, (105.000 ha ). Suprafeţele cultivate cu pomi fructiferi, viţă de vie şi legume deţin ponderea cea mai scazută, 2%, respectiv 1%.
În sectorul animalier, în anul 2012 s-a înregistrat creşterea efectivelor de animale crescute după metoda de producţie ecologică, în special la ovine şi caprine – 160.000 capete, 85.000 capete găinile ouătoare şi 60.000 capete vaci de lapte. În ceea ce priveşte sectorul apicol, în anul 2012 au fost înregistrate un număr de 102.881 familii de albine. Din efectivele enunţate mai sus, efectivele certificate sunt constituite din efectivele aferente anului 2011, respectiv 130.015 ovine şi caprine, 19.487 vaci de lapte şi 58.203 găini ouătoare.
Numărul operatorilor (producători, procesatori şi comercianţi, importatori şi exportatori) înregistraţi în sistemul de agricultură ecologică la M.A.D.R în anul 2012 este de 26.736.
Numărul acestora s-ar putea micşora la finele anului 2012, după finalizarea inspecţiilor realizate de organismele de inspecţie şi certificare şi acordarea certificatelor. Începând cu anul 2010, numărul operatorilor a crescut anual de aproximativ trei ori faţă de anul precedent. Aceasta s-a datorat în special măsurilor de sprijin existente pentru perioada de conversie acordate în baza art. 68 al Regulamentului (CE) nr.73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori.
În anul 2012, din totalul de 26.736 producători: 103 reprezintă segmentul de procesare, 211 segmentul de comercializare şi 26.390 sunt producători agricoli.
În ceea ce priveşte sectorul de produse procesate, în anul 2012 s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de procesatori (de la 48 unităţi în anul 2007 la 103 în 2012) iar gama sortimentală de produse ecologice a fost mult mai diversificată cuprinzând: produse procesate din lapte de vacă şi oaie (telemea, swaitzer, unt, smântâna etc.), produse procesate din soia (lapte, tofu, pate, crochete), ulei din floarea soarelui, sortimente variate de produse de panificaţie (pâine, paste făinoase, fursecuri) produse procesate din orez, fulgi de cereale, ceaiuri din plante, sucuri din fructe de pădure, produse procesate din seminţe de cânepă, subproduse apicole (ceara, propolis, polen), produse procesate din carne de porc (cârnaţi, jambon) şi vin ecologic.

Evaluarea competitivităţii

Alături de produsele tradiţionale şi produsele cu denumiri de origine, produsele ecologice sunt produse cu un înalt nivel de valorizare. Produsele ecologice sunt produse cu avantaj competitiv.
În România, competitivitatea produselor ecologice este determinata de următorii factori:
– Numărul de operatori înregistraţi în acest sector este în continuă creştere şi se remarcă şi  creşterea numărului procesatorilor. Suprafaţa cultivată în agricultura ecologică înregistrează creştere de la an la an.
– Piaţa produselor ecologice este în extindere şi se caracterizează prin diversificarea ofertei de produse pe piaţă, de la an la an.
– Din ce în ce mai mult, consumatorii conştientizează că alături de calitatea şi valoarea produselor ecologice pentru sănătate, agricultura ecologică are o contribuţia majoră la dezvoltarea durabilă. Conştientizarea de către populaţie a importanţei practicării agriculturii ecologice în mediul rural, poate fi o soluţie de revitalizare a spaţiului rural. Modul de producţie ecologic, bazat pe neutilizarea de substanţe chimice de sinteză şi respectarea bunăstării animalelor este o soluţie de durabilitate.
Având în vedere competitivitatea produselor ecologice, potenţialul agricol şi cererea de produse ecologice in ce în ce mai mare în România, un factor important îl reprezintă continuarea susţinerii sectorului în direcţia acordării sprijinului financiar îndreptat către susţinerea producţiei ecologice şi totodată a sectorului de procesare.

În apropierea Domeniului Cantacuzino din Buşteni, pe muntele Zamora, se pregăteşte construcţia de la zero, a unei staţiuni de lux. Staţiunea va numi Zamora Golf, Ski and Holiday Resort – Green Village Project, va fi operaţională în 2016, costă circa un miliard de euro şi este dezvoltată de proprietarii Domeniului Cantacuzino.

Unde se construieşte staţiunea de un miliard de euro

Staţiunea Zamora Golf, Ski and Holiday Resort – Green Village Project va fi amplasată pe muntele Zamora, situat la est de Buşteni, munte mărginit de Valea Fetei la nord şi de Valea Zamorei la sud.
Precizăm că partea împădurită a muntelui Zamora aparţine de Domeniul Cantacuzino care se află în proprietatea firmei SC Zamora Estate SRL, în timp ce partea de gol alpin este proprietatea statului, aflată în administrarea autorităţilor locale din Buşteni.
Proiectul Zamora se va întinde la sud şi pe versantul stâng al Văii Zamora, portiune care nu face parte din Domeniul Cantacuzino.
Staţiunea Zamora va gravita în jurul Castelului Cantacuzino
Staţiunea de lux Zamora Golf, Ski and Holiday Resort – Green Village Project se va învârti în jurul Castelului Cantacuzino, ne-a explicat Mihai Cota, managerul Castelului Cantacuzino şi consilierul lui Neuschitzer Kurt, unul dintre asociaţii firmei Zamora Estate, firmă care a cumpărat Domeniul Cantacuzino şi care dezvoltă staţiunea de lux.
În spatele Castelului se va construi un hotel de 5 stele care va avea arhitectura Castelului Cantacuzino şi care se va numi Cantacuzino Castle Hotel & Spa. Castelul nu va afectat de construcţia hotelului, ne-a asigurat oficialul Zamora Estate.
Staţiunea Zamora se va desfăşura pe 310 hectare, din care suprafaţa construită nu va depăşi 48 de hectare, ne-a spus Mihai Cota.

Cum va arăta staţiunea Zamora: teren de golf, hoteluri de 5 stele, centru olimpic
Staţiunea Zamora va avea trei hoteluri de 5 stele, două hoteluri clasificate la 4 stele şi teren olimpic de golf, a mai spus Mihai Cota pentru ECONOMICA.NET. Hotelurile vor fi construite în regim de înălțime între 4 și 6 niveluri supraterane.
De asemenea, oficialul Zamora Estate ne-a mai spus că se vor mai construi aproximativ 80 de vile, cele mai mult dintre ele urmând să fie cumpărate de jucătorii de golf care vor practica golful pe terenul olimpic din staţiune.

Jucător de golf cu vilă în staţiunea Zamora şi pădure-n curte

Mihai Cota ne-a asigurat că proiectul staţiunii Zamora e prin excelenţă un proiect verde, că se va salva pădurea, că nu se vor face defrişări masive şi mai mult, că proprietarii vilelor care vor fi construite aici vor avea în grădină pădure.
Punctual, staţiunea va mai avea centru olimpic de pregătire pentru sportivi, traseu de schi fond şi centru de echitaţie, parc şi pârtii de snowboard, pârtii de schi, dotări aferente transportului pe cablu, un aquapark acoperit cu lac artificial care va avea o capacitate de 1200 de persoane şi cu un hotel clasificat la 5 stele. În staţiune va mai fi construit şi un spital.

Energia electrică şi termică în staţiune vor fi asigurate printr-o centrală de cogenerare pe biomasă lemnoasă, pentru care Zamora Estate a semnat deja contractul de finanţare, ne-a explicat Mihai Cota.
Când va fi gata staţiunea Zamora

Staţiunea de lux va fi operaţională în 2016, ne-a spus oficialul Zamora Estate. În 2016 vor fi operaţionale aquapark-ul, pârtiile de schi, terenul de golf şi o parte din hoteluri, ne-a spus Mihai Cota.
În a doua fază a proiectului, mai precis până în 2020, se vor finaliza centrul olimpic de pregătire pentru sportivi şi satul olimpic cu vilele aferente, pentru ca până în 2024 să se definitiveze centrul staţiunii Zamora, explică Mihai Cota.
Ce s-a făcut până acum

Până în acest moment, s-a depus documentația pentru scoaterea terenului din fondul forestier național, s-a depus PUZ-ul spre aprobare cu investiţiile antemenţionate şi s-a întocmit raportul de mediu pentru obținerea acordului de mediu, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii Primăriei Buşteni şi ai firmei Zamora Estate.
Ce se face în acest an

Definitivarea PUZ-ului şi obţinerea autorizaţiilor necesare pentru demararea lucrărilor sunt obiectivele propuse de Zamora Estate pentru 2013. Pentru ca din 2014 să băgăm buldozele, ne spune Mihai Cota
Câţi bani au fost investiţi până acum în proiect
SC Zamora Estate SRL a investit aproximativ 4 milioane de euro în proiectul staţiunii Zamora iar banii au fost direcţionaţi în proiectare, ne-au mai spus oficialii Zamora Estate.
Proiectul staţiunii de lux e estimat la un miliard de euro. Cine e dispus să investească

Firma Zamora Estate va investi cel mult 20% din valoarea anunţată a investiţie de un miliard de euro, a declarat pentru ECONOMICA.NET Mihai Cota. Pentru restul banilor, Zamora Estate e în discuţii cu oameni de afaceri din ţară, dar şi din Qatar, Arabia Saudită şi nu numai, ne-a spus Emanoil Savin, primarul staţiunii Buşteni.
“Interese ale investitorilor în proiect avem, însă până acum nu s-a concretizat nimic”, a adăugat Mihai Cota.
Cine e Zamora Estate

Frma Zamora Estate a cumpărat Domeniul Cantacuzino, cu castelul construit în 1911 de prinţul Grigore Cantacuzino.
Zamora Estate este deţinută de un rus, trei cetăţeni germani şi un român.

Martyanov Vitaly, asociat rus are o cotă de participare de 30,94% din Zamora Estate, Oreschenko Andrej, asociat german are o cotă de 30,94% din firmă, Neuschitzer Kurt Albert, asociat cu cetăţenie germană care are o cotă de participare de 20,61% din Zamora Estate, românul Cornel Chirieac, asociat cu o cotă de 6% la firmă şi germanul Ulli Schuhmacher, cu o cotă de 1,5% din Zamora Estate.

Şi de o firmă dintr-un paradis fiscal

Restul de 10% din acţiuni sunt deţinute de o firmă din Belize: Seacost Enterprises Corp. Informaţiile ne-au fost comunicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Sursa: Economica.net