Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

“Sunt foarte impresionat de această țară. Nu numai de cifrele economice, nu numai acestea m-au impresionat. Ministerul a marcat faptul că după 20 de ani s-a obținut o balanță pozitivă în raportul dintre export și import. Acesta contribuie la o creștere care este de 5,6-5,8% din PIB. Nu este o cifră pe care o întâlnim curent în lume și mai ales în această regiune. Este vorba despre o performanță demnă de remarcat. Trebuie să spun că, personal, am avut ocazia să umblu prin oraș. În această dimineață am văzut cât de plină de viață este economia”, a spus șeful FAO, într-o conferință de presă dedicată închiderii celei de-a 29-a Conferințe Regionale FAO pentru Europa și Asia Centrală de la București.

De asemenea, acesta a precizat că ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a primit un un titlu important pentru următorii doi ani, fiind ales președinte al Conferinței Regionale pentru Europa.

“Mandatul domniei sale va dura până la următoarea conferință din 2016, conferință care va fi găzduită de Turcia. În această perioadă, îndatoririle sale vor presupune o raportare a evenimentelor importante, care sunt de interes pentru FAO în această regiune și va participa la ședințele noastre de la Roma”, a spus Jose Graziano da Silva.

România a găzduit, pentru a doua oară de când este membră FAO, din anul 1961, o conferință regională, cea de-a 29-a dedicate regiunii Europa și Asia Centrală, primul eveniment având loc în urmă cu 38 de ani în anul 1976.

Temele centrale ale conferinței s-au axat pe problemele risipei de alimente și ale deșeurilor alimentare, dar și pe sprijinirea fermelor de familie din zonă.

Potrivit datelor FAO, peste 1,3 miliarde de tone de alimente sunt risipite anual în lume, ceea ce reprezintă o treime din producția de alimente la nivel mondial și costuri de 750 de miliarde de dolari, într-o lume în care 842 de milioane de persoane se confruntă cu foametea, malnutriția și insecuritatea alimentară.

De asemenea, această risipă reprezintă un prejudiciu și pentru mediu pentru că, în fiecare an, hrana produsă fără a fi consumată înghite un volum de apă echivalent cu debitul anual al fluviului Volga din Rusia și este vinovată pentru aducerea în atmosferă a 3,3 gigatone de gaze cu efect de seră, relevă datele FAO.

România înregistrează în prezent o risipă de alimente de cinci milioane de tone, în timp ce în UE ajunge la gunoi, anual, o cantitate de aproximativ 90 de milioane de tone de alimente.

Sursa: AGERPRES/(AS — autor: George Bănciulea, editor:Nicoleta Gherasi

Centrele “La Pedale” de împrumutare gratuită a bicicletelor vor fi redeschise, marţi, în parcurile Kiseleff şi Herăstrău, proiectul fiind reluat după ce anul trecut bicicletele au fost folosite de peste 40.000 de cetăţeni.

Primăria Sectorului 1 şi Asociaţia Green Gate vor redeschide, marţi, în parcurile Herăstrău şi Kiseleff, centrele de împrumutare gratuită a bicicletelor în cadrul proiectului “La Pedale”, se arată într-un comunicat al Primăriei Sectorului 1.

Vor fi disponibile în total 700 de biciclete, adăugându-se două sute de biciclete faţă de anul trecut. Acestea sunt grupate pe trei categorii, pentru adulţi, adolescenţi şi copii.

Pe baza unui buletin de identitate, un adult va putea primi maxim trei biciclete, pentru o perioadă maximă de închiriere de două ore. Acestea trebuie aduse înapoi în stare bună de funcţionare.

“Mersul pe bicicletă a devenit aproape un simbol al civilizaţiei urbane europene din secolul XXI. În marile oraşe din Europa, oamenii au înţeles că lupta cu aglomeraţia din trafic nu poate fi câştigată la volanul automobilului. De aceea, apelează într-un număr cât mai mare la acest mijloc de transport sănătos, curat şi – de ce nu? – eficient. Scopul nostru, al Primăriei Sectorului 1, este tocmai promovarea acestei soluţii europene la traficul din ce în ce mai sufocant din Bucureşti. Ne urcăm pe bicicletă pentru că vrem ca Bucureştiul să semene cu marile oraşe din Europa”, susţine primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, citat în comunicat.

Proiectul “La Pedale” se va desfăşura între 1 aprilie şi 15 noiembrie, programul centrelor de închiriere fiind de luni până vineri, între orele 10.00 -18.00, iar sâmbăta şi duminică, între orele 10.00 – 19.00.

Ingrid Vlasov este o femeie modesta. Vorbeste putin despre succesul sau. Prefera sa arate ceea ce poate, sa o aprecieze oamenii pentru imaginatia si talentul ei. A strabatut un drum lung pana aici si a muncit pe branci pentru a deveni… cineva.

O familie de români din Suceava a reuşit în aproximativ doi ani să facă aproximativ un milion de euro în Ucraina, cu un lanţ de magazine de pantofi de lux. Au avut ceva pierderi din cauza evenimentelor din Kiev, dar vor să se extindă în ciuda crizei politice de acolo. 

Ana şi Ilie Cornea, o familie de oameni de afaceri din Suceava trăiesc evenimentele din Ucraina dintr-un alt punct de vedere. Au deschis acolo un lanţ de trei magazine de pantofi de lux, business ce a atins aproximativ 800.000 de euro în doar doi ani. Românii vor să se extindă, în ciuda situaţiei politice dificile din ţara vecină.  “Magazinele Denis  de la Kiev au avut un început bun. Debutul acestui an a fost marcat de o perioadă mai dificilă din cauza situaţiei politice. Timp de o săptămână activitatea a fost întreruptă din cauza faptului că mall-ul în care operăm a fost închis. Dupa analiza financiară a primului trimestru vom putea să ne pronunţăm mai exact cât de afectaţi am fost de evenimente, din punct de vedere financiar. Însă, chiar şi aşa vom continua extinderea în Ucraina”,  a povestit pentru ECONOMICA.NET Ana Cornea, manager şi coproprietar Denis.

Business de 9 milioane de euro în România

În România, cei doi soţi deţin de aproximativ 25 de ani o fabrică de pantofi în Suceava pe care îi comercializează în propriu lanţ de magazine Denis Shoes. Compania din România  a raportat anul trecut afaceri de 9 milioane de euro şi operează în momentul de faţă un lanţ de 35 de magazine, dintre care 3 peste graniţă. “Am fost încrezători într-un concept bazat pe respectul acordat confortului şi stilului, tocmai de aceea am plănuit o extindere la nivel internaţional pe pieţe cunoscute pentru aprecierea calităţii desăvârşite”, a povestit Ana Cornea rememorând momentul 2012, atunci când a decis că este oportun să se aventureze dincolo de graniţe.

Români în cel mai luxos mall din Kiev

Producătorul şi retailerul a inaugurat atunci 2 magazine în cel mai luxos mall din Kiev, Ocean Plazza, după care, în 2013, urmare a rezultatelor bune, a mai deschis unul în mall Guliver. Brandurile companiei  pe piaţa ucraineană sunt Denis şi WhyDENIS. “Am crescut în decursul primului an, motiv pentru care , în august 2013, am deschis încă un magazin, iar vânzările au avut un trend ascendent. Sperăm să obţinem rezultate frumoase şi anul acesta”, mai spune Cornea. Potrivit acesteia, primul magazin a însemnat o investitie de 250.000 de euro, cea mai mare sumă alocată de companie unei unităţi. Magazinul are o suprafaţă de 150 de mp.

Concepte dedicate ucrainenilor

Potrivit oficialilor companiei, toate articolele magazinelor din Ucraina sunt produse în fabrica Denis de la Suceava pe care aceştia o deţin. Au însă şi o colecţie special creată pentru această piaţă ce poartă denumirea de “luxury Denis”, iar preţurile sunt şi ele adaptate. “În Ucraian suntem prezenţi cu brandul Denis, adică brandul nostru luxury, prin urmare preţurile sunt mai ridicate (decât în România n.red). În medie, o pereche de pantofi costa 150-200 de euro, iar în Romania, este 350-450 lei la Why Denis”, explică managerul care caracterizează ucrainencele drept mari cosumatoare de lux.  “Femeile din Ucraina investesc mult în imaginea personală. Practic definiţia femeii din Ucraina ar fi: stilată, elegantă, impecabila”, spune Cornea.

Se extind în SUA

Ca şi în România, competiţia este acerbă şi peste graniţă, dar românii spun că s-au integrat în piaţă. “Consumatorii de la Kiev au descoperit şi definit pantoful Denis ca fiind modern, luxos, elegant şi sofisticat. În mallul Ocean Plazza, de exemplu, unde suntem prezenţi cu brandul de lux DENIS, se află magazinele marilor designeri. Prin urmare, competiţie este destulă, dar ne-am integrat bine pe această piaţă”, ne-a mai declarat managerul Denis care are planuri mari şi pentru alte pieţe. “Suntem în căutare de extindere şi pe alte pieţe. În afara graniţelor, cele mai vizate ţări sunt SUA, Rusia (Moscova), Franţa (Paris) ,Italia”, mai spune aceasta.

Români, angajatori de ucraineni

Firma Denis din Ucraina are în momentul de faţă 14 angajaţi. “Soţul meu, Ilie Cornea, conduce magazinele, în calitate de director general. Avem însă un administrator din Ucraina, iar angajaţii sunt ucraineni”, explică Cornea. În România, la fabrica Denis și în rețeaua de magazine Denis Shoes activează un număr de 420 angajați.

Componente auto, maşinile, cablajele pentru maşini şi carburanţii sunt cele mai căutate produse la export

Componentele auto, inclusiv cele pentru autovehicule speciale, tractoare şi basculante au reprezentat, anul trecut, principalul export al României, cu o valoare de 3,4 miliarde de euro, potrivit datelor de la Statistică. România are sute de fabrici şi făbricuţe care produs piese auto pentru marile nume din domeniu, de la noi şi din Vest.

La foarte mică distanţă, 3,2 miliarde de euro, vin exporturile de autovehicule Dacia şi Ford, iar pe locul trei găsim firele, cablurile şi conductorii electrici izolaţi, cu 2,75 miliarde de euro.

Locul patru în topul exporturilor sunt produsele petroliere, în special carburanţi, cu 2 miliarde de euro. Pe locul cinci găsim anvelopele, cu 1,15 miliarde de euro, pe şase scaunele şi canapelele externsibile, cu 1,1 miliarde de euro.

Nou intrat în top este exportul de grâu. În condiţiile unui an agricol foarte bun, România a putut să exporte 4,7 milioane de tone de grâu, dintr-o producţie totală de 7 milioane de tone, pentru 90 de milioane de euro. Locurile 8, 9, 10 sunt ocupate de medicamente, telefoane şi pompe de aer sau vid.

Cei mai mari parteneri la export ai României sunt Germania, cu 9,2 miliarde de euro, Italia, cu 5,7 miliarde de euro şi Franţa, cu 3,35 miliarde de euro. Mari parteneri la export mai sunt Turcia şi Ungaria.

Exporturile nostre au totalizat 49 de miliarde de euro, anul trecut, cel mai bun rezultat din istorie. Importurile au fost de 55 de miliarde de euro.

31 mar, 00:07 | Florin Cojocaru | ECONOMICA.net

DailyBusiness.ro prezinta o selectie de 3 astfel de locuri mai putin cunoscute amatorilor de senzatii “vampiresti”.

Adevaratul Castel al lui Dracula

Desi mai toti turistii asociaza Castelul Bran cu resedinta faimosului conte, unii spun ca locuinta acestuia era de fapt in Bistrita Nasaud. Cu toate ca nu a fost niciodata in acest judet, irlandezul Bram Stoker a decis sa amplaseze aici o parte din actiunea romanului Dracula si sa transforme aceste taramuri in casa contelui vampir.

Inca din primele pagini are romanului sau este descris drumul din Bistrita si pana la castelul contelui. Orice turist care ajunge astazi in judetul Bistrita Nasaud poate urma traseul lui Jonathan Harker spre castelul din Borgo Pas, numit astazi Pasul Bargaului si daca ajunge prin satele din aceasta zona intr-o duminica dimineata, se poate simti la fel ca si englezul venit sa-l viziteze pe Dracula.

Oricine poate face cunostinta cu insusi contele, daca se opreste pentru cateva minute la Hotel Castel Dracula. Construit in anii 80, hotelul, situat in cel mai inalt punct al pasului Tihuta, este amplasat conform descrierii din roman. Mai mult, la subsol exista chiar dormitorul contelui, acolo unde turistii pot intra insotiti de un angajat al hotelului si daca au noroc, pot chiar sa-l intalneasca pe Dracula.

Dupa timpul petrecut in castel, turistii pot sa se destinda cu o plimbare pe munte cu telescaunul, sus putand sa ia masa in aer liber si sa inspire pentru cateva minute din aerul curat sau sa faca o plimbare prin padurile de brad, scrie ziuanews.ro.

Cetatea-refugiu

Situata in Cheile Argesului, la cativa kilometri de barajul si lacul de la Vidraru, cetatea Poienari a fost construita de Vlad Tepes in scop de refugiu sau punct de observatie, pe un varf de munte, situat la inaltimea de aproximativ 400 de metri, fata de nivelul vaii.

A fost construit, initial, un singur turn, pe vremea lui Negru Voda, si apoi, constructia a fost dezvoltata de catre Vlad Tepes, adaugindu-i-se turnuri, ziduri si dependinte. De aici se pot admira privelistile frumoase ale vaii Argesului, cetatea fiind un obiectiv turistic.

Legenda spune ca, Vlad Tepes, fiind urmarit de turci, a scapat refugiindu-se in aceasta cetate, dupa ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu fata in spate, derutindu-si astfel urmaritorii.

Pentru a se urca la cetate s-a construit, in zilele noastre, o scara de beton, dotata cu balustrade, cu 1.480 de trepte.

Cea mai mare colonie de lilieci

Potrivit unor legende, vampirii pot sa se reincarneze in lilieci. Pentru a intari parca mitul lui Dracula, in Transilvania se regaseste si pestera cu cea mai mare colonie de lilieci de pe batranul continent.

Pestera Huda lui Papara este pestera din Muntii Trascaului care cumuleaza toate superlativele pentru aceasta grupa montana si nu numai: cea mai lunga, cea mai denivelata, cea mai dificila, cu cea mai mare sala, cu cea mai inalta galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascada dar si cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa.

Cercetari efectuate in 1999 indicau prezenta a 5.000 – 6.000 de lilieci in pestera, provenind din 6 specii. In 2008, la numaratoare au rezultat 84.000 lilieci din 9 specii. Pestera Huda lui Papara este astfel singura din Europa unde numarul chiropterelor cunoaste o evolutie pozitiva si constanta.