Dănuţ Hotea are 37 de ani şi este din Sighetul Marmaţiei. A făcut facultatea de sociologie-psihologie în Bucureşti, dar  mare lui pasiune au fost motocicletele. Şi pentru că-i plăceau s-a apucat să meşterească la ele şi să le repare. Aşa şi-a câştigat pâinea o bună bucată de vreme. Dar pe lângă motociclete mai avea şi mai are o mare pasiune: natura. Adoră excursiile pe munte.

Şi uita aşa, într-una dintre plimbări a dat peste case vechi, case de lemn în care trăiesc de regulă oameni sărăci, familiile acelea de stau de obicei la marginea satelor.

Aşa a pătruns şi în interiorul caselor lor, alea mici de lemn. În urmă cu câţiva ani, când a păşit prima dată într-o astfel de căsuţă, el locuia într-o casă domnească, cum zice el, adică una modernă cum se fac acum din păcate din ce în ce mai multe în Maramureş.

Dar când a stat de vorbă cu familia săracă şi se uita la ei cum îşi făceau pâinea în cuptor, cum erau ei pur şi simplu zâmbitori şi împăcaţi a realizat că, deşi în aparenţă n-aveau mai de nici unele, oamenii ăştia erau realmente fericiţi. Dănuţ spune că s-a simţit în casa lor cu adevărat acasă. Atunci şi-a spus că asta vrea să facă mai departe: case din lemn în care oamenii să fie fericiţi!

Vizitele sale s-au înteţit în casele vechi de lemn ale familiilor sărace, dar fericite. Şi de fiecare dată se umplea de bine, frumos şi înţelepciune, căci aceşti oameni ştiau meşteşugul tâmplăriei ţărăneşti, ştiau cum să facă construcţii din lemn cioplit cu securea, cum să-l îmbine, cum să-l cresteze. Şi Dănuţ a învăţat multe.

Prima ocazie care i s-a ivit a fost cu o familie din localitatea lui care urma să se mute în SUA definitiv şi care avea şi o casă veche dărăpănată, pe care vroiau să o pună pe foc ca să elibereze terenul, să arate mai atractiv pentru cei care ar fi vrut să cumpere proprietatea. Atunci Dănuţ le-a cerut să-i vândă lui casa veche. A recuperat din ea tot lemnul şi a construit pentru cineva o altă casă din ea.

Da, se apucase serios de asta, atât de serios că a ajuns să lucreze şi în Italia, unde au ajuns mulţi maramureşeni. Şi a avut oportunitatea să construiască diverse construcţii, de la cabane la terase, pentru nume sonore din lumea modei italiene, a filumului italian şi pentru politicieni cunoscuţi.

S-a întors în România şi a construit deja câteva case. Toate din lemn vechi recuperat.Împreună cu un grup de prieteni Iuliana Varga, Carmen Paşca, Ileana Moiş şi-au propus să salveze cât mai multe case vechi.

Dar Dănuţ Hota nu face doar case, ci şi chioşcuri de grădină, căsuţe în copac, sau te miri ce-l mai provoacă lumea. A învăţat şi să cioplească. Îi face mare plăcere munca asta şi este convins de faptul că o casă de lemn tradiţională nu doar că te face fericit şi că e frumoasă, dar că e şi sănătoasă.

Adela Pârvu

www.adelaparvu.com

sursa: financiarul

 

”Se creeaza un usor efect de supraalimentare care creste proportional cu viteza deplasarii autovehiculului si o crestere a randamentului volumetric a motorului cu ardere interna. Arderile amestecului carburant sunt complete, emisiile poluante si consumul de carburant scad”, a precizat inventatorul dispozitivului premiat la Geneva, citat de Agerpres.

Absolvent in acest an al Facultatii de Inginerie din Hunedoara, Corneliu Birtok Baneasa a reusit sa experimenteze inventia pe 20 de tipuri de autovehicule cu diverse motorizari. Masinile sunt monitorizate de trei ani, in paralel fiind efectuate masuratori si in laboratorul de motoare al Facultatii de Inginerie Hunedoara.

Inventia sa a mai fost premiata cu medalie de aur la Salonul International Inventika 2009 si cu premiul special al Asociatiei Nationale a Inventatorilor din Polonia, la aceeasi manifestare, dar si cu medalia de argint a Salonului International Eureka Bruxelles 2009.

Salonul International de Inventii de la Geneva se afla la cea de-a 38-a editie si a reunit aproape 1.000 de inventii din 45 de tari, manifestarea desfasurandu-se in perioada 21-25 aprilie.

Inventatorul Corneliu Birtok-Baneasa s-a remarcat in plan european cu o inventie interesanta: “filtrul supra-aspirant inversat“, un dispozitiv pentru masini ce ajuta la o reducere a consumului de combustibil de pana la 20%. Cu aceasta inventie Corneliu Birtok-Baneasa a obtinut medalii de aur, argint si bronz la diferite saloane de inventica

 O inventie a medicilor romani de la Spitalul “Sf. Ioan din Capitala, premiata cu aur in 2010 la Salonul de Inventica de la Geneva, prin care pentru dializa este folosit propriul organism (peritoneul) in locul aparatului isi cauta inca sponsorii, desi preturile pentru tratament ar scadea de zece ori.

In urma cu un an, profesorul Alexandru Ciocalteu, de la Spitalul “Sfantul Ioan” din Bucuresti, impreuna cu doi tineri colaboratori, doctorii Cristina David si Alexandru Ionel Checherita, au inventat o noua metoda revolutionara de dializa, peritoneofiltrarea.

“In aceasta metoda este folosit peritoneul ca membrana de dializa, nemaifiind nevoie de aparat. Mai concret, dializa o face organismul”, a declarat, luni, profesor doctor Alexandru Ciocalteu, citata de Mediafax.

De fapt, interventia echipei medicale consta in a produce ”urina prin stoarcerea sangelui din vasele peritoneului”. Medicii folosesc chirurgia laparoscopica pentru a produce hipertensiune in vasele din peritoneu care elimina urina fiziologic prin vezica urinara. Prin acest sistem sunt introduse laparoscopic doua microechipamente, unul pentru a produce urina, iar celalalt pentru a elimina lichidul prin vezica.

“Nu am crezut ca aceasta inventie care ar reduce preturile de zece ori va astepta aproape un an sponsori pentru a incepe studiile. Poate ca inventia deranjeaza o afacere mondiala de peste 65 miliarde de euro tocmai prin scaderea preturilor de zece ori. O inventie premiata cu aur la Geneva, dar fata de care marile companii producatoare de rinichi artificiali si materiale de dializa nu arata interes deosebit. Este soarta multor inventii exceptionale ale cercetatorilor romani”, a spus profesorul Ciocalteu.

Potrivit acestuia, recent , un inginer roman, Florin Nuta, de la General Turbo SA, a oferit o sponsorizare de 80.000 de lei pentru demararea studiilor experimentale.

Numai in Romania exista aproape 10.000 de pacienti dializati pentru insuficienta renala cronica, iar costul terapiei acestor bolnavi – suportat de CNAS – depaseste o suta de milioane de euro pe an.

“Companiile ar avea de castigat daca ar accepta acest procedeu revolutionar pentru sanatate”, a mai spus profesorul Ciocalteu.

Sursa: hotnews

Peştera Lacul Verde, denumită şi Peştera cu Lac, este situată în peretele vestic al Muntelui Stogşoare, la o altitudine absolută de circa 990 metri şi relativă de 140 metri faţă de talvegul văii râului Cheia, în versantul stâng al Ogaşului Ursului, din Munţii Căpăţânii, Masivul Buila – Vânturariţa.

Peştera Lacul Verde şi-a căpătat denumirea după culoarea intensă a lacului pe care îl ascunde între pereţii săi de stâncă, un ochi de apă de circa 10 metri pătraţi, dar cu o adâncime care atinge în unele locuri chiar şi 3 metri.

A fost explorată şi cartată în anul 1978 de către Cercul de Speologie “Niphargus” Râmnicu Vâlcea, fiind una dintre cele mai apreciate si vizitate pesteri din zonă, adăpostind puncte fosilifere şi faună cavernicolă de interes.

Intrarea relativ mare, de circa 6×4 metri, este urmată imediat de două galerii: prima, foarte îngustă, are numai 10 metri lungime, iar cealaltă, largă şi înaltă, are podeaua dreaptă, acoperită cu fragmente mărunte în primii 15 metri şi cu blocuri mari de calcar în rest, prăbuşite peste vechi concreţiuni.

După 35  de metri, galeria se ramifică: în dreapta se termină cu trei diverticule scurte, iar în stânga coboară la lacul prins între pereţii unei diaclaze. Cele două ramificaţii, după ce îmbrăţişează un imens pilier, se reîntâlnesc în Sala Mare. Ramificaţia principală are o pantă de 4 metri, iar cea secundară este uşor descendentă, neconcreţionată şi foarte largă (25 de metri).

Prezenţa lacului într-o peştera fosilă suspendată în calcare puternic fisurate se explică prin impermealizarea puţului galeriei cu argilă de decalcifiere.

Prin deschiderea unor fisuri, este posibil ca lacul să se dreneze, ca şi cel din Peştera Pagodelor.

Accesul în peşteră este îngreunat datorită blocurilor mari de calcar prăbuşite. Totuşi,nu necesită echipament special, ci surse de lumină.

Peştera Lacul Verde sau Peştera cu Lac este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Oltului, obiectiv pe care nu ar trebui să-l rataţi dacă vă aflaţi în apropiere.

Pentru cei care doresc să viziteze peştera, calea de acces pleacă din D.N. 64A Râmnicu Valcea – Olăneşti, în dreptul satului Cheia se urmează, circa 16 kilometri, un drum modernizat şi forestier, apoi poteca nemarcată pe malul stâng al pâraului Cheia, până în Cheile Cheii.

Sursa: financiarul

– Nu există la noi în ţară munte mai cântat de poeţi şi mai înţesat de poveşti decât Ceahlăul. Legenda Dochiei, Panaghiei, Pietrii Teiului, Stanilelor, Vârful Toaca, Pietrei Ciobanului sunt doar câteva dintre frumoasele poveşti cu care ne întâmpină bătrânii de la poalele muntelui Ceahlău.

 Dacă urci pe Ceahlău urmând traseul marcat cu bandă roşie, care pleacă de la Cabana Fântânele – Piatra Lata – Panaghia – sub vârful Toaca până la Cabana Dochia vei întâlni, după ce treci de Pietrele lui Baciu, o stâncă impunatoare, Stânca Panaghia. 

Cea mai frumoasă poveste despre Panaghia ne-o dăruieşte pasionatul cronicar al Munţilor Neamţului, Calistrat Hogaş, probabil auzită de către acesta prin peregrinările sale prin aceşti munţi:

Panaghia se pare că n-a fost totdeauna o stâncă de piatră rece, fără inimă şi suflet.Panaghia era o fată frumoasă. Se zice că ursitoarele, când au dăruit-o la naştere, una a luat întuneric din întunericul cel mai nepătruns al unei nopţi fără de lună, adâncdin adâncul mărilor fără de fund, foc şi lumină din lumina şi focul luceferilor celor mai strălucitori, duioşie şi blândeţe din ochii îngerilor ce stau la dreapta lui Dumnezeu şi le-a pus toate în privirile ei; alta a rupt crinilor frăgezimea şi albeaţa, iar trandafirilor rumeneala lor şi le-a pus pe faţa ei; a treia a tors din caierul de neguri fire subţiri de umbră neprihănită şi i-a pus pe cap ca podoabă de păr negru şi bogat; iar Dumnezeu a rupt din inima şi sufletul său părticica cea mai aleasă şi i-a dat-o Panaghiei suflet şi inimă.

Şi, pentru ca să nu fie pângărită de priviri muritoare, au dus-o ursitoarele pe înălţimile cele mai de sus ale Ceahlăului, dincolo de împărăţia norilor şi au aşezat-o în peştera pustnicului Ghedeon; şi albinele din Sihăstrii au hrănit-o cu mierea lor, iar nopţile senine au scăldat-o în rouă de flori mirositoare. Şi Panaghia a crescut mare şi s-a făcut fată frumoasă, dar frumoasă cum numai poveştile îşi pot închipui.

Şi din înălţimile cele mai de pe urmă ale cerului, Soarele a văzut-o şi, de pe culmile cele mai de sus ale pământului, Panaghia a văzut pe Soare. Şi amândoi s-au îndrăgostit: şi ceasuri întregi se oprea soarele din calea lui în răscrucile cerurilor ca s-o privească, înfăşurând-o în razele sale.

Şi până într-atâta s-a mărit ziua şi noaptea aşa de tare s-a micşorat, că, mai pe ce să-şi dea amurgul mâna cu zorile (…). Şi s-a tânguit noaptea lui Dumnezeu şi Dumnezeu s-a mâniat şi a pedepsit pe Soare să nu mai răsară de acum înainte decât îmbrobodit de neguri, spre a nu mai ispiti cu farmecul tinereţii sale sufletele slabe ale muritorilor şi nici să mai zădărnicească, după voia patimilor lui, cereştile şi neclintitele întocmiri de veacuri ale mâinilor sale.

Şi s-a împlinit porunca lui Dumnezeu, iar Panaghia n-a mai văzut, de aici înainte, pe Soare în puterea tinereţii şi în floarea cereştii lui frumuseţi. Jalea şi aleanul a cuprins sufletul şi inima ei şi, zile întregi şi nopţi întregi, fără de somn, lacrimile nu i se mai uscau de pe obraji. Şi de la o vreme i s-a făcut lui Dumnezeu milă de ea şi a trimis poruncă răsăritului şi apusului să mâne în grabă pe cele mai uşoare şi mai dulci dintre vânturile lor spre culmile înalte ale Ceahlăului şi spre codrii ce umplu, ca o negură, prăpăstiile lui adânci.

Şi deodată glasuri dumnezeieşti se urcară din văi până la Panaghia şi-i îmbătară auzul, îi atinseră faţa şi-i uscară lacrimile (…). Erau şoaptele vântului cu frunzele, erau adierile răsăritului şi ale apusului, ce veneau încărcate de miesmele depărtate ale câmpiilor înflorite…

Dar Panaghia nu mai putea trai fara Soare si l-a rugat pe Dumnezeu sa o transforme in stana de piatra si sa dea din nou drumul Soarelui sa straluceasca pe cer.

Dumnezeu îi împlini voia (…) iar când dădu să coboare înapoi spre peştera pustnicului Ghedeon, simţi că picioarele ei prinseră rădăcină în pământ şi nu se mai putu urni.

Dădu să plece, trupul îi era rece şi împietrit. Voi să ridice mâinile, dar mâinile ei rămaseră lipite de trup, cuprinse şi ele de recea lui încremenire de stâncă. Şi încercă să strige (…) încercarea ei rămase zadarnică. Iar când voi să îndrepte iarăşi ochii spre ceruri, pleoapele îi căzură grele peste luminile lor şi un întuneric nemărginit o cuprinse (…). Panaghia se prefăcuse în stâncă de piatră. Se zice, însă, că inima ei nu s-a împietrit, că şi acum se îmbată, totuşi, de razele soarelui, de strălucirea florilor, de lunecarea norilor pe aripile lor albe, de vânturile dulci şi mângâioase ale răsăritului şi apusului.

Sursa: financiarul

 O inventie realizata de un grup de romani si cumparata in urma cu trei luni de o firma din Elvetia a castigat marele premiu la Salonul International de Inventii de la Geneva 2014. Sistemul se numeste IREWIND si este format din camere video care se pot amplasa, de exemplu, pe o partie de schi si care transfera in mod automat secvente video gata editate in telefoanele de tip smart ale schiorilor abonati la sistem, atunci cand acestia se afla in campul vizual al camerelor. Mircea Tudor, castigatorul roman a doua editii ale salonului si actionar in firma elvetiana care a cumparat inventia, a declarat pentru HotNews.ro ca marele premiu de anul acesta este “partajat de Romania si Elvetia”.Inventia IREWIND a castigat marele premiu al Salonului International de Inventii de la Geneva. Sistemul a fost creat de romani in cadrul Centrului Est European pentru Cercetare Aplicativa Interdisciplinara (CEECAI), condus de Mircea Tudor, si in urma cu trei luni o companie elvetiana a cumparat firma romaneasca ce producea aceasta tehnologie “cu tot cu patent, cu actionariat, cu tot”, a declarat Mircea Tudor pentru HotNews.ro. Acesta este motivul pentru care sistemul a fost prezentat la Salonul International de Inventii de la Geneva din partea elvetienilor, la standul acestora, a precizat Tudor.

Acesta a afirmat ca IREWIND este un sistem care se poate instala pe terenurile de sport sau pe partiile de schi, de exemplu, unde se amplaseaza “10 camere video pe niste stalpi dedicati, abonatul are un smartphone in buzunar, schiaza si cand ajunge la baza partiei are downloadate zece filmulete gata editate cu parcursul lui pe partie”.

Intrebat cu ce difera aceasta tehnologie de cea existenta deja pe piata, acesta a declarat ca inventia este “platforma software de comunicare intre camera si telefon, care nu trece prin internet. Sony urca informatia in cloud. Aici comunicatia este directa intre telefon si sistemul nostru, prin Wi-Fi. Asta e noutatea. Avem un sistem foarte rapid de editare, pentru ca in momentul in care sportivul, de exemplu, a intrat in campul vizual al camerei, ea inregistreaza, editeaza, face secventa si o trimite in acelasi timp.”

“Multi vor sa se vada filmati si apoi sa incarce pe Facebook, pe YouTube, dar sistemul ajuta la cresterea securitatii, pentru ca sistemul monitorizeaza daca cineva are un accident, e de interes pentru firmele de asigurari si pentru administratorii partiilor de schi. Am incheiat deja contract cu administratori ai partiilor de la Davos, de la Crans Montana din Elvetia si din Verbier. Se semneaza azi contract cu organizatorul maratonului de la Geneva si foarte probabil ca pana duminica cu Federatia Internationala de Minifotbal”, a precizat Tudor.

Potrivit acestuia, “Romania e indirect pentru a 3-a oara castigatoare a marelui premiu de la Salonul International de Inventii de la Geneva”.

Cumpararea unei astfel de tehnologii pentru o singura partie costa, in medie, 2-3 milioane de euro, a afirmat Mircea Tudor, care a precizat ca cel care cumpara sistemul nu mai trebuie sa dea ulterior niciun ban. “El mai departe poate monetiza tehnologia in diferite feluri, direct prin abonati sau indirect din publicitate. Dar, ca exemplu, primaria din Paris poate cumpara acest sistem pentru a-l aplica in zona turnului Eiffel si toti turistii care vin in aceasta zona primesc direct in telefoanele lor, fara a plati nimic, filmulete cu excursia lor in acea zona. O astfel de tehnologie poate atrage mai multi turisti, fiind folosita ca publicitate”, a continuat Tudor.

 

Un alt sistem romanesc – o platforma de telemedicina – a obtinut premiul special al orasului Geneva, a anuntat Mircea Tudor. Si acesta a fost realizat tot la Centrul Est-European pentru Cercetare Aplicativa Interdisciplinara, care functioneaza de doi ani la Otopeni, entitate privata de cercetare, fondata de Mircea Tudor. Inventia face obiectul unui proiect cu finantare europeana prin Ministerul Educatiei Nationale si va fi aplicata in Romania de la inceputul anului 2015, sustine acesta.Aceasta platforma de telemedicina “e integrata intr-o dubita in care exista un mini-laborator de analize medicale si un car cu aparatura de investigare, ecograf, EKG si altele. Acest sistem se duce acasa la bolnav cu un medic rezident sau cu un medic caruia nu ii trebuie o specializare inalta, ii poate face pacientului investigatii functionale si 70 de tipuri de analize si se poate cupla online cu un grup de pana la 6 experti care pot fi oriunde in lume. Expertii au acces online la toate rezultatele analizelor facute pe loc, acces la imagini si sunt in contact cu medicul rezident la pacient acasa, pot cere analize suplimentare si se pot pronunta asupra diagnosticului”, a declarat pentru HotNews.ro fondatorul CEECAI.

Acesta a sustinut ca “noutatea o reprezinta interfatarea informatiei. Ecograful iti da un tip de fisier, EKG-ul un alt tip de fisier, retinograma un alt tip de fisier si niciodata aceste fisiere nu pot fi vazute intr-un format unic. Platforma integreaza informatii si pune in teleconferinta un numar de specialisti.”

Pentru acest sistem nu exista inca contracte de vanzare incheiate, insa Tudor a precizat ca este in discutii cu o companie de asigurari din Elvetia. Potrivit acestuia, tot echipamentul costa 170.000 de euro, inclusiv masina.

“Noi avem in centrul acesta un grup de 30-40 de cercetatori si din cand in cand facem un brainstorming si stabilim pe ce sa facem cercetari. Si din discutii am zis sa mergem pe asta. Productia o facem tot noi, la Otopeni, la ambele inventii”, a afirmat pentru HotNews.ro Mircea Tudor.

Acesta a declarat ca Centrul pe care il conduce a participat la salon si cu otehnologie de suprafete inteligente interactiva – care a primit medalie de aur. Prin aceasta, “o masa poate fi impartita in 4 ecrane, una dintre persoane pe fereastra lui face comanda, alta discuta pe internet, a treia lucreaza pe un document si a patra face altceva. Si daca vars cafeaua fierbinte pe aceasta suprafata, nu se intampla nimic. O alta aplicatie este intr-un cabinet medical, de exemplu, unde avem pereti de sticla. Atunci cand nu se desfasoara activitati care sa necesite discretie, sticla e transparenta; cand se face o consultatie, devine alba ca hartia si la final proiecteaza rezultatele investigatiei si discuta cu pacientul pe sticla, pe perete. Putem transforma, de exemplu, o vitrina de agentie de turism. Din momentul in care ma apropii, se transforma in ecran de calculator si prin touchscreen pot sa-mi aleg plajele pe care le doresc. O camera video ma filmeaza si ma proiecteaza imediat in acele peisaje”, sustine Tudor.

Potrivit acestuia, astfel de sisteme s-au vandut deja in Romania, iar la Salon s-au aratat interesati “chiar administratori PALEXPO, locul in care se desfasoara salonul de la Geneva, care au 3 expozitii pe luna si vor sa cumpere tehnologia si sa inchirieze elemente de afisaj pentru expozanti”. “Costul depinde de suprafata, preturile pot fi de la 1.500 euro pana la 10-15.000 de euro pentru un spatiu cu pereti inteligenti”, a continuat Tudor.

Acesta a declarat ca nu a participat cu aceste tehnologii in cadrul standului national al Romaniei “pentru ca spatiul preluat de partea romana, de 32 metri patrati, este prea mic. Noi avem 100 de metri patrati in care le aratam exact ce am facut, despre ce e vorba, venim cu o desfasurare impresionanta de forte”.

Amintim ca Mircea Tudor a castigat de doua ori marele premiu al Salonului International de Inventii de la Geneva, in 2013 si 2009. Cel mai recent premiu a fost acordat pentru sistemul Roboscan 2M Aeria, tehnologie care radiografiaza fuzelajul si aripile unui avion, cu scopul de a identifica orice obiect de contrabanda sau eventuala amenintare aflate la bord

Mircea Tudor a declarat pentru HotNews.ro ca marele premiu de la Geneva aduce “o vizibilitate senzationala pentru inventica romaneasca” si pentru sistemul care castiga aceasta distinctie. “Cu inventia de anul trecut, Roboscan Aeria, am primit oferta din partea consiliului federal elvetian sa deschid o fabrica si la ei. Nu veneau cu o astfel de oferta fara ca noi sa fi avut experienta Geneva. Noile inventii expuse vor avea un salt spectaculos in cifra de afaceri, in valoare”, a explicat acesta.

Potrivit lui Tudor, “dupa primul premiu de la Geneva, am facut aprope 50 milioane de euro cifra de afaceri in urmatorii ani. A fost un salt clar, de la 1-2 milioane de euro la 16 milioane de euro pe an imediat dupa aceea. Cu scannerul de avioane lansat anul trecut si care acum intra in productie de serie avem o fabrica la Otopeni care e pregatita pentru productie si elvetienii ne-au propus si suntem in negocieri sa deschidem o fabrica aici”.

Amintim ca Salonul International de Inventii de la Geneva s-a deschis pe 2 aprilie, iar vineri seara au fost anuntati castigatorii. Pe langa expozantii individuali, Ministerul Educatiei Nationale a anuntat printr-un comunicat de presa ca Romania se prezinta la salon si cu un stand national, unde sunt prezentate 24 de inventii.

de Raluca Pantazi     HotNews.ro

Actorii Steven Seagal si Vinnie Jones filmeaza in Romania pentru lungmetrajul “The Mercenary: Absolution”, regizat de Keoni Waxman, scene din aceasta pelicula fiind turnate in parcul Herastrau, dar si in apropierea Pietei Amzei, a declarat Bogdan Moncea, reprezentant al Castel Film.

Lungmetrajul “The Mercenary: Absolution”, regizat de Keoni Waxman si care ii are in distributie pe Steven Seagal, Byron Mann si Vinnie Jones, va fi turnat in intregime in Romania, filmarile incheindu-se pe 7 aprilie, potrivit directorul de marketing al Castel Film, Bogdan Moncea.

Filmarile, care au inceput pe 17 aprilie, vor avea loc in Bucuresti, la studiourile Castle Film, dar si in alte zone ale Capitalei. Steven Seagal va ramane in Romania pana pe 7 aprilie, informeazaMediafax.

Tara Fagarasului, zona de la poalele celor mai inalti munti din Romania, musteste de obiceiuri, multiculturalism, ritualuri, povesti despre eroi, toate intr-un cadru natural idilic. DailyBusiness.ro te invita sa faci aici un minitur de numai doua zile primavara aceasta, mai ales ca se apropie sarbatorile pascale, care ne apropie de traditiile de la tara. Te asteapta 3 mici comori, pe langa care ai trecut poate de multe ori fara sa ai habar ca exista.

Peste 60 de sate strabat Tara Fagarasului de-a lungul Drumului National 1, un lant de oameni, case, biserici, costume, mesteri, bucatarii care formeaza un mix de culturi – romaneasca, saseasca si maghiara – care nu trebuie sa se piarda. Dintre toate satele, noi am ales 3 reprezentative:

Sinca Veche, unde omul a sfintit locul

Satul Sinca Veche este asezat la poalele Muntilor Fagaras, la 50 km de Brasov, pe drumul spre Sibiu (la Baile Persani se face un drum la stanga). Localitatea este inconjurata de orizonturi largi. Aici se vad cele mai frumoase asfintituri si minunate curcubeie, iar privirea se odihneste in verdele ierbii si-n crestele muntilor, spun localnicii.

Din inima satului se deschide un drum spre munte. La nici o suta de metri, drumul ajunge la Dealul Plesului ce ascunde comorile de la Sinca Veche – bisericile sapate in piatra, asezarea dacica, vatra monolitilor, izvorul tamaduitor, parcul ecologic si manastirea noua, a Sfantului Nectarie.

Biserica Rupestra, denumita sugestiv si Templul Ursitelor, atrage in fiecare an mii de oameni, datorita faptului ca este sapata in stanca. Vizitatorii au povestit ca fie s-au simtit invigorati fie i-a apucat un somn greu atunci cand au intrat in Templul Ursitelor. Se zice ca cine doarme macar si cateva minute in templu sau in apropierea lui capata forte noi si devine mai puternic. Locul este impodobit cu icoane, flori de munte si candele care nu apuca sa se stinga niciodata.

„Odata ajuns aici, descoperi un loc bine ingrijit si pus la punct, organizat in jurul bisericii subterane. Este o foarte buna punere in practica a expresiei “omul sfinteste locul”. Doar cu cateva ocazii am vazut oameni care isi dau seama de valoarea si importanta unor locuri din tara asta si au facut tot ce le-a stat in putinta sa il puna in valoare, sa scoata perla din scoica, daca putem spune asa. Asta se intampla si aici, la Sinca Veche. Fundatia Ortodox-Culturala Maica Sfanta – Bucuria Neasteptata a luat in concesiune de la Primaria Sinca Veche acest loc cu totul special si l-a amenajat asa cum rar am mai vazut pe meleaguri mioritice. Biserica rupestra a fost acoperita cu barne peste care s-a asezat o folie care impiedica intrarea apei in grota, intreg peisajul exterior a fost amenajat cu alei pietruite, garduri din nuiele de alun, frumos imbinate, banci pentru turistul venit pentru reculegere ori pentru o scurta vizita, curatenie, cosuri de gunoi si o anumita unitate arhitecturala care lipseste cu desavarsire in multe din zonele turistice din tara noastra, fie ele religioase sau laice”, potrivit blogului de profil cartitaplimbareata.ro.

Vad, satul narciselor si al plugarilor

Satul Vad din comuna Sercaia, judetul Brasov, gazduieste Dumbrava Vadului, cunoscuta si sub numele de Poiana Narciselor, monument al naturii. Primavara, in luna mai, printre stejari, infloresc milioane de narcise. Dumbrava Vadului a constituit un minunat decor al unui episod al filmului artistic romanesc Neamul Soimarestilor, ecranizare a romanului cu acelasi nume, scris de Mihail Sadoveanu.

In acest sat se desfasoara in fiecare primavara un obicei, cu un scenariu ritualic al mortii si renasterii anuale a divinitatii vegetale, denumit „Plugarul”. Rolul principal il are tanarul care a iesit primul la arat in acel an. Ceremonialul cuprinde mai multe secvente rituale: dupa alegerea plugarului urmeaza ca in prima zi de Paste fetele sa impleteasca legaturi din grau verde cu care a doua zi plugarul va fi „gatit”, graul verde fiind simbol al inceputului unui nou ciclu.

Serbarea plugarului incepe cu ascunderea acestuia in incinta gospodariei sale, urmata de cautarea lui. Dupa ce este gasit, urmeaza gatirea cu graul verde. Plugarul este apoi urcat pe o grapa de lemn si purtat spre rau de catre ceilalti baieti. Aici este scufundat cu grapa cu tot de patru ori in cele patru zari.

Plugarul ii stropeste apoi pe satenii adunati pe malurile raului, dar mai ales pe tinerii care s-au casatorit in acel an, cu scopul ca gospodariile si casnicia lor sa fie rodnice si imbelsugate, potrivitiubescbrasovul.ro.

Carta, bijuteria ascunsa

„Satul pe care ne-am gandit ca o sa il declaram cel mai frumos din Tara Fagarasului. Cu ulitele lui in care absolut toate casele au fatade si porti corect restaurate, in culori complementare, linistite, pozitive. Cu casa fascinanta care se ridica intre ziduri vechi de peste 700 de ani, cu manastirea aceea spectaculoasa, care iti taie respiratia! Cu povestile sasesti pe care le-am auzit si dupa care o sa ne intoarcem…Cu omuletii colorati pe un gard, care isi dau mana intr-o imagine fabuloasa!”, scrieblogul specializat jurnaldecalatorietfto despre satul Carta, situat la 43 km de Sibiu pe drumul spre Brasov.

Aici se pastreaza ruinele manastirii cisterciene, unul dintre cele mai vechi si importante monumente ale stiului gotic timpuriu din Transilvania. Cistercienii sunt un ordin calugaresc originar din Franta, si raspandit in mai multe tari. Acum este denumita Manastirea Carta, fosta manastire cisterciana din Tara Fagarasului, actualmente biserica evanghelica a comunitatii locale germane, situata pe malul stang al Oltului, intre municipiile Sibiu si Fagaras, in imediata vecinatate a localitatilor de azi Carta si Cartisoara.

Manastirea a fost fondata in anii 1205-1206 de regele Andrei al II-lea al Ungariei. Luptele cu otomanii din anii 1421-1432 si decaderea ordinului au facut ca biserica si manastirea  ei sa ajunga o ruina.

Daca ajungeti la aceasta manastire si nu este deschisa, cereti cheile la familia de la nr. 110, oameni foarte gospodari care se ocupa de intretinerea manastirii. Manastirea se distinge prin ferestrele ovale mai mari spre est si prin prezenta spiritului cavalerilor teutoni. Din interior se poate urca pana sus in clopotnita, pentru o mai buna privire de ansamblu, sfatuiesc cei care au fost aici.

Pentru cei care vor sa ramana peste noapte in sat este un camping unde se poate sta cu cortul sau cu rulota, nu exista casute. Gazdele sunt foarte de treaba si amabile, locul curat si ingrijit, multa liniste, preturile bune.

“Biserica din Carta este foarte frumoasa, prea putin vizitata chiar de cei din judetul Sibiu, in jurul ei sunt tesute multe legende interesante care merita sa fie aflate, Biserica Ortodoxa este la fel de frumosa cu o adevarata comoara ce trebuie descoperita si nu in ultimul rand, poate, Carta este cea mai frumoasa comuna din Romania. Vizitati campingul Salcia batrana din localitate, camping international, scoala cu picturi murale vesele, puntea suspendata peste Olt si multe altele”, spune un vizitator.

Sursa: Daily Business

Photo credit: gal-movilaluiburcel.ro

Movila lui Burcel was declared a natural area of national interest that corresponds to category IV in the IUCN classification (floristic-type natural reservation) through Law no. 5 of March 6, 2000 and is administratively a part of Miclesti commune in Vaslui county. It is located 4 kilometers away from Miclesti rural town and 200 meters from the DN 24. It is also 20 kilometers away from Crasna locality, where the junction is made with European Road E 85 — E 581 that ties Romania to the Republic of Moldova, through Husi City and the Albita-Leuseni checkpoint.

Photo credit: gal-movilaluiburcel.ro

The natural reservation stretches on a 12 hectare area of land on the slopes of the Movila lui Burcel hill at 390 meters altitude, the terrain of the reservation being partially stabilized by the grassy vegetation that is also an authentic vestige of primary vegetation. The grassy soil was destroyed by intense grazing, the fragmentation of the terrain through slides and erosion being also precipitated by human action through the extraction of sizeable quantities of sand and stone. The area is abundant in Pontic, sub-Mediterranean and continental elements but also numerous rare species, considering Moldova’s flora, fact that gives the area great scientific significance.

Among the rare plants of phytogeographic significance that can be seen here are: Adonis hybrida, Allium flavum, Allium paniculatum, Cephalaria uralensis, Centaurea marschalliana, Iris pumila, the Meadow anemone (Pulsatilla montana), Wolf peas (Astragalus dasyanthus), Adonis volgensis but also Smooth rupturewort (Herniaria glabra), Phlomis pungens, salvia or hyacinths.

Photo credit: gal-movilaluiburcel.ro

Movila lui Burcel was attested in writing for the first time in 1498, as property of seneschal Purcel (Burcel) and became known through the legend of a peasant that was given land by ruler Stephen the Great and Holy (1457-1504). The Purcel family line is attested in writing since the time of Stephen the Great, just as the Movilesti family line. The name of Purcel was taken from the legendary character of Ion Neculce’s stories, poet Vasile Alecsandri changing the spelling to Burcel, name that was preserved until this day.

Legend says that in that year, 1498, on a Sunday, ruler Stephen the Great met Burcel, a peasant missing an arm that was arduously working the land of the hill. Asked by the ruler why he is working on a Sunday, the freeholder, who had fought together with the ruler at Razboieni, answered that he was poor and must work to support his family. Moved by the answer received, Stephen the Great offered Burcel a bag with 6 pieces of gold with which to buy a plow and oxen. Furthermore, the ruler made an eternal property act, so that the land would belong to Burcel’s descendants until the end of the world.

Photo credit: gal-movilaluiburcel.ro

After 1990, in this region the construction of places of worship began, together with the reopening of others closed down in the past years. As such, in 1993, near Movila lui Burcel a chapel of the ‘Stephen the Great and Holy’ Monastery was erected and on the hill top a monastic foundation was established. Therewith, in the reservation’s area both the historic site of Movila lui Burcel exists and the ‘Holy Emperors Constantine and Helen’ Monastery together with it.

Photo credit: gal-movilaluiburcel.ro

All the constructions raised on Movila lui Burcel are wooden. The chapel is lined on the interior with wainscot and on the exterior with wood shingles, with the roof being as well covered in wood shingles. The interior sculptures of the chapel were done in oak by a team of popular craftsmen led by Ovidiu Tuca of Vanatori, Neamt county while the painting of the iconostasis was done by professor C. Ciubotaru of Targu Neamt.

In this monastic complex on Movila lui Burcel a statuary composed of three crosses can be seen, representing either the three crosses on Golgotha, either the Holy Trinity or the three Romanian provinces, or even the three important saints of Orthodoxy: Holy Apostle Andrew — the one to which the ‘Stephen the Great and Holy’ Monastery is dedicated to, Saint Constantine the Great — who established Christianity and Stephen the Great — who protected Christianity after the fall of Constantinople to the Ottoman Turks in 1453.

Photo credit: gal-movilaluiburcel.ro

Another monument, done in 1994 by sculptor Gheorghe Alupoe, is the ‘Bronze Woman’ that symbolizes Roman Dacia. It is represented with both hands above its head, breaking the Ribbentrop-Molotov Pact (1939) through which the annexation of Bessarabia to the USSR was done and looking towards a map of Greater Romania, with Moldova shaded and Stephen the Great’s Dniester citadels marked: Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Alba and Chilia. In the map’s center, Marshal Ion Antonescu is presented ordering the crossing of the Pruth river in 1941 and the soldiers that freed Bessarabia and those slaughtered in the Battle of Tiganca.

Photo credit: gal-movilaluiburcel.ro

Movila lui Burcel remains a monument, not as much through its material presence but more through the spiritually-rich significance it holds, representing, as such, an important tourist objective.

Annually, in May, Movila lui Burcel hosts a folklore festival with groups and performers from several counties but also from the Republic of Moldova.

Photo credit: gal-movilaluiburcel.ro

AGERPRES