Romania on TOP 10
Limitare la subvenţiile pentru energiile verzi
April 11th, 2014 |
Comisia Europeană a adoptat un nou set de reguli, mai stricte, care, în final, vor limita ajutoarele publice care pot fi acordate de către cele 28 de state membre pentru anumite surse de energie regenerabilă, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Executivul comunitar apreciază că subvenţiile pentru energiile regenerabile au permis realizarea de progrese în atingerea obiectivelor de mediu, însă, în acelaşi timp, au provocat distorsiuni pe piaţă şi creşterea costurilor pentru consumatori.
“Este timpul ca energiile regenerabile să se alăture pieţei. Noile reguli vor permite o tranziţie lină spre mecanisme mai adecvate pentru a susţine energiile regenerabile. Europa ar trebui să-şi îndeplinească obiectivele ambiţioase de mediu cu cel mai mic cost posibil pentru contribuabili şi fără distorsiuni la adresa concurenţei pe piaţa unică”, a declarat Comisarul european pentru Concurenţă, Joaquin Almunia.
Noile reguli se vor aplica în perioada 1 iulie 2014 – 31 decembrie 2020.
Deşi unele detalii nu au fost anunţate imediat, noile reguli fixează condiţii mai stricte pentru subvenţiile guvernamentale pentru surse de genul energie eoliană sau fotovoltatică. De asemenea, comparativ cu precedentele propuneri, noile reguli reduc plăţile care ar urma să fie efectuate de către consumatorii mari de energie, cum sunt companiile din sectorul chimiei sau producătorii de aluminiu, la fondurile publice destinate finanţării regenerabilelor.
Noile reguli au fost criticate imediat de apărătorii mediului. Verzii europeni au apreciat că noile reguli transmit un semnal greşit, în special cu privire la obiectivele fixate Europei pentru anul 2020 în materie de tranziţie energetică. “În loc să deschidă calea unei tranziţii spre o economie eficientă şi cu emisii reduse de carbon, aceste noi reguli nu duc nicăieri“, a declarat eurodeputatul Reinhard Bütikofer.
Publicarea acestor noi reguli coincide cu adoptarea, marţi, de către Guvernul german, a unui proiect de lege vizând reducerea sprijinului acordat energiilor regenerabile. Oficialii de la Berlin au discutat cu Comisia Europeană pentru a putea menţine regimul preferenţial acordat marilor consumatori de energie.
În cazul României, potrivit unor surse oficiale, Guvernul ia în calcul să excepteze marii consumatori industriali de energie de la plata a doar 50-60% din certificatele verzi, faţă de maximul de 80%, care ar putea fi acordat conform regulamentului care a fost aprobat de Comisia Europeană. “O scutire cu 80% ar fi prea mare şi prea greu de suportat de către producătorii de energie regenerabilă, care obţin subvenţii din vânzarea acestor certificate verzi. Aşa că luăm în calcul scutirea de doar 50-60% din obligaţia de achiziţie a certificatelor verzi pentru un număr limitat de consumatori industriali, posibil 50. Încă nu a fost luată nicio decizie în acest sens“, au precizat sursele menţionate.
Sursa: focus energetic
Articol din 
Elevi romani obtin premiul I la un concurs NASA
April 11th, 2014 |
Echipa este formata din elevii Günsahin Deniz, Iov Stefan, Niculae Arthur Mihai, Popescu Ana-Cosmina, Segarceanu Calin Constantin, Tache-Codreanu Andrei, elevi in clasa a XI-a.
In urma rezultatului obtinut, elevii sunt invitati sa participe la ISDC 2014 (Conferinta Internationala pentru Dezvoltare Aerospatiala) care va avea loc intre 14 si 18 mai 2014 in Los Angeles, California.
Echipa isi doreste sa participe atat la conferinta, cat si la editia de anul viitor a concursului. Pentru deplasarea la conferinta ISDC de la Los Angeles, SUA, echipa va fi sustinuta de mai multe firme din Romania, intre care si PRAS Consulting.
NASA Ames Space Settlement Design Contest este deschis echipelor de elevi care isi prezinta proiectele de construire a unor colonii spatiale, folosind pentru aceasta cunostinte complexe de fizica, matematica, stiintele spatiale, stiinta mediului, precum si multe alte discipline.
In cadrul editiei din 2014 au fost trimise peste opt sute de lucrari din mai multe tari, iar participarea echipelor din Romania a fost exceptionala, mai multe dintre ele castigand premii importante.
DESTINAȚIE: ROMÂNIA/ Covasna – tărâmul apelor minerale
April 9th, 2014 |
Despre Covasna se spune că este un județ sărac, pentru că așa indică PIB-ul, însă acesta deține una dintre cele mai mari, mai bogate și valoroase zăcăminte de apă minerală din Europa.
Bazin aflat în baza de agrement din localitatea Vâlcele, jud. Covasna, construită în cadrul Programului ‘Drumul apelor minerale’.
Foto: (c) MALINA NEGREA / AGERPRES FOTO
În Covasna sunt mii de izvoare de apă minerală — unele devenite branduri, altele cunoscute doar de localnici care le folosesc ca leacuri pentru diverse boli. În unele localități aproape că nu găsești fântâni cu apă dulce, doar apă minerală pe care o scoți cu ciutura. Fiecare cu alt conținut, cu alt gust și cu alte proprietăți curative.
Pe vremuri, atunci când oamenii din zonă aveau vreo problemă de sănătate, nu dădeau fuga la medic, ci mai degrabă căutau un izvor cu apă minerală tămăduitoare.
În stațiunea Vâlcele, de lângă Sfântu Gheorghe, cândva mai celebră decât Karlovy Vary, există un izvor de apă minerală cu un conținut extrem de mare de magneziu, 335 de miligrame la litru, prin urmare este un excelent remediu pentru una dintre bolile secolului — stresul. E bună și pentru gastrite, ulcer, osteoporoză, reumatism și multe alte boli care se tratează cu bani mulți și pumni de medicamente. Oameni importanți au venit de-a lungul timpului la Vâlcele pentru a face cură cu apă minerală și băi ”clocotitoare”. Chiar și capete încoronate, printre care Carol I și regele Ferdinand al României.
Fotografii-document din sec. al XIX-lea al centrului de agrement din localitatea Vâlcele, jud. Covasna.
Foto: (c) MALINA NEGREA / AGERPRES FOTO
Voievodul sârb Miloș Obrenovici, care a vizitat Vâlcele în 1841, a donat bani pentru ridicarea unei biserici după ce s-a vindecat în urma tratamentului făcut în această stațiune. Dar pe aici au trecut și Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, Anton Pann, Dimitrie Bolintineanu, Titu Maiorescu și mitropolitul Andrei Șaguna, spunea muzeograful Nicolae Moldovan, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani, cel care a adunat mărturii, documente și fotografii și a realizat monografia localității Vâlcele.
Din păcate, stațiunea și-a pierdut strălucirea de altădată, vilele au fost lăsate în paragină și, fără a vedea fotografiile de epocă, greu ți-ai putea imagina vremurile sale de glorie, când fanfara cânta în parc, iar aleile erau pline de turiști ieșiți la promenadă. Astăzi, stațiunea Vâlcele trăiește în anonimat, dar apa minerală continuă să curgă.
Baza de agrement din localitatea Vâlcele, jud. Covasna, construită în cadrul Programului ‘Drumul apelor minerale’
Foto: (c) MALINA NEGREA / AGERPRES FOTO
Și curge…Localnicii își spală cizmele de cauciuc sub jetul de apă minerală, iar orășenii vin de la zeci de kilometri pentru a lua apă de izvor. Aici există și singura fabrică de îmbuteliere manuală a apei minerale medicinale, o apă pură, fără adaosuri și ”îmbunătățiri”.
”E îmbuteliată așa cum vine din pământ, fără nicio intervenție, fără a scoate sau a introduce ceva. Apa ajunge la cumpărător așa cum a fost făcută și echilibrată în cel mai performant laborator pe care îl cunosc — natura”, spunea Silviu Manole, patronul societății Wega Invest.
La Șugaș Băi, o mică și cochetă stațiune de vacanță aflată în apropierea municipiului Sfântu Gheorghe, se găsește izvorul Elisabeta, folosit de sute de ani ca remediu împotriva bolilor hepatice și a gastritelor.
În nordul județului, la Balvanyos, se află ”izvorul de ochi”, care tratează conjunctivitele. Copacii din jurul izvorului sunt acoperiți cu o puzderie de batiste folosite de cei ce și-au spălat ochii cu apa miraculoasă și care cred spusele bătrânilor că astfel vor scăpa de boli.
Printre miile de izvoare de apă minerală din județul Covasna există unul care poate ”prezice” cu exactitate vremea cu 24 de ore înainte. Este vorba despre izvorul ”Putya” din localitatea Micfalău, denumit de localnici ”izvorul meteorolog”. Dacă apa e tulbure înseamnă că va ploua, iar dacă e limpede atunci va fi soare. Localnicii spun că izvorul nu a dat greș niciodată în decurs de sute de ani și că au mai multă încredere în ”prezicerile” acestuia decât în buletinele meteorologice prezentate la televizor.
Numai în jurul orașului stațiune Covasna, unde există singurul spital din România de recuperare în urma bolilor cardiovasculare, se găsesc peste 1.000 de izvoare de apă minerală, iar exemplele ar putea continua cu izvoare cunoscute încă de pe vremea romanilor.
Geneza apelor minerale este legată în mare parte de fenomenele post-vulcanice din zonă.
”Trecând prin straturile succesive de sol, apa spală și dizolvă mineralele și sărurile din adâncimile pământului și iese la suprafață încărcată de gaze și săruri minerale”, explică geologul Kisgyorgy Zoltan din Sfântu Gheorghe, care deține o bogată colecție de etichete de apă minerală adunate de-a lungul a peste trei decenii. Are mai mult de 1.000 de exemplare, iar cea mai veche etichetă e datată 1902 — Izvorul Maria din Malnaș. Dacă citești compoziția chimică de pe etichete îți poți da seama că fiecare apă minerală e unică în felul ei.
Conștiente de comoara din adâncuri, autoritățile covăsnene au demarat, împreună cu cele din Harghita, un proiect menit să revigoreze câteva stațiuni lăsate în paragină, dar și să dezvolte alte câteva localități cu potențial balnear. L-au numit ”Drumul apelor minerale”, un drum ce străbate localitățile Bixad, Belin, Malnaș, Vâlcele, Bodoc, Șugaș-Băi, Mărtănuș, Baraolt din județul Covasna și Borsec, Tușnad, Jigodin, Homorod, Remetea din județul Harghita. Au investit 10 milioane de euro, din care mai mult de jumătate din fonduri europene.
În orașul Baraolt a fost reabilitat ștrandul, la Bodoc a fost construită o nouă mofetă, au fost amenajate două izvoare cu apă minerală și a fost construită o nouă clădire pentru băi. La Malnaș au fost reamenajate pavilioanele a două izvoare și parcul, iar la Șugaș și Vâlcele s-au construit centre SPA, cu bazine, băi turcești, saune finlandeze, săli de fitness și alte spații de agrement.
”Era nevoie de investiții pentru că degeaba ai atâta bogăție, dacă turistului nu-i poți oferi și altceva”, spunea primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad.
Pe vremuri, în majoritatea localităților din județ, exista câte o baie populară cu apă minerală, un fel de ștrand, să-i zicem așa, în care oamenii se scăldau pentru că le făcea bine la toate. Erau niște bazine mici din lemn, amenajate de regulă în desișurile pădurilor, în locurile în care se găsea câte un ”ochi de apă”. Cu timpul au fost abandonate și cotropite de vegetație, dar unii oameni au mai îngrijit, în trecere, izvoarele de apă minerală de care auziseră din bătrâni, de teamă să nu se înfunde și să li se piardă urma.
Autoritățile locale s-au gândit că ar putea atrage turiștii în zonă dacă ar reconstrui aceste băi tradiționale, așa cum erau ele odinioară. Nu neapărat pentru efectul curativ, cât mai ales pentru ineditul lor.
Odată cu ele au reînviat o tradiție — claca. Unii oameni au venit cu munca, alții cu materialele, iar alții cu mâncarea pentru voluntari. Așa au fost refăcute o parte dintre aceste piscine, la Cernat, Bodoc, Olteni, Peteni și Hătuica, unde orice turist poate petrece în liniște câteva ore departe de vacarmul orașelor și grijile de zi cu zi.
Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, spunea că acest proiect este important nu doar pentru că oferă noi perspective turismului local, ci și pentru păstrarea tradițiilor secuilor din zonă.
Covăsnenii au dedicat apei minerale și un festival, intitulat ”Aquarius”, prin care și-au propus să popularizeze apele minerale, mai ales pe cele neîmbuteliate, de izvor. Specialiștii spun că nu toate apele minerale ”rezistă în sticlă”, prin urmare ca să nu-și piardă proprietățile și să aibă efecte curative trebuie băute direct de la izvor.
Festivalul are loc în fiecare an în altă localitate, iar apele minerale sunt aduse în butoaie. Cu acest prilej au loc degustări și concursuri de băut apă minerală, expoziții de etichete, fotografii și cărți poștale vechi, prelegeri științifice, concerte și spectacole de divertisment și, spre deliciul publicului, un tradițional concurs de preparat clătite cu apă minerală.
Ca să poți recunoaște o apă minerală de calitate trebuie să fii atent la compoziție. Specialiștii recomandă să citești eticheta și să alegi o apă minerală care să îți ajute organismul, deci să conțină mineralele care îți lipsesc.
Covasna nu e un județ sărac, dacă ținem cont că are una dintre cele mai valoroase resurse naturale — apa minerală. O bogăție ce izvorăște necontenit și apoi se întoarce în pământ.
AGERPRES (A, AS — autor: Oana Mălina Negrea, editor: Georgiana Tănăsescu)
De multe ori în viaţă se întâmplă să apreciem ceva abia atunci când nu mai există.
Cred că asta este situaţia şi cu vechile noastre case tradiţionale şi implicit cu stilul (de viaţă) rustic autentic. Poate că la o primă vedere pare că mai sunt multe case vechi în satele noastre, dar eu cred că există încă în forma lor datorită bătrânilor care le locuiesc şi că, odată cu dispariţia acestora, e posibil să dispară şi spiritul autentic al satului românesc.
Pentru că, din nefericire pentru noi, rareori reuşim să găsim soluţii salvatoare, resurse şi energie pentru a ne implica în proiecte care privesc recuperarea, păstrarea şi transmiterea valorilor tradiţionale. Suntem probabil prea prinşi în rutina vieţii cotidiene pe care o trăim şi nu prea avem timp să ne gândim ce va fi dacă…şi, aşa cum spuneam, nici soluţiile nu par a ne fi chiar la îndemână.
Şi totuşi…
Este, probabil, unul dintre puţinele contexte în care ar trebui să ne bucurăm că suntem în urma celorlalţi. Pentru că, în felul ăsta, străinii care deja sunt în faza de după şi nu mai au ce să păstreze, dându-şi seama că acest stil de viaţă rustic este pe cale de dispariţie vin şi încearcă să facă aici ce n-au mai apucat la ei: să păstreze simplitatea, farmecul şi naturaleţea acestui stil de viaţă şi implicit să conserve arhitectura specifică acestuia. Vin fascinaţi şi găsesc soluţii. Soluţii diferite de la caz la caz, dar care au ca rezultat menţinerea şi promovarea acestui minunat şi autentic mediu rustic.‘
Duncan şi Penny Ridgley sunt englezi dar de câţiva ani numesc acasă Maramureşul. Au lăsat viaţa agitată a Londrei (Duncan este un fost celebru paparazzo) şi au ales simplitatea vieţii din Breb. Detalii despre întreaga lor poveste găsiţi pe site-ul lor, Somewhere Different.
Eu vreau doar să laud iniţiativa lor de a da unor case vechi o nouă viaţă şi dorinţa lor de a găsi soluţii printre care şi implicarea unor voluntari străini în reconstrucţia şi mentenanţa căsuţelor. Micul sat de vacanţă numit The Village Hotel este un loc fermecător care oferă turiştilor şansa de a se bucaura pentru câteva zile de tihna vieţii „ca la ţară”.
Casele sunt restaurate în aşa fel încât să se păstreze cât mai mult din stilul rustic.
De vreţi să citiţi păreri despre experienţa şederii în acest sat de vacanţă găsiţi petripadvisor numai cuvinte de laudă. Iar despre viaţa din Breb s-a auzit chiar şi laNational Geographic.
Poate că nu e la fel de confortabil, poate că nu ar putea reprezenta acasă chiar pentru oricine, dar gândul că atunci când ai mai mare nevoie să te reconectezi la ceea ce este important în viaţă sau atunci când simţi că vrei să ai câteva momente în care să-ţi aminteşti cum este să trăieşti simplu, ai unde să mergi să te reîncarci, este reconfortant nu-i aşa?
Să ştii că încă mai sunt locuri care păstrează farmecul vieţii de la sat, că ai unde să duci copilul şi să-l înveţi şi altceva decât ceea ce învaţă fie că vrei, fie că nu în lumea tabletelor, că ai unde să te întorci, este important, nu credeţi? Nu ştiu alţii cum sunt dar eu apreciez enorm ceea ce fac cei care se implică în astfel de proiecte şi mă bucur de fiecare dată când dau peste aceste exemple. Şi mereu mă gândesc că e musai să învăţăm să preţuim ceea ce avem, înainte de fi prea târziu.
oportunitati
April 9th, 2014 |
ARABIA SAUDITA
• Al-Arrab Contracting
Riyadh 11565, Arabia Saudita
Telefon (mobil): +966 504241501
Telefon: +966 1-4606407 ext231
Fax: +966 -1-4606994
E-mail: mNajeh62@hotmail.com
najeh@arrab.com.sa
Web: www.arrab.com.sa
Persoana de contact/Department: Najed Al-Haddar, director achizitii
Cherestea pentru constructii
(soft wood -ed in concrete work in Construction – suppliers as per the following sizes:
1-8cmx8cmx3m
2-8cmx8cmx4m
3-2.5cmx10cmx3m
4-2.5cmx10cmx4m
5-5cmx10cmx3m
6-5cmx10cmx4m)
Cantitate: In functie de conditii pret/livrare
Conditii tehnice specifice (certificate calitate, etc): Certificare internationala
Relatii suplimentare si sprijin BPCE-Riad
Adresa: Al Portocal Str., Villa No. 8, King Fahad District, Riyadh 11693,
PO Box 94319, Saudi Arabia
Tel: 00966-1-263.04.56,
Fax: 00966-1-456.99.85
E-mail: economic@embrom.org.sa
Bogdan Soglu – consilier economic
EGIPT
• HIGH LINK GROUP
37, Orabi St., Elmohandseen, Cairo – Egypt
Tel: (00202) 33459540 – 33459541
Mobil: (0020) 0106597000
Fax: (00202) 33039818
E-mail: fawaz@highlinkgroup.com
Internet: www.highlinkgroup.com
Persoana de contact: Mr. Osama Fawaz
CHERESTEA (whitewood – beech wood – oka wood) 50000 m3
• NORTH AFRICA AGENCY
Cairo – Egypt
E-mail: northafricaagency@yahoo.com
Persoana de contact: Mr. Mohamed Medo
Denumirea produsului (serviciului) solicitat:
– ECHIPAMENTE ELECTRICE
– SURSE DE ILUMINAT
(conform specificatiei anexate)
Relatii suplimentare si sprijin BPCE:
Biroul de Promovare Comercial-Economica Cairo
Talaat Harb 9, etaj 5
Telefon: 002023933039
Fax: 002023930102
E-mail: bcecairo@hotmail.com
Persoana de contact: Onoriu NAN, ministru consilier
ISRAEL
• SKETER Ltd.
6, Zur Yigal St., POB 13188- 44862, Israel
Telefon: 00-972-9-749.8810;
Fax: 00-972-9-749.8820;
E-mail: jozef1@karmona.net; S-Ketter@netvision.net.il
Internet: www.SKetter.com
Persoana de contact: Jozef Karmona – import Director
Solicit PVC
Doreste sa inporte lunar in conditii CIF Ashdod sau Haifa Port
Relatii suplimentare si sprijin BPCE-ul Romaniei: TEL AVIV/ISRAEL
Adresa:24, Adam Hacohen St., Tel Aviv, Isarel
Telefon: 00972-3-529.8115
Fax: 00972-3-523.8205
E-mail: economic1@bezeqint.net ; paul13@bezeqint.net
Persoana de contact: Mr. Paul Moraru;
• Minus 417 Cosmetic Research Dead Sea Ltd.
Ms. Yossefa Gal, Business Development Manager
P.O.B 10197 Petach-Tikva 49002
972-3-6774449
972-3-5744738
E-mail: yossefa@minus417.com
Internet: www.minus417.com
Firma cauta distribuitori/importatori de produse pentru ingrijirea pielii de la Marea Moarta (The company aims to market their products in department stores, spa centers, pharmacies, drug stores, beauty shops, specialty stores, etc.
The Company supplies an exclusive amenities product line to leading hotels.
Products Variety
Their product line include more than 50 products such as facial products, spa and body cleansing products, time control- anti aging, skin whitening products, men products, body treatment products and sun block products.
-417 Vitamin Mineral Complex is a scientifically-developed, unique combination of moisture-balancing mineral from the Dead Sea.
Regular use of -417 products rejuvenates the skin, restores skin cells and has beneficial effects on skin allergies, acne and eczema.
-417 skin care products are based solely on natural active ingredients and do not contain any artificial preservatives such as paraben or mineral oil.
Standards
The company’s plant and laboratories comply with GMP (Good Manufacturing Processes) and ISO 9002 standards, FDA rules and regulations, and are EU registered.
-417 Boutique products are globally distributed via local vendors).
• Zeze Design
Ms. Karina Rubinstein, Mr. Snir Achiel
40 Sokolov St., Tel Aviv, Israel
972-54-8182536, 972-52-6821155
9-7741172
E-mail: karina@zezedesign.com, snir@zezedesign.com
Internet: www.zezedesign.com
Accesorii imbracaminte pentru vreme rece (The company designs, manufactures and markets fashionable clothing accessories especially designed to fit cold weather, out door, sport activity and just for fun.
The products are made of soft fabrics with vivid colors and contain natural seeds to keep your body temperature, warm and cozy. Seeking cooperation with Fashion retailers/wholesalers/distributors)
• Nova Laser Ltd.
Mr. Alon Friedman, VP Sales
13 Altalef St. Yehud, Israel
972-3-632-0675
972-3-7256141
E-mail: alon@novagroup.co.il
Internet: www.novagroup.co.il
Echipamente de estetica medicala (Medical Aesthetics equipment to the Medical, Beauty, and Spa spectrum. Seeking a partner to open a chain of SPAs in the hair removal line of business).
FRANTA
• SPATMAT
201, rue Lecourbe
75015 PARIS, FRANCE
Telefon : 00 33 1 48 28 48 56
Fax: 00 33 1 48 28 37 88
E-mail: henri.spat@spatmat.com
Site Internet: www.spatmat.com
Persoana de contact/Department M. Henri SPATZIERER
Firma franceza doreste sa importe betoniere pentru sectorul constructiior si lucrarilor publice
Relatii suplimentare si sprijin BPCE PARIS
Tel: + 33 (0)1 47 05 12 74
Fax: +33 (0)1 45 50 33 20
E-mail: bce@amb-roumanie.fr
Reprezentant BPCE: Nicolae GRIGOREANU, ministru consilier
• BARNES Distribution Europe
734, AVENUE DE LA MAULDRE, ZI – 78680 EPONE, France
Telefon: 00 33 1 30 90 55 10; Mobil: 00 33 6 74 89 00 38
Fax: 00 33 1 30 90 59 22
E-mail: tghizzo@barnesgroup-fr.com
Site Internet: www.kenteurope.com; www.barnesdistribution.fr ;
Persoana de contact/Department Thierry GHIZZO, Director Purchasing-Europe
Specializata in distributia si gestionarea produselor consumabile si a produselor chimice destinate pietei auto si industriale, BARNES Distribution Europe doreste sa produca in Romania astfel de marfuri.
Produsele BARNES Distribution Europe se realizeaza sub marca proprie si au, in general, calitate superioara marfurilor oferite de concurenta.
Cele mai curente produse sunt:
– Produse de curatat franele;
– Produse primare pentru realizarea stratului premergator vopselei;
– Diverse produse de curatat pentru piata auto;
– Cleiuri, cu diverse grade de aciditate: metacrilat sau cianorilat etc.
Relatii suplimentare si sprijin BPCE- Paris
Tel: + 33 (0)1 47 05 12 74
Fax: +33 (0)1 45 50 33 20
E-mail: alesandrina.ion@amb-roumanie.fr
Reprezentant BPCE: Alesandrina ION, consilier economic
• PERSPECTIVES
22, rue Beffroy
92200 NEUILLY SUR SEINE
FRANCE
Telefon: 00 33 1 41 92 95 40
Fax: 00 33 1 41 92 00 88
E-mail: i.fouletier@perspectives-agencement.com
Persoana de contact/Department Mme Isabelle FOULETIER
PERSPECTIVES, agent comercial, cauta in numele firmei AMC furnizori romani de mobilier din lemn si metal pentru magazine – confectii textile, telefoane, parfumerii, etc. (mobilier entier ou de parties de meuble, en bois et en métal-ossature métallique, penderie de présentation, support de téléphone)
Relatii suplimentare si sprijin BPCE PARIS
Tel: + 33 (0)1 47 05 12 74
Fax: +33 (0)1 45 50 33 20
E-mail: bce@amb-roumanie.fr
Reprezentant BPCE: Nicolae GRIGOREANU, ministru consilier
• GROUPE LINDERA
7, rue de la Méridienne
94832 FRESNES Cedex
Telefon: 00 33 1 49 84 99 09
GSM: 00 33 6 81 31 52 17
Fax: 00 33 1 49 84 00 04
E-mail: f.caroly@evolumag.fr
Site Internet: www.groupelindera.com
Persoana de contact/Department M. Frédéric CAROLY, responsable achats
Groupe LINDERA doreste sa fabrice in Romania, pe baza de planuri, urmatoarele produse pentru comercializare in marile suprafete comerciale si magazine din Franta:
– articole din tabla /broaste (tolerie/serrurerie);
– tamplarie din lemn -melaminat, stratificat/MDF si lemn masiv (Menuiserie bois -Mélaminé/Stratifié/MDF et bois massif)
Relatii suplimentare si sprijin BPCE PARIS
Tel: + 33 (0)1 47 05 12 74
Fax: +33 (0)1 45 50 33 20
E-mail: bce@amb-roumanie.fr
Reprezentant BPCE: Nicolae GRIGOREANU, ministru consilier
INDIA
• Solar Power Tec.
VL-54, Vikas Lane, Kunnukuzhy, Trivandrum-37, Kerala, India
Telefon: +91-0471-2300111/3044446/2302464
E-mail: dandbros@md4.vsnl.net.in
Persoana de contact/Department Mr. P. G. Dennis – Manager
Echipamente electrice solare. Echipamente pentru contoare de electricitate de uz casnic. (SUN BASED POWER SYSTEM EQUIPMENTS, ELECTRICITY METER READING EQUIPMENTS HOUSEHOLD TYPE AND READING REMOTE TYPES, LATEST ELECTRONIC).
Relatii suplimentare si sprijin BPCE BPCE
NEW DELHI, INDIA
Tel: +91-11-26140447
Fax: +91-11-26140611
E-mail: ecofromania@airtelmail.in
Reprezentant BPCE: – secretar economic Silviu Bucur
MAROC
• VISA EQUIPEMENT GENERAL
88, rue Chaouia (-ex Colbert)
Derb Omar
20000 Casablanca, Maroc
Telefon: +212 22 205 355
Fax: +212 22 205 355
E-mail: visaequipement@yahoo.fr
Persoana de contact/departament: Domnul Razik ABDRRAZAK
(GSM : +212 61 313 530)
Servicii de masa din portelan
Alte articole si echipamente pentru restaurante
Relatii suplimentare si sprijin BPCE Cristian PETROVICI
Consilier economic
Biroul de Promovare Comercial-Economica Casablanca (Maroc)
48, rue Jbel Aroui, CIL – Casablanca
Tel: +212 64 815 494
Fax: +212 22 949 258
E-mail: bce.casablanca@menara.ma
KUWAIT
• UNITED GULF ENTERPRISES
POBOX 28970 AL SAFAT 13156 KUWAIT
Telefon: 00965-22408385, 1885566
Fax: 00965-22428729, 22454647
E-mail: adel@ugetco-kw.com
Persoana de contact/Department: ADEL TARABAY – EXECUTIVE DIRECTOR
Produse chimice utilizate in sectorul extractiei petroliere
Produse chimice pentru tratarea apelor uzate
Firma kuweitiana cauta parteneri romani pentru reprezentare pe piata; Produsele sunt achizitionate prin licitatii periodice, dar pentru participare este necesara precalificarea prealabila
Relatii suplimentare si sprijin BPCE
MINISTERUL PENTRU IMM, COMERT, TURISM SI PROFESII LIBERALE, DIRECTIA GENERALA PROMOVAREA EXPORTULUI
Tel: +4021 40 10 542
Fax: +4021 315 09 61
E-mail: marius.dragos@dce.gov.ro
SUA
• Grent, LLC
1 Scotland Pl. NW, Atlanta, GA 30318
Telefon: 001-404- 372-8898
E-mail: Xeni@grentllc.com
Site Internet: http://www.grentllc.com
Persoana de contact/Department Xeni Deshishku, Director
Polistiren expandat (EPS)
Cantitate-Lunar, intre 17-250 MT, livrabil in saci de 25 kg.
Conditii tehnice specifice (certificate calitate, etc): Se vor stabili direct cu importatorul
Conditii de livrare/transport: CIF Bari/ Muntenegru
Conditii de plata: L/C
Relatii suplimentare si sprijin BPCE
BPCE New York
Tel: 001-212-6811988
Fax:001-212-6812864
E-mail: bcenewyork1@romconsny.org
Consilier economic Chivel PORUMB
SPANIA
• Dizcano, S.L.
C/ Corredero , 19, 02600 Villarrobledo (ALBACETE)
Telefon: Mobil 0034- 629450078
E-mail: margarita.diaz@xtratelecom.es
Persoana de contact/Department; Paulino Diaz
Produse proaspete din carne si ficat de rata
Relatii suplimentare si sprijin BPCE
Biroul de Promovare Comercial-Economica Madrid
Tel: 0034-91 35 95 107
Fax: 0034-913 452 917
E-mail: constantin.ene@embajadaderumania.es
Reprezentant BPCE: Constantin Ene, ministru consilier
TUNISIA
• C.H.M.N.
Rue Mohamed Ali – Nabeul 8000
Telefon: 00 216 .985.150.51
Fax: 00 216 77.220.110
E-mail: Chmn.huile.bio@gmail.com
Persoana de contact: M. Bouzid NAJIB – PDG
Linie de ambalat conserve, linie de ambalat legume si fructe
Cantitate: cate o instalatie
Relatii suplimentare si sprijin
BIROUL CONSILIERULUI ECONOMIC – TUNIS
5, Rue Hadrumete-Mutuelleville
Tel : +216.71.84.13.02
Fax : + 216.71.84.13.02
E-mail : bce.tunis@planet.tn
George Catineanu – consilier economic
Cum facem din fluviul Dunărea principala cale de acces spre Europa: menţinerea adâncimii optime şi investiţiile în porturi, prioritare
April 8th, 2014 |
- Cu doar 645 de kilometri de autostradă şi cu o reţea de cale ferată deficitară, România ar putea să facă din Dunăre principala cale de acces spre Europa, în condiţiile care deţine 47% din totalul sectorului navigabil al fluviului şi mai multe porturi fluviale şi maritime, sunt de părere specialiştii din domeniu.
„Dunărea trebuie privită ca o prioritate. Dacă nu ar exista variaţia debitului, care reprezintă cea mai mare problemă, fluviul ar putea fi chiar principala cale de acces a României spre Europa“, este de părere Daniel Linteş, directorul general al operatorului portuar Socep Constanţa.
El a mai precizat că sunt mărfuri care ajung în port cu întârziere şi de două săptămâni din cauza problemelor de navigaţie pe Dunăre, ceea ce înseamnă timp pierdut şi costuri suplimentare.
„Este nevoie de o adâncime constantă pe toată durata anului pe Dunăre, pentru că altfel transportatorii de marfă întâmpină probleme, barjele nu funcţionează la capacitate maximă. Mai mult, din cauza problemelor de navigaţie pe Dunăre, cerealele Ungariei nu mai sunt transportate pe fluviu, ci pe calea ferată.“
Circa 28 de milioane de tone de marfă au fost încărcate şi descărcate în porturile fluviale din România şi doar 119.000 pasageri au fost transportaţi pe Dunăre în 2012, potrivit datelor de la Ministerul de Transporturi.
Spre comparaţie, pe fluviul Rin, ce are un sector navigabil de doar 750 de kilometri, se transportă 200 de milioane de tone de marfă.
Mărfuri redirecţionate pe rute mai rapide din cauza problemelor de pe Dunăre
În ultimii trei ani însă din cauza problemelor de navigaţie pe Dunăre o parte din cerealele din Ungaria care erau transportate în tranzit pe Dunăre prin portul Constanţa (în jur de 500.000 de tone anual) au fost redirecţionate pe alte rute mai rapide (Italia, Polonia, zona Rinului).
Printre mărfurile redirecţionate din portul Constanţa se mai numără şi cărbunii energetici din Rusia pentru termocentralele din Ungaria şi Austria, bauxita şi alumina pentru producerea aluminiului în România, potrivit datelor din piaţă.
Este nevoie de realizarea lucrărilor de dragaj şi semnalizare curentă, urgentarea implementării proiectelor privind asigurarea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, analizarea taxelor practicate de administraţiile portuare, potrivit jucătorilor din piaţă.
Artera de legătură cu Europa de Vest, Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat
„Dunărea este artera de legătură cu Europa Centrală şi cu marea, deci cu lumea. Transportul fluvial este mai ieftin decât cel rutier sau pe calea ferată şi poate să fie util pentru o multitudine de mărfuri, ceea ce contează în economie“, este de părere Bogdan Murgescu, istoric al economiei, profesor la Universitatea din Bucureşti.
Transportul fluvial reprezintă un sector strategic al României, dat fiind că porturile fluviale alături de portul Constanţa joacă un rol important în activitatea de comerţ exterior şi tranzit al mărfurilor prin România.
Dunărea şi portul Constanţa constitue puncte de intrare din şi spre Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat.
Portul Rotterdam. Foto: Shutterstock
Nave şi barje blocate
În perioadele de secetă cu niveluri mici ale apei, în anumite zone (de exemplu pe sectorul cuprins între Călăraşi şi Brăila) s-au înregistrat adâncimi de 1,2 – 1,4 metri, mult sub adâncimile minime (2,5 metri) recomandate de Comisia Europeană.
Cele mai mari probleme în navigaţia pe Dunăre se înregistrează pe sectorul comun româno-bulgar al fluviului.
Zonele unde au fost înregistrare adâncimi scăzute se află pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării în dreptul localităţilor Batin şi Belene. În ultimii ani bulgarii nu au alocat fonduri pentru întreţinerea condiţiilor de navigaţie, de aceea, susţin unii jucători din piaţă, este nevoie de negocierea acordului din 1954 între cele două guverne.
Scăderea adâncimilor Dunării duce la blocarea navelor, anul trecut în iulie şi august fiind blocate aproape 100 de nave propulsate şi mai multe barje, ce transportau minereu, cărbune, cereale, produse petroliere.
Au existat şi cazuri când au fost desfăcute navele din convoaie. Pe sectorul Călăraşi-Brăila, pentru a naviga pe ruta Călăraşi-Cernavodă, navele sunt obligate să folosească ruta ocolitoare braţele Bala-Borcea, mai lungă cu circa 120 de kilometri, din cauza adâncimilor reduse.
Şi anul acesta a debutat cu adâncimi scăzute în zona Turnu Măgurele – Zimnicea, iar 21 de convoaie s-au desfăcut pentru a tranzita zona navă cu navă.
Este nevoie de investiţii în dezvoltarea porturilor
„De-a lungul Dunării fluviale există 22 de porturi, cele mai importante fiind Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galaţi. În general, infrastructura porturilor este învechită, iar structura constructivă este nefavorabilă (cheuri pereate, care nu permit operarea eficientă a navelor fluviale)“, se arată într-un document al programului operaţional de infrastructură mare 2014-2020.
Portul Constanţa, cel mai mare, este principala poartă de intrare şi ieşire a mărfurilor din România.
„Portul Constanţa este un obiectiv de interes naţional, iar în strategia europeană de transport 2014-2020 apare ca port principal în Europa. Poate să fie dezvoltat prin investiţii în infrastructură şi activităţi ce se pot desfăşura în port“, este de părere Viorel Panait, directorul general al operatorului portuar Comvex.
În perioada 2010-2012 traficul maritim de mărfuri a fost în stagnare pe piaţa locală, în timp ce traficul de pasageri a înregistrat o uşoară creştere, de la 23.000 de pasageri transportaţi la 30.000 în 2012, potrivit datelor de la Transporturi.
Circa 39 de milioane de tone de mărfuri au fost încărcate/descărcate în porturile maritime româneşti în 2012, faţă de 61 de milioane de tone în Polonia şi 543 de milioane de tone în Olanda, ţara care ocupă locul întâi în Europa după traficul maritim de de mărfuri, arată datele Eurostat.
Portul Constanţa poate să fie considerat portul la Marea Neagră al statelor riverane Dunării Austria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Moldova care nu au ieşire la mare.
Dunărea face parte din axa prioritară 18: Rin/Meuse – Main – Dunăre. Această axă, un coridor între estul şi vestul Europei, leagă portul Rotterdam, la Marea Nordului, de portul Constanţa, la Marea Neagră, traversând sau formând graniţa a unsprezece ţări.
Bani europeni pentru dezvoltare
Proiectele de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii portuare sunt finanţate prin Programul Operaţional Sectorial de Transport, dar şi prin programul CEF (Connecting Europe Facility) aprobat de UE pentru perioada 2014 – 2020.
România poate accesa 1,3 miliarde de euro pentru transportul fluvial şi feroviar în perioada 2014-2020 prin CEF.
Autor: Mirabela Tiron
Sursa: Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.04.2014
Posibil in Romania: Orasul care culege roade pe toate planurile dupa investitii majore in infrastructura
April 8th, 2014 |
Turismul a devenit principala sursa de venituri a unui oras din Romania. In paralel, tot mai multe companii sunt atrase de oportunitatile de aici. Care a fost reteta succesului? Dezvoltarea infrastructurii. Credeai ca asa ceva nu poate fi posibil la noi in tara? Vezi cum pot fi culese roadele unor investitii de 150 de milioane de euro in logistica urbana.
Turismul a devenit principala sursa de venituri a Sibiului, dupa ce orasul a fost numit “Capitala Culturala a Europei” in 2007. Prin dezvoltarea infrastructurii si imbunatatirea legaturilor de transport, orasul atrage din ce in ce mai multi vizitatori.
Numarul turistilor care s-au cazat la Sibiu in 2012 a fost cel mai mare de pana acum, potrivit celor mai recente date, depasind chiar si anul 2007, cand municipiul a fost Capitala Culturala Europeana. Doar incasarile Primariei din taxa hoteliera in acel an au ajuns la 2 milioane de lei, neluand in calcul cheltuielile turistilor. In plus, un numar foarte mare de turisti vin in Sibiu si nu innopteaza, fiind tot mai populare circuitele culturale din Transilvania.
Klaus Iohannis, primarul Sibiului, a stiut sa profite de avantajele nenumarate ale orasului: pozitia in inima Transilvaniei, istoria multiculturala, caracterul de oras medieval. Un asemenea tip de localitate poate fi dezvoltata cel mai oportun cu ajutorul imensului potential turistic. Iohannis a stiut si de unde sa inceapa: bineinteles, de la infrastructura.
In timp ce alte orase din Romania pun accent pe “insule”, precum Bucurestiul cu centrul vechi, Sibiul a avut o viziune mai de ansamblu, care s-a dovedit castigatoare pe toate planurile.
Deoarece Sibiul este un nod de transport important, orasul a beneficiat in ultimii 10 ani de investitii in infrastructura de peste 150 milioane euro, dintre care peste 40 milioane euro din partea Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), pentru reabilitarea drumurilor publice si a conductelor de apa. Una dintre cele mai importante investitii de aici a fost si centura, care a detensionat cat trebuia traficul din zona, mai ales ca Sibiul este tranzitat zilnic de foarte multe tiruri. Finalizarea acestei investitii de 20 de milioane de euro i-a facut fericiti pe foarte multi soferi, inclusiv turisti.
Investitii proaspete de aproape 5 milioane euro
Marti, BERD a anuntat ca va acorda un imprumut de 4,8 milioane euro companiei de transport public din Sibiu, Tursib, ce va fi utilizat pentru relocarea unui depou de autobuze, din locatia curenta, in centrul orasului.
Relocarea depoului este necesara ca urmare a revizuirii de catre primarie a strategiei de transport urban, din care a rezultat mutarea flotei de autobuze pentru a satisface cerintele populatiei.
In plus, noua constructie va permite modernizarea serviciilor de intretinere, reducerea costurilor de functionare, reducerea nivelului de poluare fonica si imbunatatirea impactului asupra mediului.
Tursib detine si opereaza 90 de autobuze, dintre care 35 au fost achizitionate cu un imprumut anterior acordat de BERD de 5 milioane euro. Totodata, compania opereaza 23 de rute de autobuz, care deservesc anual 34 milioane de pasageri.
Primaria Sibiu a contractat pana in prezent trei imprumuturi de la BERD pentru investitii in infrastructura orasului, insumand 36,5 milioane de euro.
Infochioscurile, detalii vitale
Primaria Municipiului Sibiu a pus bazele unei retele de informare digitala prin infochiosc-uri incepand cu 2004, cand, in sediul vechi al institutiei, sibienii puteau accesa informatii utile despre activitatea Consiliului Local, a Primariei si detalii despre evenimentele din cadrul Programului Sibiu 2007.
Numarul acestora a fost suplimentat pe parcurs, ajungand in acest moment la 11 astfel de unitati, iar exemplul Primariei Sibiu a fost urmat si de alte institutii: Teatrul Radu Stanca si Muzeul Brukenthal. Infochioscurile sunt amplasate in sediul primariei, in incinta Aeroportului, in zona Garii, in Turnul Sfatului si in centrul istoric (Piata Mare si strada N. Balcescu).
Vizitatorii pot afla prin intermediul infochiosc-urilor informatii utile despre Sibiu, cum ar fi programul curselor aeriene, mersul trenurilor, principalele obiective si atractii turistice, harta orasului, evenimentele culturale care au loc in oras, etc.
Priviti mai jos un video in care sunt prezentate imagini din Sibiu, care confera orasului un aer idilic (Sursa: Youtube):
Tot la acest capitol, putem mentiona site-ul de exceptie al orasului, care contine extrem de multe informatii, de la cursul zilei si programul bancilor din oras, la lista agentiilor de turism din judet si cele mai practice informatii (cum ne deplasam, unde ne cazam etc.) organizate pe domenii: informatii practice, obiective de vizitat, timp liber, imprejurimi, multimedia (un proiect foto-video de popularizare si promovare a orasului). De notat ca pe site sunt prezentate in detaliu fiecare hotel si pensiune din Sibiu.
De investitiile in infrastructura profita si companiile
Companiile isi indreapta tot mai mult ochii, dar si banii spre Sibiu, atrase de conditiile logistice favorabile.
„Doar in zona industriala vest a orasului avem peste 50 de unitati de productie deschise de investitori straini si romani. Cea mai bine reprezentata este industria producatoare de componente auto, dar exista si unitati de productie de lanturi, medicamente, produse din piele si chiar o pepiniera”, a declarat recent Klaus Iohannis, citat de Forbes.
Interesul aratat pentru zona de vest a orasului s-a datorat in principal lucrarilor mari de infrastructura derulate la nivelul municipiului in ultimii ani, a proiectelor demarate pentru imbunatatirea cailor de acces.
Printre companiile prezente in Sibiu se numara Siemens Electrical Installation Technology, Simea, Raguse Medizinische Produkte, Kromberg &Schubert, Continental Automotive, Thyssen Krupp Bilstein, Compa, Faurecia Seating, Takata–Petri, CML Innovative Technologies, dar si companii romanesti precum Scandia Romana si Boromir. In judetul Sibiu, la Medias, au sediul companii romanesti importante precum Romgaz, Transgaz, Armax Gaz sau Dafora.
De altfel, somajul la nivelul judetului a scazut la 3,3% in 2013, de la 8,2% in 2009.
Este un un cerc al avantajelor imprumutate mai departe, in care toata lumea inlantuita castiga. Din taxele tuturor acestor companii, primaria isi poate derula in continuare proiecte cu care sa atraga si mai multi turisti.
Castigate sunt si celelalte orase din Romania, care pot vedea ca este posibil, cu putin efort, sa isi schimbe imaginea. In lupta pentru titlul de capitala culturala europeana au intrat in acest an Arad, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi si Timisoara. Ramane de vazut daca cel care va castiga acest titlu se va dezvolta precum Sibiul. Iata mai jos un mini-reportaj din acest oras, realizat anul trecut de Deutsche Welle:
Timişoara: Şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din secolul al XVI-lea, descoperit de arheologi
April 7th, 2014 |
Şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din Timişoara, menţionată în scrierile şi hărţile vechi şi care datează din secolul al XVI-lea, a fost descoperit de arheologi în Piaţa Unirii, unde au loc lucrări de reamenajare, fiind, de asemenea, găsite obiecte ceramice şi două schelete umane.
Arheologul de la Muzeul Banatului Dragoş Diaconescu, care face parte din echipa de cercetare a şantierului arheologic din Piaţa Unirii din Timişoara, a declarat, duminică, pentru Mediafax, că acolo a fost descoperit şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din secolul al XVI-lea.
Fortificaţia turcească de la Timişoara este menţionată în scrierile istorice, existând şi hărţi vechi cu amplasamentul acesteia, însă arheologii nu vor săpa pentru descoperirea acesteia, întrucât planul de reamenajare nu cuprinde şi perimetrul unde ar fi construită cetatea.
Potrivit sursei citate, arheologii au găsit inclusiv buştenii de stejar care protejau şanţul de apărare construit din bucăţi de cărămidă şi pământ bătut. De asemenea, pe straturile de pământ săpate de cercetători se poate vedea un strat gros de cenuşă, de pe vremea când Eugeniu de Savoya cucerea cetatea Timişoarei, în 1716.
“Se vede latura exterioară a şanţului cu apă al fortificaţiei turceşti din Timişoara. Se poate vedea un şir de buşteni puşi unul lângă altul, cel mai probabil lemn de stejar. Aveau rolul de a întări malul şanţului cu apă, pentru a-l proteja de eroziunea provocată de apă. În anul 1718 armata austriacă executa nişte secţiuni transversale prin fortificaţiile cetăţii turceşti şi acum ni se prezintă niste imagini generale despre acest aspect. Este foarte clar că turcii au întărit cu lemn de stejar marginile atât din exterior, cât şi din interior ale şanţului de fortificaţie. În partea sudică se vede valul de pământ al cetăţii turceşti, val care era dublat de mai multe rânduri de palisade. Acest lucru înseamnă garduri mari, făcute din buşteni, îmbrăcate în lut şi vopsite”, a explicat arheologul Dragoş Diaconescu.
Arheologii au putut stabili, în urma săpăturilor din Piaţa Unirii, că zidul cetăţii Timişoara, la momentul când şanţul de apărare era funcţional, adică în secolul al XVI-lea, era alb şi a fost construit din lemn şi lut.
“Practic, zidul cetăţii la momentul respectiv era de culoare albă, fiind construit din lemn şi din lut. Putea să absoarbă mult mai bine şocul pe care îl provocau armele de foc, destul de evoluate la începutul secolului al XVIII-lea, arme de foc pe care, de altfel, Eugeniu de Savoya le foloseşte pe deplin în momentul asediului (în anul 1716 – n.r.)”, a spus arheologul Dragoş Diaconescu.
Tot în Piaţa Unirii din Timişoara au fost găsite şi obiecte, printre care vase sau fragmente de vase din ceramică, dar şi arme sau unelte.
“Sunt foarte multe obiecte descoperite: ceramică, unelte, arme. Sunt fragmente de ghiulele, cuţite care pot fi şi unelte casnice şi arme. Două dintre ele sunt de tip briceag. Acum sunt la inventariere, la Muzeul Banatului”, a menţionat arheologul.
Lângă Domul Catolic, în Piaţa Unirii, au fost găsite şi două morminte care datează din perioade diferite. Unul dintre scheletele umane descoperite este de adult, iar celălalt de copil.
“Avem două morminte umane descoperite. Unul de copil şi altul de adult. Le-am găsit în apropierea Domului. Nu credem că a fost un cimitir aici, ele nu datează din aceeaşi perioadă, sunt din perioade diferite. Unul dintre ele este din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, iar cel de-al doilea, cel mai probabil din secolul al XVI-lea. Niciunul dintre cele două nu păstrează inventar”, a spus Dragoş Diaconescu.
Pe şantierul arheologic deschis în Piaţa Unirii din Timişoara în cadrul lucrărilor de reabilitare a centrului istoric au fost făcute mai multe descoperiri.
Astfel, fragmente din scheletul unui animal de talie mare, posibil o cămilă, au fost descoperite, joi, în Piaţa Unirii din Timişoara, rămăşiţele datând, cel mai probabil, din secolul al XVI-lea. În acest caz, urmează ca arheo-zoologii să se pronunţe cu privire la animalul căruia îi aparţin rămăşiţele.
Tot în Piaţa Unirii din Timişoara, au fost descoperite, în luna februarie, porţiuni din pavaj şi trotuare din cărămidă care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi despre care se crede că duceau spre Domul Romano-Catolic.
Lucrările de reabilitare a centrului istoric din Timişoara au început la sfârşitul lunii octombrie şi sunt realizate de firma Romprest, care face lucrări de arhitectură, rutiere, de alimentare cu apă şi canalizare, reţele de alimentare cu energie electrică, instalaţii electrice pentru iluminatul public şi telecomunicaţii.
În cadrul lucrărilor, au mai fost descoperite, în Piaţa Libertăţii, obiecte din perioada ocupaţiei otomane, pereţii unei băi turceşti, un sistem de canalizare şi postamentul unei statui.
În Piaţa Sfântul Gheorghe, s-au descoperit zidurile unei moschei construite după anul 1552 şi ale Bisericii Sfântul Gheorghe, construită după anul 1754, precum şi un cimitir turcesc cu peste 80 de morminte.
În Piaţa Ţarcului, în faţa Palatului Dicasterial în care funcţionează instanţele din Timiş, au fost descoperite zidurile unei cladiri administrative din timpul Imperiului Habsburgic.
La finalul lucrărilor, programat pentru iulie 2015, zece străzi vor deveni pietonale. În plus, vor fi schimbate aproape în întregime pieţele Sfântul Gheorghe, Libertăţii şi Ţarcului, excepţie făcând Piaţa Unirii, unde se vor face doar lucrări pentru înlocuirea reţelelor subterane şi a pavajului.
Totodată, proiectul prevede schimbarea mobilierului urban din zonă, iar subsolurile clădirilor istorice ar urma să fie transformate în spaţii comerciale.
Durata de execuţie a lucrărilor este de 21 de luni, iar valoarea totală a proiectului este de 53.005.711,38 lei, la care se adaugă TVA de 12.582.466,32 lei. Din acest total, contribuţia eligibilă a Uniunii Europene este de 42.013.145,55 lei, adică 80,35%, cea a bugetului de stat este de 9.228.774,35 lei, adica 17,65%, iar cea a Primăriei Timişoara este de 1.936.120,60 lei. TVA eligibilă este de 12.410.137,20 lei.
Sursa: Bucharest Herald
Press release| April 5th, 2014 | GENEVA, Switzerland
IREWIND® , Swiss tech start-up, wins le Grand Prix at the 42nd Geneva International Invention Salon with the „OnAirCamera – Smart Pole” invention. In addition, IREWIND® received also the Industrial Design Prize.
THE INVENTION „OnAirCamera”
The IREWIND® innovation consists in the open network of cameras that enables multiple users to use the same cameras, so-called multi-casting. It also gives everyone the option to collect their footage instantly on their phone and share it to the world.
ABOUT IREWIND® IREWIND® is a Swiss Tech start-up from EPFL, Lausanne backed up by a development team in Romania and several strategic partnerships with global hardware manufacturers.
IREWIND® has registered several key technical and commercial validations in experimental and commercial ski and cycling events, with partners such as Orange Telecom, Red Bull, Skoda, Axis Communications, serving individual movies to thousands of users and generating tens of thousands of downloads and shares on social networks. We are currently establishing strategic partnerships with major operators in the sport industry, across a wide spectrum of sport disciplines, looking for a rapid market deployment via this unique experience.
WHAT WE DO
IREWIND® records, automatically edits and distributes personalized movies from sports like ski and snowboard, tennis, karting, soccer, running, cycling. And more.
IREWIND® brings in instant gratification by delivering automated videos to the mobile phone, ready for private viewing or sharing on social networks.
HOW WE DO IT
Our network of smart cameras integrates with individual user tracking technology (based on GPS, RFID or iBeacon) to mark your own video segments. Cameras can be mounted everywhere, from poles or fences to drones to capture the best angles and view.
The footage is broadcasted over the network connection to the irewind server where the automatic editing is done. But that’s not all. We add video & sound effects to get you a very cool movie. You can enjoy it, share it or edit further using the IREWIND® app.
OnAirCamera
Onaircamera goes beyond a lineup of global premieres that involved personal movies captured by cameras mounted on ski slopes, cycling courses, customized poles and even drones, using the power of a video processing server in location or in cloud.
Onaircamera allows people everywhere to use their smartphone to harvest their own video footage from a wide network of existing cameras, instantly, without any need for a server or mobile data connection.
HOW THE MAGIC HAPPENS
Cameras are broadcasting over WI-FI the action footage. This stream will only be available to people that are present in front of the camera and are running the irewind app. This is a very privacy-oriented, no-storage environment.
We say it works exactly like a mirror: when you’re in front of it, you can see yourself and get the video footage on the spot, on your app.
For any further information, you can reach IREWIND® directly at bogdan.manoiu@irewind.com (
Enclosures:
IREWIND® electronic press kit available here http://goo.gl/g7DmVA
Photo: Bogdan Mănoiu, co-founder irewind, receives Le Grand Prix trophy from Jean Luc Vincent, President & Founder of Geneva Salon