Foto: (c) Paul BUCIUTA / AGERPRES ARHIVĂ

Premiul i-a fost acordat pentru difuzarea culturii franceze în lume.

“Suntem onorați că o personalitate ca domnul George Banu a primit Marele Premiu al Academiei Franceze și îl felicităm din inima. Suntem onorați și pentru faptul că domnul George Banu este consilier al Teatrului National ‘Radu Stanca’, al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și profesor al Universității Lucian Blaga, iar implicarea domniei sale în proiectele pe care le desfășurăm este întotdeauna o garanție a excelenței”, a declarat luni, Constantin Chiriac, președinte al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.

George Banu (n. 22 iunie 1943, București) este profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle, Paris, și un eseist de reputație mondială. George Banu și-a dedicat opera critică regiei moderne și figurilor ei exemplare (Brook, Strehler, Grotowski etc). A făcut parte din echipa de conducere a celebrei reviste “Travail théâtral” și a fost redactor-șef al revistei “Arta teatrului” (1981-1988), publicată de Théâtre National de Chaillot, condus pe atunci de Antoine Vitez. A fost director artistic al Academiei Experimentale a Teatrelor în anii 1991-2000. Ales de trei ori președinte al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, este în prezent președinte de onoare al acesteia. Este, de asemenea, președintele Premiului EUROPA pentru teatru. A fost de două ori laureat al UNITER, iar în 2007 a primit Premiul Prometheus pentru întreaga activitate.

În prezent, George Banu conduce revista “Alternatives théâtrales” și coordonează colecția “Le Temps du théâtre” la Editura Actes Sud. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al mai multor universități românești și europene. A predat în Statele Unite, Canada, China și a animat evenimente teatrale în diverse capitale ale lumii. Este membru de onoare al Academiei Române. Este responsabil (alături de Mihaela Tonitza-Iordache) al reputatei antologii Arta Teatrului și coordonator al volumelor colective Teatrul de artă, o tradiție modernă, Repetițiile și teatrul reînnoit, De la vorbă la cântec. În 2013 i-a fost consacrat volumul de studii și eseuri Călătoriile sau orizontul teatrului, avându-i ca autori, printre alții, pe Eugenio Barba, Peter Brook, Andrei Șerban, Ariane Mnouchkine, Radu Penciulescu și Niky Wolcz.

AGERPRES/(AS — autor: Isabela Paulescu, editor: Cristian Anghelache)

Foto: (c) Elena Cârstea/Facebook

A absolvit, în anul 1981, liceul Pedagogic din Sibiu. Încă de la 16 ani și-a format, alături de Ioan Gyuri Pascu, formația ”Trandafirii negri”. A colaborat cu grupul Star 2000, al lui Petre Geambașu, pentru un turneu în Emiratele Arabe Unite.

În perioada 1982-1986, a fost solista formațiilor Cornel Verban și Alexandru Wilmany. Este autoarea și interpreta piesei ”Ochii tăi”, care devine un mare succes.

Din 1990 a efectuat turnee în SUA, Germania, Canada, Marea Britanie. A susținut peste 3.000 de concerte și a participat la numeroase emisiuni radio și TV. În 1994 a fost numită director artistic la Complexul artistic Vox Maris.

Anul 1996 a marcat debutul editorial cu volumul de versuri ”Poezele pentru Vipi”, ilustrat de Ștefan Popa Popas, debut anunțat și de activitatea sa de textieră.

În 1999 a înființat Sindicatul Interpreților și Compozitorilor Liber-Profesioniști, fiind numită președinte de onoare al acestuia.

Din discografia acestei talentate cântărețe, cu o voce deosebită, menționăm: ”Ochii tăi” (1989), ”Sunday” (1990), ”Colinde” — cu Ștefan Iordache (1993), ”Baladă pentru Sanda” (1993), ”O iubire imposibilă” (1994), ”Cinci anotimpuri” (1996), ”Nu sunt perfectă” (1998), ”Colinde americane” (2000).

A fost răsplătită cu multe premii, printre care: în 1983 — Premiul publicului la Festivalul Melodii ’83 cu piesa ”Ochii tăi”, în 1995 — locul I la Festivalul de la Izmir (Turcia), în 1996 — Radio Contact o desemnează cea mai bună interpretă a anului, în 1998 — locul I la Coven, Irlanda, în 1998 — Premiul III, în Egipt, cu piesa ”Every Time You Walk Away”, în 1999 — locul I pentru piesa ”Gelozie”, la Vilnius (Lituania) și Premiul II, pentru piesa ”Noi”, în 2000 — Premiul I pentru piesa ”Let’s Change the World”, compoziție proprie, în 2006 — Premiul Televiziunii Române.

Artista în concert, 2003.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES ARHIVĂ

În anul 2004, a fost decorată cu ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, de către președintele României, Ion Iliescu.

A colaborat cu compozitorii Cornel Fugaru, Ion Cristinoiu, Ionel Tudor, Liviu Tudan, Dan Iagnov, Alexandru Wilmany, Cristian Faur și mulți alții, dar și cu alți artiști — Ștefan Iordache, Gabriel Cotabiță, Adrian Daminescu, Tavi Colen, Alin Oprea, Holograf, Semnal M, Roșu și Negru, Florin Ochescu, Dida Drăgan, Silvia Dumitrescu, Monica Anghel, Oana Sârbu, Aurelian Temișan, Adrian Enache, Ovidiu Komornyik.

Stabilită în Statele Unite din 2006, s-a căsătorit cu Glen Muttart. Cântăreața are două fiice înfiate, Sanda și Adriana. Elena Cârstea a renunțat la cariera muzicală, unul dintre motive reprezentându-l problemele de sănătate. În august 2009, în urma unui consult medical de rutină, Elenei Cârstea i s-a descoperit un anevrism cerebral, localizat într-o zonă cu risc (în spatele ochilor), recomandându-i-se, de urgență, operația, care a fost programată la 12 august, apoi reprogramată din cauza agravării stării sale de sănătate. În cele din urmă, a fost operată cu succes, în 28 septembrie 2009, printr-o metodă minim invazivă, numită și embolizare.

Elena Cârstea Muttart, la finala selecției naționale a concursului Eurovision 2013. 
Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES ARHIVĂ

În 2013, după refacerea din urma operației dificile pe care a avut-o, se hotărăște să participe la Eurovision în cadrul selecției naționale. Piesa cu care a concurat, “Spinning”, a fost compusă de Cristian Faur pe versurile Elenei.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Andreea Onogea)

Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES ARHIVĂ

Constituția României, prima de după Revoluția din decembrie 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin Referendumul național de la 8 decembrie, același an, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanți, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.

Elaborarea, dezbaterea și adoptarea noii Constituții a României au durat un an și jumătate. În martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decidea, prin Legea electorală, ca viitorul Parlament să funcționeze, în principal, ca Adunare Constituantă. Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituțională pentru elaborarea proiectului de Constituție. Comisia, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, număra 23 de parlamentari și 5 experți — personalități ale învățământului juridic românesc și juriști cu activitate îndelungată.

În intervalul iunie 1990 — ianuarie 1991, Comisia a redactat tezele proiectului de Constituție, iar la 13 februarie 1991 acestea au fost prezentate Adunării Constituante, care le-a dezbătut până în iunie 1991. Între 15 iulie și 1 august 1991, grupurile parlamentare sau parlamentarii, individual, au înaintat amendamentele la textul rezultat după dezbateri. Împreună cu cele peste 1.000 de amendamente aduse, proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă, în intervalul 10 septembrie — 18 noiembrie 1991, pentru ca, la 21 noiembrie, să fie adoptat prin vot nominal.

Problema votului final a fost cea care a aprins spiritele încă din prima zi a dezbaterilor. Majoritatea dorea vot deschis, iar opoziția vot secret.

Votul decisiv asupra noii Constituții a fost dat la 21 noiembrie 1991, la București, deși inițial se propusese să aibă loc la Alba Iulia, prima Capitală a statului român unitar. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenți 509, din care 414 s-au pronunțat pentru și 95 împotrivă.

FSN, PUNR și reprezentanții minorităților, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepții. PNȚCD și PNL s-au pronunțat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.

Noua Constituție a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.

După patru ani de la adoptarea Constituției României, la 13 noiembrie 1995, deputații au adoptat, în cadrul ședinței Camerei Deputaților, propunerea legislativă privind proclamarea ”Zilei Constituției României” pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, inițiativa legislativă a Camerei privind proclamarea ”Zilei Constituției României” (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).

Constituția adoptată în 1991 a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului.

AGERPRES/(Documentare; editor: Irina Andreea Cristea)

Casa memorială George Călinescu din București (12 noiembrie 1971)
Foto: (c) MIHAI ALEXE/ AGERPRES ARHIVA

Printre punctele de atracție ale casei memoriale se numără mobila în stil Aubusson și Empire, covoarele orientale, obiecte de artă din China, icoanele pe sticlă. Vizitatorul se poate delecta admirând tablouri pictate de Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu, o bibliotecă de mare valoare, biroul decorat după procedeul marchetăriei, acoperit cu cristal, precum și mulajul în ghips al mâinii drepte al scriitorului.

Casa Memorială George Călinescu din București; interior (12 noiembrie 1971)
Foto: (c) MIHAI ALEXE/ AGERPRES ARHIVA

În camera de birou se află piese de mobilă Biedermeier, pe masa de scris a rămas stiloul deschis, alături de câteva rânduri din ”Cronica optimistului”. Biblioteca din casa memorială George Călinescu este o adevărată enciclopedie, cu numeroase exemplare din literatura universală. Biblioteca cuprinde și ediții rare de carte italiană, germană, franceză alături de opere ale poeților români.

Casa Memorială George Călinescu din București; interior (12 noiembrie 1971)
Foto: (c) MIHAI ALEXE/ AGERPRES ARHIVA

Este expusă și o colecție de autografe primite de George Călinescu. Astfel, Tudor Arghezi semnează pe volumul ”Versuri” (1936) următoarele: ”Domnului George Călinescu, pentru mintea, pentru pana, pentru însuflețirea autorului”. La rândul său, Ion Barbu notează, în data 25 iunie 1930, pe un exemplar din ”Joc secund”: ”Din partea celui capabil chiar de prietenie, o caldă nelumească prețuire”.

Casa Memorială George Călinescu din București; interior (12 noiembrie 1971)
Foto: (c) MIHAI ALEXE/ AGERPRES ARHIVA

Pe peretele din hol, se află o fotografie care îl reprezintă pe George Călinescu profesor la curs, în amfiteatrul Odobescu. Camera din partea stângă dezvăluie noi tablouri deosebite, o ladă venețiană orientală, un scrin din lemn de palisandru, o lădiță chinezească, un sipet cu încrustații în sidef. Vioara expusă amintește de aplecarea scriitorului și pentru muzică.
***
George Călinescu, critic și istoric literar, publicist, prozator și poet, traducător și dramaturg, s-a născut la 19 iunie 1899, în București.

Efectuează studii de filologie și paleografie la Facultatea de Litere din București (1919-1923). Între 1928-1935, se dedică activității didactice, ca profesor de filosofie sau limba italiană la licee din Timișoara și București.

Odată cu doctoratul în Litere luat la Universitatea din Iași (1936), cu o lucrare pe tema operei eminesciene, începe cariera sa universitară: conferențiar la catedra de Estetică și Critică Literară din Iași, din 1942 devine profesor titular.

Transferat la București ca șef al Catedrei de Literatura Română Modernă, la Facultatea de Litere (1945), continuă activitatea de editor: conduce periodicele ”Tribuna poporului” (1944), ”Lumea” (1945) și ”Națiunea” (1946). Din 1949, preia conducerea Institutului de Istorie literară și folclor, al cărui director rămâne până la sfârșitul vieții.

A fost ales, în 1946, deputat în primul parlament de după război, mandatul său va fi reînnoit pentru toate legislaturile următoare până la sfârșitul vieții.

Debutul editorial îl reprezintă monografia ”Viața lui Mihai Eminescu” (1932). Opera sa fundamentală este monumentala lucrare ”Istoria literaturii române de la origini până în prezent” (1941).

Romanele ”Cartea nunții” (1933), ”Enigma Otiliei” (1938), ”Bietul Ioanide” (1953) și ”Scrinul negru” (1960) atestă virtuțile unui prozator de excepție, cu vocație de caracterolog, și pun în practică propriile idealuri estetice și idei de critică literară.

A fost membru titular activ al Academiei Române, ales la 29 mai 1948. Pentru întreaga activitate a fost distins cu Premiul de Stat (1964). S-a stins din viață la 12 martie 1965, la București.

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță, editor foto: Vlad Rușeanu)

Foto: (c) ADRIAN CUBA/ AGERPRES ARHIVA

În 2014, manifestările dedicate Zilei internaționale a aviației civile marchează 70 de ani de la constituirea Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI). În 1944, la 7 decembrie, delegații din partea a 54 de națiuni s-au adunat în “Grand Ballroom” a Hotelului Stevens din Chicago, la invitația Statelor Unite ale Americii. La acest eveniment, participanții au încheiat și au semnat Convenția privind aviația civilă internațională, cunoscută drept “Convenția de la Chicago”. Aceasta definește acordul internațional care a permis dezvoltarea la nivel mondial a sistemul aviației civile în mod pașnic, pentru a putea beneficia toate popoarele și națiunile lumii.

În 2014, OACI și statele membre organizează o serie de evenimente speciale la Montreal și Chicago, urmând ca pe 8 decembrie, să aibă loc o sesiuni extraordinare a Consiliului OACI în aceeași sală a Hotelului Stevens (în prezent Chicago Hilton), unde în urmă cu 70 de ani a fost semnată Convenția.

Această zi a fost stabilită, pentru a fi sărbătorită, începând din 1994, de către Adunarea Organizației Aviației Civile Internaționale, prin Rezoluția A29-1 adoptată în 1992, pentru a marca o jumătate de secol de la semnarea Convenției de la Chicago.

În 1996, în urma unei inițiative a Organizației Aviației Civile Internaționale, cu sprijinul guvernului canadian, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a recunoscut oficial, prin Rezoluția 51/33, marcarea la 7 decembrie a Zilei internaționale a aviației civile.

Scopul marcării acestei zile este acela de a conștientiza importanța aviației civile în dezvoltarea economică și socială a statelor, precum și rolul OACI în promovarea siguranței și eficienței transporturilor aeriene internaționale.

Organizația Aviației Civile Internaționale este un organism al ONU, care lucrează în strânsă colaborare cu alte organisme ale Națiunilor Unite, inclusiv Organizația Meteorologică Mondială, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, Uniunea Poștală Universală, Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Maritimă Internațională.

În 1965, România a aderat la Convenția privind Aviația Civilă Internațională, devenind, prin Decretul Nr.194 din 24 aprilie 1965, stat contractant OACI. Acest lucru a impus ca atribuțiile autorității aeronautice naționale să fie puse în concordanță cu prevederile Convenției de la Chicago și ale Anexelor la aceasta. În 1980, s-a desfășurat în România prima reuniune OACI organizată în estul Europei.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Photo credit (c) Angelo BREZOIANU / AGERPRES AECHIVE

Iordache, who is considered to be the best gymnast of the moment in Romania was followed by Elisabeth Black (Canada), who scored 56.432 points and Jessica Lopez (Venezuela), 55.899 points.

She also won gold in vault, floor, bars and beam.

Larisa Iordache is also the winner of last year’s edition of the World Cup in Glasgow. AGERPRES

Foto: (c) esa.int

Potrivit unui comunicat de presă al Agenției Spațiale Române (ROSA), în imaginea satelitară furnizată de către ESA sunt vizibili Munții Carpați și fluviul Dunărea.

Nu în ultimul rând, capitala României, București, poate fi observată în partea sud-estică a țării, ca un grup de reflecții radar luminoase care pornesc din centru și se extind spre exterior, susține ROSA în comunicat.

“România are cea mai mare zonă de păduri virgine din Europa și bogății naturale impresionante. Urși bruni și lupi pot fi întâlniți în zona montană, la poalele munților se află izvoare minerale și termale, cărora li se adaugă varietatea extrem de bogată de păsări, pești, animale și plante din Delta Dunării. ESA amintește, de asemenea, ca Bucureștiul va fi în septembrie 2015 gazda unui curs de Land Training dedicat pregătirii următoarelor generații de oameni de știință din domeniul Observării Pământului”, amintește ESA.

Seria de misiuni Sentinel a fost dezvoltată de către ESA cu scopul de a îndeplini nevoile operaționale ale programului Copernicus, cea de-a doua inițiativă spațială emblematică a Uniunii Europene, după sistemul de poziționare Galileo.

Misiunile Sentinel sunt în număr de șase, iar fiecare dintre ele este bazată pe o constelație de doi sateliți, fiecare cântărind 2.300 kg.

Sentinel 1 este o misiune radar ce constă într-o constelație de doi sateliți, Sentinel-1A și Sentinel-1B, care vor furniza imagini cu suprafețele de uscat și cele de ocean din Europa, Canada și regiunile polare indiferent de condițiile meteorologice de zi și de noapte și în timp aproape real.

La fiecare șase zile sateliții vor furniza imagini ale întregului Pământ. Primul satelit, Sentinel-1A a fost lansat pe o rachetă Soyuz de la portul spațial european pe 3 aprilie 2014.

În afară de transmiterea datelor către stațiile de sol din întreaga lume pentru diseminare rapidă, Sentinel-1 este echipat cu un terminal laser pentru a transmite date prin intermediul sateliților din European Data Relay System aflați pe orbite geostaționare.

Datele de la sateliții Sentinel vor fi furnizate în mod gratuit și deschis. Datele brute vor fi analizate și prelucrate de către furnizorii de servicii din sectorul public și privat.

AGERPRES/(AS — autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin)

Foto: (c) Liang Xu / XINHUA ARHIVA

Iordache, cea mai bună gimnastă română a anului, a fost urmată în clasamentul final de Elisabeth Black (Canada), cu 56,432 puncte, de Jessica Lopez (Venezuela), 55,899 p, Georgina Hockenhull (Marea Britanie), 54,398 p, Mai Murakami (Japonia), 54,299 p, Vanessa Ferrari (Italia), 54,032 p, Erica Fasana (Italia), 53,732 p, și Pauline Schaefer (Germania), 53,365 p.

Pe ”Emirates Arena”, vicecampioana mondială de la individual compus și sol a reușit să se impună la toate cele patru aparate.

La sărituri, Iordache a ocupat primul loc, cu 15,000 puncte, urmată de Lopez, 14,800 p, și de Fasana, 14,633 p, etc.

Iordache a fost prima la paralele, cu 14,433 p, devansându-le pe Lopez, 14,200 p, și pe Black, 13,833 p, etc.

Larisa Iordache s-a impus clar la bârnă, cu 15,166, cea mai mare notă din concurs, fiind urmată în ierarhia finală de Black, 14,833 p, și Lopez, 13,633 p, etc.

La sol, Larisa a obținut cea mai clară victorie, cu 14,633 puncte, la mare distanță de japoneza Murakami, clasată a doua cu 13,833 p, în timp ce pe locul al treilea s-a situat Fasana, cu 13,733 p.

Sâmbăta trecută, Larisa Iordache câștigase și etapa inaugurală a Cupei Mondiale 2014-2015, la Stuttgart, cu 59,766 puncte, fiind urmată de Jessica Lopez, 57,799 puncte, și de Kim Bui (Germania), 56,665 puncte.

Larisa Iordache a ieșit învingătoare și la ediția de anul trecut a Cupei Mondiale de la Glasgow, cu 57,932 puncte, urmată de americanca Elizabeth Price, 57,365 p, și de italianca Vanessa Ferrari, 56,633 p.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVA

Clipul în cauză a fost urmărit de aproape 30.000 de ori, de trei de aproape trei ori mai mult ca următoarea lovitură, din meciul care le-a opus pe Venus Williams (SUA) și Angelique Kerber (Germania), la Montreal. Meciul dintre Halep și Flipkens a fost unul de referință și din alt punct de vedere, pentru că înainte cu o zi de partidă Simona a urcat pe locul secund în clasamentul WTA, cea mai bună clasare a unei românce în circuitul profesionist.

Halep mai figurează în primele cinci schimburi din circuitul WTA, pe poziția a patra la Hot Shot Of 2014, cu o fază din meciul cu Agnieszka Radwanska, la Indian Wells. Poloneza s-a impus atunci cu 6-3, 6-4.

Podiumul celor mai urmărite lovituri din 2014 a fost completat de o fază din meciul Țvetana Pironkova (Bulgaria) — Petra Kvitova (Cehia), de la Sydney. Top cinci a fost încheiat de o fază din partida care le-a opus pe Ana Ivanovic (Serbia) și Barbora Zahlavova Strycova (Cehia), la Birmingham.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/ AGERPRES ARHIVA

Roșu (27 ani) a cucerit bronzul la stilul smuls, cu performanța de 140 kg, fiind devansat în clasament de moldoveanul Dumitru Captari, 155 kg, și de sud-coreeanul Le Min-woong, 143 kg.

La smuls, Roșu a câștigat medalia de argint, cu 176 kg, însă la mare distanță de Captari, care a ridicat 195 kg. Pe locul al treilea s-a clasat sud-coreeanul Lee, cu 172 kg.

La total, primul loc a fost ocupat de Captari, cu 350 kg, pe locul secund s-a clasat Roșu, cu 316 kg, iar locul al treilea a revenit lui Lee, cu 315 kg.

România va mai fi reprezentată în competiție de alți cinci sportivi: Nicolae Onica (94 kg), Loredana Heghiș (58 kg), Bianca Ioniță (63 kg) și Mariana-Georgiana Dumitrache (69 kg).

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)