Un român care a lucrat la Google a primit o finanţare de 25 de milioane de dolari pentru propria afacere. Octavian Costache a înfiinţat, alături de trei antreprenori americani, aplicaţia de cumpărături Spring. Este considerată un mall mobil prin care îşi vând hainele, cosmeticele şi accesoriile peste 750 de companii.

Caroline Fernolend, vicepreședinte și director al Fundației Mihai Eminescu Trust
Foto: (c) Isabela PAULESCU / AGERPRES FOTO

Prin aceste proiecte au renăscut, practic, casele ardelenilor, transformate în case de oaspeți, iar meșteșugurile uitate ale bunicilor au prins din nou viață, fiind învățate de tineri, care fac demonstrații de măiestrie pentru zeci de mii de turiști, ce sosesc anual din toate țările lumii.

“La noi, la Viscri a început în anul 2.000, când am fost prima dată incluși într-un ghid și, de obicei, turiștii nu vin datorită Alteței Sale Regale (Prințul Charles — n.r.), ci vin pentru autenticitatea locului, vin pentru ceea ce ei au pierdut în țările lor. Avem în ultimul timp, foarte mulți români. Ei vin din cauza Alteței Sale Regale.

E foarte bine că vin, dar descoperă celelalte lucruri care sunt importante. Desigur, Alteța Sa Regală face lobby pentru noi și face lobby pentru România, dar ce este cel mai important sunt oamenii”, spune Caroline Fernolend, vicepreședinte și director al Fundației Mihai Eminescu Trust.

Casele de oaspeți din Transilvania au acum și un site, pe care turiștii pot face rezervare și chiar pot plăti —http://www.experiencetransylvania.ro/.

“Casele de oaspeți și bisericile fortificate sunt vizitate mai mult în sezonul de vară. Casele de oaspeți la Viscri sunt închise din octombrie până în aprilie.

Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

Acum, abia se deschid și casele fundației, în celelalte sate. Noi așa considerăm că atunci putem să le oferim turiștilor ceea ce este atractiv în sat, să facă o plimbare cu căruța pe la meșteșugari, să facă plimbări cu bicicleta sau pe jos, să meargă la stână. Deci, noi pe lângă aceste monumente, încercăm să implicăm oamenii foarte mult în toată activitatea, ca fiecare om din sat să își găsească locul și să beneficieze de această dezvoltare și atunci și păstrează.

Aceasta am vrut să spun prin a face un patrimoniu să trăiască. Oamenii locului fac acest lucru”, a explicat Caroline Fernolend succesul acestui turism cultural și culinar din Transilvania.

Cazarea costă 25 euro de persoană într-o cameră de oaspeți dotată cu baie proprie și 10 euro, dacă baia este la două camere. Un mic dejun și o cină cu produse tradiționale la țăranii transilvăneni sau la casele fundației costă 65 de lei, de persoană, pe zi.

Din aprilie și până în octombrie, turiști de pe aproape toate continentele vin în România să trăiască o experiență unică în cele 11 case de oaspeți ale Fundației patronate de Prințul Charles, plus alte sute de case ale țăranilor ardeleni, învățați să facă agroturism.

Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

“Fundația Mihai Eminescu Trust deține câteva proprietăți în sate, pentru a da tonul cum credem noi că ar trebui să arate o casă de oaspeți, unde să păstrăm autenticitatea locului, mobilierul tradițional care există în acel sat, specificitatea fiecărei localități și mâncărurile specifice care sunt acolo.

Și doamnele care au participat la cursuri de agroturism, ele administrează aceste case, dar majoritatea camerelor din casele de oaspeți sunt la oamenii locului, deci sunt proprietarii care oferă o cameră sau două pentru turiști”, afirmă Caroline Fernolend.

Viscri, localitate din județul Brașov, a devenit un adevărat “fenomen” al turismului transilvănean, datorită fundației Prințului Charles. Aici, anul trecut au venit 17.000 de turiști. Cei mai mulți au înnoptat în casele localnicilor și au luat masa cu bucate tradiționale la aceștia, descoperind o altfel de Românie.

Atât de renumit este satul Viscri, încât în localitate vin constant grupuri de japonezi care pictează peisajele din sat. Deși pare greu de imaginat, la fiecare două săptămâni, la Viscri sosesc turiști din Australia, îndrăgostiți de mâncarea, liniștea, mirosul de fân, brânza, zacusca, dar și biserica săsească fortificată, monument UNESCO. Retras, pe drumul ce leagă cetatea Brașovului de cea a Sighișoarei, satul săsesc Viscri are o biserică impunătoare, albă, dar și case renovate cu ajutorul fundației patronate de Prințul Charles.

Vara, la Viscri, sunt foarte mulți turiști, încât satul a devenit neîncăpător. În aceste condiții, Fundația Mihai Eminescu Trust a început să promoveze, de trei ani, și celelalte sate săsești din Transilvania.

Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

Spre exemplu, fundația patronată de Prințul Charles intenționează să aducă mult mai mulți turiști în două localități săsești din județul Sibiu, la Alma Vii. Fundația investește aproape două milioane de euro, din fonduri norvegiene, ca să redea frumusețea bisericii fortificate din Alma Vii. Mai mult, la Alma Vii se va face și un film de prezentare, pentru a fi promovat în toată lumea.

“De trei ani, fundația a făcut un program de promovare foarte puternic pentru celelalte sate, în afară de Viscri, pentru că la Viscri avem prea mulți turiști și în celelalte sate, prea puțini. (…)

Am început un proiect de restaurare a bisericii fortificate de la Alma Vii. Am câștigat un grant din fonduri norvegiene, aproape 1,8 milioane de euro, pentru această biserică fortificată. (…) În acest proiect mare pentru Alma Vii, pe lângă restaurarea bisericii fortificate, noi o să punem în valoare fiecare turn cu o expoziție permanentă, cu demonstrații ale meșterilor locali și promovare turistică. Se va face un film (…) care va fi promovat în toată lumea, ca să vină mai mulți turiști la Alma Vii”, precizează Caroline Fernolend.

Anul trecut, atât la Alma Vii, cât și la Mălâncrav, în județul Sibiu, au fost doar câteva sute de turiști. La Conacul de la Mălâncrav, turiștii care vor ajunge din iunie până în octombrie vor avea șansa să vadă pe viu meșteșugarii locului.

Chiar și cetățenii de etnie romă, izolați la marginea satului, dar buni meșteri ai nuielelor, vor fi puși în valoare, ca să ajute la dezvoltarea satului, prin turism.

“Am câștigat un proiect, prin care, din iunie până în octombrie, de marți până sâmbătă, unul din meșteșugarii din sat, va prezenta meseria lui (la Mălâncrav — n.r.) Deci, într-o zi se vor ciopli grinzi, în altă zi se face cărămidă, în altă zi se pot vedea doamnele care țes, se poate vedea cum se face pâinea.

Se poate vedea cum se împletesc coșurile, comunitatea de romi care e la marginea satului, o aducem în mijlocul satului, unde le-am creat un atelier ca să facă coșuri. Așa sperăm ca numărul de turiști să crească anul acesta, față de anul trecut”, a mai spus Caroline Fernolend.

Succesul fundației britanice, înființată în 1987 la Londra, și care există de 15 ani în România, se explică prin dorința reală de implicare.

Fundația Prințului Charles a realizat în 15 ani, în Transilvania, 1.200 de proiecte, în 54 de localități. Fundația deține 11 case de oaspeți și s-a implicat în renovarea a 565 de case ale țăranilor transilvăneni. A restaurat 50 de șuri părăsite și lăsate în ruină. A școlarizat 23 de ardelence, pentru a face turism profesionist, și care administrează casele fundației. Și, la fel de important, fundația s-a implicat în restaurarea monumentelor, bisericilor cetăți, cu meșteșugari ardeleni, pe care, dacă nu i-a găsit pe moment, i-a format.

“Pentru noi este foarte important ca acel monument, dacă e restaurat, să fie restaurat cu forțe locale, cu meșterii pe care i-am format în decursul anilor, pe urmă acest monument să aibă viață.

De asta până astăzi avem bisericile fortificate, pentru că a existat o comunitate căreia a aparținut aceste biserici, care le-au întreținut, le-au folosit. Noi credem că monumentele trebuie să trăiască împreună cu comunitatea. Oamenii dau viață monumentelor. Fundația are foarte puține proprietăți, are 11 case, în 49 de sate, în care lucrăm, și 5 orașe. Din 1.200 de proiecte, 565 au fost asupra proprietăților private a oamenilor. Am început cu fațadele pentru a da oamenilor o mândrie, că au o casă frumoasă. Lucrăm cu opt arhitecți specialiști în restaurare.

Am restaurat aproape 50 de șuri, au învățat oamenii cum să facă îmbinările de lemn. Am lucrat la nouă biserici fortificate”, este un scurt bilanț al fundației care a reinventat ospitalitatea ardelenească și a făcut-o celebră în toată lumea.

Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

Fondată la Londra, înainte de Revoluția din 1989 din România, cu scopul inițial de “sprijinire a intelectualilor români de a fi în contact cu universități din Vestul Europei”, Fundația Mihai Eminescu Trust s-a făcut remarcată după ce Prințul Charles a sprijinit acest proiect și a ținut un discurs despre situația satelor din România către Societatea Civilă Londoneză, când planul de sistematizare al lui Ceaușescu punea în pericol mii de sate cu valoare istorică.

După 1990, fundația s-a dedicat protejării patrimoniului istoric transilvănean. În anul 2.000 a fost fondată filiala românească a Mihai Eminescu Trust, care activează sub patronajul Prințului de Wales și coordonează proiectele de conservare a patrimoniului și revitalizare a satelor.

AGERPRES/(A — autor: Isabela Paulescu, editor: Cristian Anghelache)

Foto: (c) Eugenia PAȘCA / Arhiva AGERPRES

Prima zi de concurs destinată categoriei tineret și kata seniori a adus primele satisfacții lotului național, Andreea Merca de la CSC Sînmartin, antrenată de orădeanul Marius Ilaș, a reușit să cucerească pentru a doua oară în activitatea ei, titlul european în proba de luptă la categoria 65 kg. Pe podium a urcat și Ioana Vaida de la același club, clasată pe locul trei la categoria 60 kg, tot o medalie de bronz câștigând și Cristian Bolduț, de la Vidalis Zalău, la categoria kata seniori.

În ziua a doua de concurs, imnul României a răsunat din nou în capitala Poloniei grație sportivului orădean de la CS CSU Gym Oradea, Marius Ilaș, care, după un parcurs ireproșabil din toate punctele de vedere, a reușit să câștige titlul de campion european la categoria mijlocie pentru a opta oară, într-unul dintre cele mai disputate concursuri continentale. În semifinale, Marius a trecut de polonezul Gerard Will, dublu campion european și campion mondial, în cadrul unei organizații paralele, iar în finală l-a învins în doar trei minute pe georgianul Tenghiz Bastoiani.

Alte două medalii de bronz au fost obținute de Viviana Chirilă, tot de la CSU Gym Oradea, la categoria senioare peste 65 kg și George Suciu de la CSC Sînmartin, la 70 kg seniori. 


”A fost unul dintre cele mai disputate și valoroase campionate europene la care am asistat vreodată. Rezultatele sunt cu atât mai importante pentru Federația Română de Karate Kyokushin, cu cât aceasta competiție este ultima de mare anvergură înaintea Campionatului Mondial, care va avea loc în luna octombrie a acestui an în capitala Japoniei, Tokyo, și vine ca o confirmare a sportivilor români”, a declarat Anca Wallmen, președinta FRKK.

AGERPRES (AS/autor: Teodora Oprea, editor: Mihai Țenea)

Foto: (c) Radu BURAGA / Arhiva AGERPRES

Potrivit unui comunicat al Ambasadei României la Atena, organizatorul evenimentului, în colaborare cu Organizația pentru Cultură, Sport și Tineret a Primăriei Atena, lucrările artistului român vor putea fi vizionate timp de două săptămâni.

Expoziția se înscrie în seria evenimentelor culturale inițiate de Ambasada României la Atena pentru a ilustra valorile culturale ale comunității românești din Grecia, prin promovarea artiștilor români din Grecia, care activează în diferite domenii artistice.

Criticul de artă Ira Papapostolou vede în pictura lui Grama ”o îmbinare de imagini și amintiri colorate tradițional, unde dansurile și obiceiurile de iarnă românești se îmbină cu mitologiile mediteraneene și balcanice”. “Formele sunt sculpturale, contrastele sunt puternice și liniarismul bizantin este prezent în toate lucrările sale. În opera sa, uneori omul este apăsat de civilizația creată chiar de el, alteori se eliberează de ea, dansând frenetic”, afirmă Papapostolou.

Originar din Piatra Neamț, Gabriel Grama este membru al Uniunii Artiștilor Plastici Eleni și lucrează în Grecia de peste 14 ani, fiind profesor de arte.

Prin lucrările sale promovează atât valorile școlii române de arte plastice, cât și o sinergie a culturii și tradițiilor române, elene, balcanice dar și universale, printr-o pictură modernă și originală care impresionează prin culoare, dinamism, mesaje și simbolism, menționează sursa citată.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru)

Foto: (c) timeanddate.com

Ea a fost stabilită în 2010 de către Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

A fost sărbătorită pentru prima dată la 12 noiembrie 2010, la sediul central al ONU din New York, ca parte a inițiativei “Zilele limbilor ONU”, iar începând cu anul 2011 a fost schimbată în 20 aprilie.

Celebrarea zilei a vizat promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, care includ engleză, franceză, rusă, spaniolă, arabă și chineză, potrivitwww.un.org.

În această zi ONU și organizațiile sale afiliate organizează evenimente care prezintă frumusețea și istoria culturală bogată a limbii chineze.

Ateliere de lucru și seminarii la care sunt invitați importanți autori chinezi, poeți și caligrafi deslușesc din tainele acestei limbi. Concerte cu muzica chineză, spectacole de arte marțiale și expoziții de caligrafie au loc în întreaga lume.

Celebrarea zilei a fost stabilită pentru a avea loc, în fiecare an, în perioada Guyu/Guyu (“Ploile cerealelor”), a șasea dintre cele 24 de perioade solare create din timpuri străvechi pentru ghidarea activităților agricole, care corespunde datei de 20 aprilie în calendarul gregorian.

Această zi aduce și un omagiu personajului mitologic chinez Cangjie sau Cang Jie, care a inventat caracterele chinezești în urmă cu circa 5000 de ani. Se spune că ar fi fost istoricul oficial al Împăratului Galben. Metoda Cangjie de scriere pe computer îi poartă numele.

Limba chineză a fost desemnată ca una dintre limbile oficiale ale Organizației Națiunilor Unite de la începuturile constituiri acesteia. Este una dintre limbile cele mai vechi și cele mai vorbite din lume, fiind în prezent vorbită peste un miliard de oameni.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) Marius POPESCU / Arhiva AGERPRES

Spectacolul a fost ținut la Cluj-Napoca, în Parcul Central. Elevele soliste au interpretat timp de 12 ore, de la ora 8,00 la ora 18,00 fără întrerupere, 200 de melodii de muzică ușoară, în limbile română, germană, franceză, spaniolă, italiană, engleză și turcă. Niciuna dintre piesele muzicale nu a fost repetată în primele 11 ore de concert.

Grupul format din interprete cu vârste între 6 și 16 ani a fost condus de profesorul Alexandru Filip.

Vechiul record mondial a fost de doar patru ore și jumătate și era deținut de un grup de copii și adolescenți suedezi.

Foto: (c) Marius POPESCU / Arhiva AGERPRES

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) Corneliu Birtok Băneasă/Arhivă Personală

Juriul internațional al Salonului a apreciat cu medalie de aur și ‘cu felicitări’ un dispozitiv creat de inventatorul din Deva, cu ajutorul căruia se poate alimenta selectiv cu lichid de parbriz orice tip de autovehicul, unul dintre principalele beneficii ale invenției fiind eliminarea clasicelor bidoane de plastic în care era stocat agentul de curățare.

Denumită Good Fill, invenția se poate aplica în toate stațiile de carburanți, service-uri auto, parcări sau refugii de pe autostradă și permite umplerea controlată a rezervorului de lichid de parbriz cu soluția de curățare pe care o dorește utilizatorul. În paralel, se poate face alimentarea cu carburant a mașinii.

‘Juriul internațional a apreciat impactul ecologic asupra mediului pe care îl va avea renunțarea la ambalajele PET folosite în prezent pentru lichidul de curățare a parbrizelor. Mulți șoferi aruncă aceste ambalaje din plastic și nu le reciclează, contribuind astfel la poluarea mediului înconjurător. Prin această invenție nu mai este nevoie să ducem în portbagajul mașinii clasicele bidoane din plastic umplute cu lichid de parbriz, iar beneficiul pentru mediu este evident’, a declarat, sâmbătă, pentru AGERPRES, inventatorul Corneliu Birtok Băneasă.

Invenția a fost recompensată cu un premiu special de către delegația Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală din Republica Moldova (AGEPI), pentru versatilitatea și aplicabilitatea ei în funcție de piața de consum.

De asemenea, delegația Iranului (FIRI) i-a acordat inventatorului român Premiul pentru ‘Cea mai bună invenție’ din cadrul salonului, apreciind metoda și ergonomia procedurii de alimentare oferite de invenția Good Fill.

În opinia inventatorului, utilizarea standului Good Fill aduce beneficii financiare importante și pentru companiile care dețin flote de transport auto, atât în ceea ce privește pregătirea mașinilor care pleacă în cursă, dar și prin alimentarea controlată a acestora cu lichidul de curățare a parbrizului.

‘Aș dori să remarc evenimentul de promovare a invențiilor românești în mediul de afaceri elvețian, prin intermediul unei acțiuni organizate în cadrul Salonului de către Ambasada României și Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI). De altfel, ANCSI s-a ocupat direct de organizarea și prezența delegației României la Salonul internațional de la Geneva. Este un lucru deosebit pentru că inventatorii români și-au putut face cunoscute realizările într-un cadru atât de select’, a apreciat Birtok Băneasă.

Noul echipament a fost dezvoltat și experimentat de inginerul din Deva în circa un an și jumătate, invenția fiind prezentată pentru prima oară la un salon de inventică.

Salonul internațional de invenții de la Geneva (15-19 aprilie) a reunit peste 1.000 de invenții, România fiind reprezentată la acest eveniment cu 25 de invenții.

AGERPRES/(AS — autor: Sorin Blada, editor: Adrian Drăguț)

Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

La total, Andreea Aanei a intrat în posesia bronzului, cu 261 kg, departe de învingătoare, rusoaica Tatiana Kașirina (322), în timp ce argintul a revenit ucrainencei Anastasia Lîsenko (280), a anunțat FR Haltere.

Aanei a obținut bronzul la stilul smuls, cu 120 kg. Aurul a fost câștigat tot de Tatiana Kașirina (142), urmată de Anastasia Lîsenko (126).

Cu 141 kg, Aanei a fost a 4-a la aruncat, unde aurul a fost obținut de asemenea de Kașirina (180), ce le-a devansat pe Lîsenko (154) și pe armeanca Hripsime Hurșudian (141).

Campionatele Europene de la Tbilisi au luat astfel sfârșit pentru delegația României cu un bilanț de trei medalii de argint și cinci de bronz. În afară de Andreea Aanei, au mai obținut
medalii: Monica Csengeri, bronz la categoria 48 kg, la stilul aruncat, Florin Ionuț Croitoru, o medalie de argint, la stilul aruncat, și una de bronz, la total, în limitele categoriei 62 kg, plus cele două de argint (aruncat și total) și una de bronz (smuls) obținute de Irina Lepșa, la cat. 58 kg.

AGERPRES (editor: Mircea Lazaroniu)

Cascada Victoria
Foto: (c) freedigitalphotos.net/images

Regiunile răsăritene ale Zimbabwe au făcut parte, în secolele XII-XVII, din statul Monomotapa (sau Zimbabwe, după numele monumentalei capitale a acestui stat în secolele XIV-XV). Între 1891 și 1923, teritoriul a fost administrat de Compania Britanică a Africii de Sud, fondată de Cecil Rhodes și a primit numele de Rhodesia de Sud, potrivit volumului ”Mica Enciclopedie de Istorie Universală” (ed. Enciclopedică, 2002). În 1923, Rhodesia de Sud a devenit colonie a Coroanei britanice cu o largă autonomie internă, limitată, însă, numai la populația albă. Începând cu 1965 a fost declanșat un conflict rasial, care a durat până în 1979, soldat cu zeci de mii de victime. La 18 aprilie 1980, Zimbabwe și-a declarat independența de stat sub numele de Republica Zimbabwe.

Zimbabwe oferă o varietate uimitoare de frumuseți naturale și peisaje spectaculoase. Peste 11% din teritoriul țării constă în parcuri și rezervații naturale, potrivit www.zimbabwetourism.net, între care: Parcul Național Chimanimani, Parcurile naționale Zambezi și Cascada Victoria aflate în patrimoniul mondial UNESCO, Parcul Național Matobo, parte a patrimoniului mondial UNESCO, Parcul Național Chizarira, Parcul Național Hwange, unul dintre cele mai mari din Zimbabwe, atât ca suprafață, cât și în numărul de animale și păsări, dar și unul dintre marile sanctuare pentru elefanți din Africa, cu peste 40.000 de exemplare.

Beneficiind de peisaje spectaculoase, dar fiind totodată țara celor mai mari mamifere, în Zimbabwe există mai multe grădini botanice, sanctuare, precum și peste zece zone naționale pentru safari și vânătoare. Deteriorarea economiei și instabilitatea socială i-au descurajat, însă, pe cei mai mulți dintre potențialii vizitatori.

Elefanți africani
Foto: (c)freedigitalphotos.net


Țara este împărțită, sub aspect administrativ, în opt provincii, fiecare cu capitala sa, și două orașe, cele mai importante, cu statut de provincie, Harare și Bulawayo.

Capitala este orașul Harare, fondat la sfârșitul secolului al XIX-lea, sub numele de Salisbury, pe atunci centrul administrației coloniale britanice, potrivit infotour.ro. A devenit capitala statului odată cu declararea independenței în 1980 și astăzi este considerat unul dintre cele mai frumoase orașe de pe continent, cu un aspect modern și numeroase parcuri, fiind centrul politic, economic, industrial și cultural al țării. Harare are o populație de 1,56 milioane de locuitori (2014), potrivit http://worldpopulationreview.com.

Orașul este apreciat pentru moștenirea sa culturală și istorică și pentru clădirile vechi, care au fost conservate. Printre cele mai vizitate obiective turistice din Harare se află Galeria Națională, Arhivele Naționale, Muzeul ”Regina Victoria” și Biblioteca Națională ”Regina Victoria”. Pentru plimbările în aer liber sunt recomandate Grădina Botanică Națională, Parcul Mukuvisi, Kopje — dealul de granit sau Parcul de sculpturi Chapungu.

Galeria Națională este una dintre atracțiile capitalei, având meritul, recunoscut la nivel internațional, de a fi popularizat arta indigenă în anii ’60-’70 ai secolului trecut. La Arhivele Naționale se află o serie de note și jurnale ale primilor exploratori și misionari sosiți pe continentul african.

Gradina Botanică Națională din Harare, cu o suprafață de 68 de hectare, este situată în partea de sud a orașului. Aici există peste 900 de specii de copaci și plante specifice țării, dar și unele care se găsesc doar în această regiune din sud-estul Africii.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) icomos.org

În acest an, prin evenimentele programate, se marchează aniversarea a 50 de ani de activitate a Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor. Evenimentele de la “Temple of Our Lady of Carmen”, din San Miguel de Santo Domingo, sunt deschise de către președintele ICOMOS, Ofelia Sanou. Vor fi prezenți și alți oficiali și se va discuta propunerea de a se conserva patrimoniul de la Santo Domingo de Heredia. La 18 aprilie, are loc și festivitatea de premiere din cadrul celei de-a XXII-a ediții a concursului de fotografie ICOMOS pentru 2015.

Manifestările în țările membre ale ICOMOS încep cu câteva zile înainte sau au loc în zilele imediat următoare. Pe 18 aprilie, o serie de evenimente, precum mese rotunde, conferințe, întruniri, care marchează a 50-a aniversare a ICOMOS, se vor desfășura în Armenia, Albania, Australia, Bosnia și Herțegovina (vizită la Castelul Vechi din Dubrovnik), Malayezia, Nepal (întâlnirile au loc pe parcursul a trei zile 17-19), Slovenia, SUA etc. Pe 17 aprilie, Serbia organizează masa rotundă “50 de ani de ICOMOS”, potrivit site-ului icomos.ro..

ICOMOS România și Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu organizează în 17 aprilie seminarul cu tema ”Abordări în proiectarea și execuția lucrărilor de restaurare la monumente istorice din spațiul rural transilvănean”. Este un seminar științific la care se vor discuta problemele de proiectare, restaurare și finanțate din fonduri europene pentru sudul Transilvaniei. Concluziile științifice preconizate sunt menite să contribuie, în viitorul apropiat, la o mai bună implementare a acestor proiecte și la o mai bună adaptare a cadrului financiar cu scopul specific de restaurare.

Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural a fost adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la 16 noiembrie 1972. În prezent, Lista Patrimoniului Mondial include 1.007 proprietăți din 161 de state părți (care au aderat la Convenție), monumente care fac parte din patrimoniul cultural și natural, pe care Comitetul Patrimoniului Mondial le consideră ca având o valoare universală excepțională. Dintre acestea, 779 sunt cu specific cultural, 197 sunt naturale, 31 sunt mixte iar 46 sunt în pericol de a se distruge, potrivit http://whc.unesco.org/en/list.

România a acceptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural la 30 martie 1990, prin Decretul 187/1990, devenind stat parte a Convenției. Țara noastră are trecute pe Lista Patrimoniului Mondial: Delta Dunării, Biserici din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Centrul istoric din Sighișoara, Biserici de lemn din Maramureș.

Comitetul Internațional al Monumentelor și Siturilor cuprindea, în martie 2015, 9.500 de membri individuali din 144 de țări, 110 Comitete Naționale și 28 Comitete Științifice Internaționale. ICOMOS a făcut propunerea pentru marcarea acestei zile pe 18 aprilie 1982, ea fiind, apoi, aprobată la Conferința Generală UNESCO din 1983. Scopul acestei sărbători este de a oferi posibilitatea conștientizării de către populație atât a valorii și diversității patrimoniului la nivel național și mondial, cât și a expunerii și vulnerabilității acestuia și, în consecință, încurajarea eforturilor necesare pentru protecția și conservarea sa.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)