Din cele mai vechi timpuri, solstițiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie și sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstițiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul fiind considerat de către biserică drept păgân, a fost mutat pe 24 iunie — ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.

În timp, Noaptea de Sânziene — cum este denumită în folclorul românesc — a devenit o serbare populară, cu caracter tradițional.Pentru țărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credința populară, se consideră că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure și salată va fi distrusă.

Din timpuri străvechi, semnul cercului a fost considerat de o importanță copleșitoare, crezându-se că el are forțe magice. Inelele, coroanele, brățările, colierele, centurile, cununile, ghirlandele nu întâmplător au forma de cerc, ci pentru ca acest simbol magic să-i apere pe purtătorii lor de forțele răului, care nu pot să treacă peste această graniță imaginară fără sfârșit sau început, în filosofie el reprezentând nesfârșitul, infinitul.

Tradiția dansurilor populare (existente în toată Europa), în care oamenii se țin de mână sau pe după umeri, alcătuind un cerc închis (de tipul horei), are aceeași semnificație. De asemenea, cu ocazia solstițiului de vară sunt organizate festivaluri dedicate focului și apei.

Sursa foto: english-heritage.org.uk

Solstițiul de vară este marcat în mod deosebit și la complexul megalitic de la Stonehenge, Anglia, unde mii de oameni din lumea întreagă vin an de an să celebreze acest moment.

Tradiția și superstițiile au rădăcini străvechi, fiindcă cea mai lungă zi a anului a fost considerată punct de balanță, de răscruce, de schimbare, când există un anume moment în care toate stihiile stau în cumpănă, o zi a absolutului, înscrisă sub semnul focului, care este simbolul soarelui.

Pentru aceasta, în cinstea ei, se aprindeau focuri uriașe — replica terestră a soarelui, pe culmile dealurilor. Se credea că cine va trece prin foc sau va sări peste el în această noapte se va purifica și întregul an care urmează va fi apărat de duhurile rele, de boli, de molime și va fi fericit. Tradiția aceasta, care există și acum în țările Europei Centrale și de Nord, datează de secole, cu mult înaintea creștinismului.

Vechii celți serbau între 20-23 iunie solstițiul, aducând în acest fel mulțumiri zeiței Litha, care asigura fertilitate, bogăție, putere și ordine.

Vechii germani aprindeau focuri pe munte și rostogoleau la vale roți aprinse, care simbolizau soarele și pe zeul lor Wotan, în același timp ele având rolul să pună pe fugă spiritele rele.

În vechea Irlandă, sărbătoarea solstițiului de vară era dedicată reginei zânelor din South Munster — Aina, considerată cea mai mare zeiță din mitologia țării. În cinstea ei, țăranii făceau făclii din împletituri de paie și, într-un ritual asemănător retragerii cu torțe, înconjurau colinele Knockainy, pentru ca astfel vitele și holdele să fie apărate de duhurile rele și zeița să asigure protecție și fertilitate.

La populația Samen din zona Arctică există credința că, atunci când zeița soarelui, Beiwe, împreună cu fiica ei, Neida, iese la plimbare pe bolta cerului într-o sanie trasă de reni albi, ea gonește iarna și aduce din nou vegetația primăverii. În cinstea ei, la solstițiul de vară, pentru ca să-i mulțumească și s-o facă să mai revină și în anul următor, populația împletește din ierburi diferite coroane denumite ”inelele soarelui”, pe care le atârnă de uși și de ferestre și aprinde focuri pe culmi. Kupalo era zeița rusă a solstițiului de vară și este reprezentată printr-o păpușă din paie îmbrăcată în haine de femeie. În cinstea ei se făceau mari focuri, pentru ca ea să fie darnică și binevoitoare.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Sursa foto: www.auray.fr

Conceptul de sărbătorire a muzicii, pe parcursul unei zile întregi, a fost inițiat de muzicianul american Joel Cohen, care a petrecut două sezoane ca producător de programe de radio muzicale pentru Radioul Național francez (France Musique). Ideea a fost preluată mai târziu fiind declarată sărbătoare oficială de ministrul francez al Culturii Jack Lang, potrivit site-ului www.fetedelamusique.de.

În octombrie 1981, compozitorul și jurnalistul Maurice Fleuret a devenit director pentru muzică și dans în cadrul Ministerului Culturii condus de Jack Lang, și a aplicat ideile sale în practica muzicală — ”Muzica e pretutindeni, iar concertele nu sunt nicăieri”, dând un impuls creării acestui festival de muzică.

Astfel, la 21 iunie 1982 — solstițiul de vară — a fost organizată pentru prima oară manifestarea ”Sărbătoriți Muzica” sau ”Ziua în care facem muzică” (Fęte de la Musique sau Faites de la Musique), cu scopul de a aduce în stradă toți muzicienii. Anul următor, Ziua Muzicii a adunat laolaltă 200.000 de artiști amatori și profesioniști în spații publice — piețe, străzi, parcuri, săli de concert — prezentând spectacole organizate cu sprijinul autorităților.

Evenimente cu muzică de diferite genuri — de la clasică la jazz, hip-hop, rock, dance, cu accesul liber al publicului, în această zi, toate și totul lucrează pentru muzică. Autoritățile publice au sarcina de a permite perturbarea liniștii prin muzică, mijloacele de transport organizează rute speciale cu un bilet valabil toată ziua, având în traseu principalele puncte în care sunt organizate evenimente, iar oficiile poștale scot ediții speciale de timbre sau plicuri pentru această zi, informează site-ul www.europeanmusicday.eu.

Ziua Muzicii a devenit un eveniment care a fost exportat în 1985 și a ajuns din Franța în Grecia, la Atena, cu ocazia primei ediții a Capitalei Culturale Europene. De atunci, festivalul a devenit un fenomen internațional, Ziua Muzicii fiind sărbătorită în aceeași zi în mai mult de 700 de orașe din 120 de țări, printre care Germania, Italia, Grecia, Rusia, Australia, Peru, Brazilia, Ecuador, Mexic, Canada, Statele Unite ale Americii, Japonia.

Câțiva ani mai târziu, ministrul francez al Culturii Jean-Francois Millier a inițiat o legătură între organizatorii din Europa — instituții, firme private, organizații neguvernamentale într-o singură rețea de colaborare și a creat premisele European Music Day Network.

La 10 ani după evenimentul Music Day din Atena, parteneri din Belgia, Republica Cehă, Franța, Germania, Ungaria, Italia și Spania au semnat un document comun cu principiile ”European Music Day” (Budapesta, 1995), stabilind filiale ale organizației internaționale non profit European Music Day Association (EMDA).

Membrii EMDA promovează artiști din toate genurile muzicale pentru a realiza un schimb cultural între țări sau orașe. Combinând evenimentele indoor cu cele outdoor, în spații publice, EMDA acordă sprijin evenimentelor care oferă muzicienilor șansa de a cânta și a-și promova muzica, educând în același timp audiența. Producerea și organizarea evenimentelor se bazează pe parteneriat internațional, dar în același timp are ca scop îmbinarea educației pentru protejarea mediului cu promovarea unor idei de marketing.

EMDA organizează activități, atrage fonduri și interesul media pentru a le conecta cu factori din industria muzicală, pentru a produce și dezvolta proiecte dedicate creativității artistice, formațiilor, patronilor de cluburi, organizatorilor de spectacole, conform site-uluiwww.europeanmusicday.eu.

În 2015, evenimentul muzical va fi organizat în 540 de orașe din lume, dintre care 300 în Europa, 50 fiind în Germania. La 21 iunie vor putea fi ascultate toate genurile muzicale, fiind implicați muzicieni, trupe, orchestre, coruri, soliști și DJ care cântă pro bono în această zi.

În Berlin, prima manifestare a avut loc în 1995, ca o mică serbare și a evoluat în timp, în prezent devenind una dintre cele mai mari manifestări muzicale pe care le oferă capitala Germaniei, potrivit site-ului www.fetedelamusique.de.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)

“Anul trecut eram în Barcelona la o întâlnire cu ceramiștii catalani și într-o seară când am fost la cumpărături surpriza plăcută a fost când pe rafturile din Spania am văzut eticheta cu numele ‘Horezu’. Noi, vâlcenii, avem nativ o anumită mândrie, dar atunci când am văzut la mii de kilometrii distanță acest produs, chiar am avut toate motivele să mă simt mândru că sunt de aici din România și nu doar din capitala ceramicii. Știam eu că fabrica noastră de cașcaval este una de renume, dar am avut și confirmarea”, a precizat Fârtat.

Cașcavalul produs la fabrica din Horezu este un produs tradițional, laptele fiind ales funcție de zonele unde pasc animalele.

“Sunt multe diferențe între iarba care este păscută la munte, în podiș, pe platou alpin sau iarba păscută de animale în diferite momente ale anului. Implicit laptele este diferit de aceea rețetele cu care se realizează acest cașcaval diferă și se aplică funcție de materia primă, am înțeles din discuția pe care am avut-o cu cei care lucrează în fabrică”, a spus Fârtat.

Laptele folosit în producerea cașcavalului de Horezu este colectat din Vaideeni (Vâlcea), din Mărginimea Sibiului și din zona Mediașului, ambele din județul Sibiu.

Fabrica de cașcaval de la Horezu a fost realizată în urmă cu trei ani, proprietarii cumpărând fostele spații ale fabricii vechi de brânzeturi de dinainte de 1989. Fabrica a fost realizată din fonduri europene, iar toate automatizările sunt după standarde europene. În prezent la această fabrică lucrează 15 salariați, iar producția merge în proporție de 98% pe piețele din Spania și Portugalia.

AGERPRES/(AS — autor: Liviu Popescu, editor: Cristian Anghelache)

Sursa: hateggeoparc.ro

‘Fosilele au fost aduse la Râșnov chiar de către descoperitorul lor, Mátyás Vremir, de la Societatea Muzeului Ardelean, și de Mark Norell, de la American Museum of Natural History, doi dintre cei patru membri ai echipei de cercetători care a făcut cunoscută, la nivel mondial, această descoperire. După ce a devenit vedeta expoziției ‘Balauri, dragoni, dinozari’, de la sediul din Hațeg al Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului, Balaurul bondoc este prezentat acum și la Dino Parc’, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului — Universitatea București, Adina Popa.

Parteneriatul dintre Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului și Dino Parc Râșnov vizează promovarea reciprocă, asigurarea consultanței științifice de specialitate din partea experților Geoparcului, dar și colaborarea în derularea de proiecte educaționale și de interpretare a patrimoniului geologic.

Balaurul bondoc este unul dintre dinozaurii unicat în întreaga lume, un carnivor feroce cu pene care popula teritoriul ce forma Insula Hațegului cu circa 70 de milioane de ani în urmă.

Balaurul bondoc este singurul dinozaur care are o denumire științifică în limba română și nu în latină, cum este uzual, ca un omagiu adus culturii românești de către descoperitorii acestuia.

O machetă în mărime naturală a acestui dinozaur a fost realizată de celebrul paleoartist canadian Brian Cooley și poate fi admirată la sediul Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului — Universitatea din București din Hațeg, într-un spațiu expozițional dedicat în întregime Balaurului bondoc.

AGERPRES / (AS — autor: Sorin Blada, editor: Marius Frățilă)

Maria Crețu a subliniat că pentru prepararea ‘înturnatului’ este nevoie, printre altele, de smântână dulce și de caș, dar nu proaspăt, ci copt, maturat, sau de ‘cașcaval de Loman’, un produs tradițional atestat. De asemenea, pâinea trebuie să fie mai uscată, veche, de preferință, de o zi.

‘Se pune smântâna la fiert, cu puțină sare. După ce începe să fiarbă, se adaugă pâinea tăiată bucățele. Se lasă la fiert împreună, pentru a se impregna în pâine smântâna. Se ia apoi de pe foc și se adaugă cașul sau cașcavalul tăiat bucățele mici. Se amestecă și se încorporează’, a explicat Maria Crețu, pentru AGERPRES, modul de preparare a ‘înturnatului’.

Ea a menționat că ‘înturnatul’ se mănâncă atunci când este cald.

Cel mai autentic și gustos ‘înturnat’, a spus Maria Crețu, este cel preparat în ceaun, la stână, în timpul “văratului” oilor la munte.

Majoritatea localnicilor din satele Loman, Pleși și Tonea, comuna Săsciori, se ocupă cu creșterea oilor și practică un păstorit de pendulare periodică. Primăvara, după 15-20 mai, urcă cu animalele în zona fânațelor, la “colibi”, unde stau aproximativ o lună, până la sărbătoarea Sânzienelor. De aici pleacă apoi cu turmele de oi în pășunile alpine, unde stau o perioadă de trei luni, până după sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, în 8 septembrie, după care coboară din nou în zona prealpină, la fânațe. De aici, după alte câteva săptămâni, în jurul datei de 26 octombrie, de Sfântul Dumitru, se întorc în sat.

Pentru ‘văratul’ oilor la munte, fiecare sat își are propriile stâne, unde organizarea vieții pastorale se face prin asociere pe criterii de rudenie, prietenie sau vecinătăți. În toată această perioadă a transhumanței, copiii își însoțesc familiile sus pe munte. Din acest motiv, școlile din aceste sate funcționează după o altă structură a anului școlar, iar cursurile încep la 1 octombrie, în loc de 15 septembrie, și se termină la 15 mai, și nu la 15 iunie.

AGERPRES/(AS — autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frățilă)

“Credem că Unirea se realizează mai cu seamă prin cultură, iar unioniștii nu pot rămâne indiferenți la raportul nefavorabil dintre cartea românească și cea rusească în Basarabia: de 1 la 8. Suntem încrezători că atât editurile și librăriile, cât și oamenii simpli, sufletiști vor răspunde pozitiv apelului nostru și vor face donații generoase pentru frații de peste Prut”, a declarat George Simion, președintele executiv al Platformei Unioniste Acțiunea 2012, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.

În cadrul campaniei, fiecare donator oferă un minim de cinci volume în limba română pentru bibliotecile instituțiilor de învățământ din stânga Prutului, iar cei interesați să contribuie la creșterea numărului de carte românească în Republica Moldova o mai pot face până pe 30 iunie.

Bucureștenii interesați să doneze carte românească o pot face apelând numărul 0722278211 (Alexandru) sau aducând volumele la sediul Acțiunii 2012 de pe strada Academiei, nr. 35-37, informează sursa citată.

Donatorii din afara Bucureștiului pot lua legătura cu liderii filialelor din țară ale coaliției unioniste pentru a face donația de carte.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Festivalul se va deschide vineri, la ora 15,00, cu o paradă a costumelor populare românești și internaționale ce se va desfășura pe traseul Ateneul Român — Calea Victoriei — Cercul Militar Național — Bulevardul Regina Elisabeta — Parcul Cișmigiu.

Ansambluri naționale și internaționale, fanfare, comunități și minorități naționale vor participa la parada FIF 2015, în total fiind prezenți 600 de artiști. Parada se va încheia la intrarea în Cișmigiu, unde fanfarele din Hudești, din Rupea, “Transilvania” și “Argeșul” vor invita trecătorii la marea sărbătoare FIF 2015.

Programul artistic se va desfășura pe cele două scene amplasate în parc: scena principală și scena Fan Zone. Pe scena principală vor concerta soliști de muzică populară, ansambluri folclorice profesioniste, minorități și comunități naționale, orchestre.

Ansamblul “Sheffield Pipe Band” din Scoția, ansamblul “Geghard Dance” din Armenia, ansamblul “Dhoad Gypsies of Rajasthan” din India, ansamblul “Lada” din Serbia și ansamblul “Fluieraș” din Republica Moldova vor participa la festival.

Vineri, pe scena principală, vor urca reprezentanți ai minorităților (germană, italiană, greacă, aromână, romă, maghiară), ansambluri profesioniste, invitați din străinătate și orchestra “Lăutarii”, condusă de maestrul Nicolae Botgros.

Tot vineri, invitați precum Nicoleta Voica, Gheorghe Turda, Marius Ciprian Pop și Marioara Man Gheorghe vor oferi un spectacol inedit alături de copiii lor, care le împărtășesc pasiunea pentru muzică.

Sâmbătă, vor urca pe scenă diferite ansambluri și Orchestra Națională Valahia împreună cu invitații săi.

Evenimentul se va încheia, duminică, la scena principală, cu un program ce cuprinde nume precum Maria Ciobanu, Floarea Calotă, Cornelia și Lupu Rednic, Nicolae Furdui Iancu, Matilda Pascal Cojocărița, Nicolae Voiculeț, Lavinia Goste și Marius Zorilă.

De la festival nu vor lipsi nici evenimente dedicate celor tineri, pentru care punctul de atracție va fi “Fan Zone”, unde Nightlosers, Mihai Mărgineanu, Fantome, Argatu’, K-LU, Ad-Hoc, Danaga, Steaua de Mare, Țapinarii, Mihai Toma, TRI, Domino Sibiu, Cobzality, Balako sau Balkansambel vor susține spectacole de folclor reinterpretat.

Tot la “Fan Zone”, în prima parte a zilei, sunt așteptați și cei mici, cu tot felul de surprize, iar cei mari își pot alege suveniruri hand-made. Vizitatorii au prilejul să descopere și alte produse tradiționale originale.

Totodată, la cele peste 60 de căsuțe amplasate pe aleile parcului, meșteșugari autentici din toate zonele țării vor reconstitui tradițiile de artă țărănească.

Vizitatorii vor putea alege dintr-o gamă diversificată de obiecte de artizanat și de bucate variate. De asemenea, ateliere inedite de creație vor avea loc la Foișor, în intervalul orar 11,00 — 20,00.

Plimbările prin parc cu trăsuri și ponei nu lipsesc nici în această a IX-a ediție a festivalului, organizat de Primăria Municipiului București, prin Centrul de Creație, Artă și Tradiție.

Intrarea la toate evenimentele din Parcul Cișmigiu este liberă. AGERPRES

Sursa: baceeconference.com

Principalele direcții în activitățile băncii sunt sprijinirea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) din statele membre prin creșterea accesului acestora la surse de finanțare durabile și permanente, precum și participarea la finanțarea proiectelor de infrastructură importante din punct de vedere social, după cum arată site-ul IIB.

BII a fost fondată în 1970, în urma sesiunii CAER de la Varșovia din 1970, ca organizație financiară a țărilor socialiste, având ca scop să acorde finanțare de dezvoltare pentru diferite proiecte de investiții. BII a fost înființată în baza unui Acord interguvernamental, care a stabilit și Statutele băncii. Acesta a fost semnat la 10 iulie 1970 de toate statele membre ale băncii, fiind înregistrat la Secretariatul Națiunilor Unite. BII avea ca state membre la acel moment R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Mongolă, R. P. Polonă, R. P. Ungară și URSS. România a aderat la BII în ianuarie 1971.

Sursa:iibbank.org

Activitatea băncii a început la 1 ianuarie 1971, iar sediul acesteia a fost stabilit la Moscova, unde se află și în prezent.

Chiar de la începutul activității sale, Banca Internațională de Investiții a stabilit relații de afaceri cu Banca Internațională pentru Cooperare Economică, cu instituțiile monetare și de credit internaționale, cu alte organizații financiare.

În prezent, statele membre al BII sunt: Bulgaria, Ungaria, Republica Socialistă Vietnam, Cuba, Mongolia, Federația Rusă, România, Republica Slovacă și Republica Cehă.

Consiliul Băncii este cea mai înaltă autoritate a acestei instituții, fiind compus din reprezentanții statelor membre. Board-ul băncii este organul executiv, iar membrii acestuia sunt numiți de către Consiliu. Auditul activităților BII este efectuat de Comisia de Audit, alcătuită din reprezentanți ai statelor membre, numiți de Consiliu, potrivit site-ului amintit.

Odată cu dizolvarea URSS și dezintegrarea lagărului socialist, banca și-a pierdut, în mare măsură, fostul scop, de asemenea și o parte dintre statele membre, stagnând timp de aproape două decenii. Cu toate acestea, ani de zile statele membre au discutat diferite opțiuni pentru reînnoirea activității băncii.

În anul 2012 s-a alăturat o nouă echipă managerială, căreia toți participanții BII i-au oferit un mandat pentru a începe o reformă complexă. La cea de-a 98-a reuniune a Consiliului băncii a fost aprobată o strategie pe termen mediu. Sprijinirea IMM-urilor și finanțarea proiectelor de infrastructură au fost stabilite ca vectori-cheie în activitățile BII.

Aceste direcții sunt esențiale pentru toate statele membre ale băncii, permițând îndeplinirea noii misiuni a acesteia de a asista statele membre în dezvoltarea lor socială și economică, cooperarea economică dintre ele, creșterea bunăstării oamenilor.

Sursa:iibbank.org

Din septembrie 2012, președintele Board-ului BII este Nikolai Kosov, care are și calitatea de membru al board-ului de directori al Camerei de Comerț Ruso-Britanice.

În cursul anului 2013 a avut loc un proces de relansare a băncii, care a inclus: reabilitarea portofoliului de credite, stabilirea unor noi principii ale politicii de creditare, dezvoltarea și punerea în aplicare a noii structuri organizatorice, introducerea unor noi sisteme de gestionare a riscurilor și de conformitate, adoptarea unor standarde moderne ale instituțiilor financiare sub toate aspectele legate de activitățile băncii, dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu instituții financiare naționale și internaționale ș.a.

În aprilie 2015, BII și-a deschis primul birou regional la Bratislava, în Slovacia.

Fondurile proprii ale Băncii au ajuns la 374 de milioane de euro. Capitalul subscris se ridica la 292,6 milioane de euro la 26 mai 2015. În acord cu Rezoluția Consiliului instituției de la 6 iunie 2013, capitalul subscris al Băncii va fi majorat până la 341,6 milioane de euro.

BII are cel mai bun rating între instituțiile financiare cu sediul în Rusia—Baa1, calculat de Moody’s.

AGERPRES/(Documentare — Ruxandra Bratu; editor: Marina Bădulescu)

Orașul megalitic se afla la o altitudine de peste 2000 de metri, pe unul dintre platourile din Munții Anti Taurus, Turcia. În urma săpăturilor efectuate, arheologii nu au ajuns la o concluzie clară, dar atribuie construcțiile și statuile descoperite civilizației commagenilor. Aceștia l-au avut ca rege pe Antioch I, care din motive necunoscute a declarat independența micului regat în anul 80 î.C.

Chiar dacă era vorba despre un popor cu puțini locuitori, care trăia pe un petec de pământ aflat la confluența a două civilizații imense, cea greacă, la apus, și cea persană la răsărit, commagenii au lăsat o moștenire culturală incredibilă. Complexul, acoperit cu pietricele albe, cuprinde o piramidă conică, două temple şi multe statui sculptate în piatră. Mormintele sub formă de tumuluri, aflate pe marginile complexului, au fost prădate încă din antichitate, de către legiunile romane, care au decapitat şi colosalele statui, de 8-10 metri.

Mormintele-tumule au fost ridicate în est, vest şi nord, din rocă muntelui, având o “curte interioară”. Cel mai impunător, aflat în estul sanctuarului, are o terasă largă, în care au fost amplasate cinci statui colosale, un altar piramidal pentru focul veşnic închinat zeului Mitra şi temple din care au rămas rămăşiţe de zid. Zeii care tronau în fata tumulului sunt Apollo – Mithra, zeul Soarelui, Nuna – zeiţa fertilităţii, Jupiter – Oromasdes, Ares – Herakles – Artagnes, zeul războiului.

Dacii nemuritori

Un alt fapt interesant este că această civilizație nu a fost asimilată de niciun mare imperiu. Acest fapt denotă că commagenii aveau rădăcini culturale și credințe extrem de puternice, la care se mai adaugă și ideea de egalitate cu zeii.
De remarcat mai este și faptul că înfățișarea acestor oameni misterioși aduce izbitor de bine cu cea a strămoșilor noștri dacii. Probabil că a existat o legătură strânsă între cele două popoare pentru că altfel nu se pot explica aceste similitudini.

Misterul încă persistă

Muntele Nemrut Dagi rămâne cel mai misterios loc din Turcia. Numeroasele inscripții descoperite în situl arheologic nu i-au putut ajuta pe experți să determine cu exactitate istoria acestui popor misterios. De exemplu, un text antic descoperit pe muntele sacru susține că la doar câțiva ani după moartea regelui Antioch I, o stea uriașă a apărut pe cer. Din acest loc ar fi plecat magii spre Bethlehem urmărind indicațiile precise ale luminii de pe cer.

Aceste descoperiri nu doar că au ridicat foarte multe întrebări despre Muntele Nemurirea Dacilor, dar a și adâncit misterul cu privire la un popor parcă rupt din rândul dacilor.

Sursa: efemeride