Victoria a revenit azerului Oleg Stepko, cu 15.733 pct, urmat de rusul David Beliavski (15.700 pct), care l-a devansat cu numai o zecime pe Marius Berbecar (15.600 pct).

În finala feminină de la sol, românca Slivia Zarzu s-a clasat pe poziția a 5-a, cu 13.566 pct, primele trei locuri fiind ocupate de elvețianca Giulia Steingruber (14.266 pct), rusoaica Alia Mustafina (14.200 pct) și olandeza Lieke Weves (13.800 pct).

Medalia cucerită de Marius Berbecar este a patra obținută de sportivii români de la debutul Jocurilor Europene 2015 și a treia din concursul de gimnastică artistică, după cele două câștigate, tot în cursul zilei de sâmbătă, de Andreea Iridon (argint la bârnă și bronz la paralele).

Primele reprezentante ale României care au urcat pe podium la Baku au fost componentele echipajului de kaiac 2, Roxana Borha și Elena Meroniac, medaliate cu argint la 500 m.

AGERPRES (editor: Mihai Dragomir)

Lavinia Panaete, Bianca Gorgovan, Dacian Barna, Gabriel Bocșer și Lucian Săvulescu, care în calificări ocupaseră primul loc, au primit în finală 21,094 puncte, terminând la 20 de sutimi în urma Ungariei, 21,144 puncte, în timp ce medaliile de bronz au revenit Spaniei, 20,933 puncte.

La perechi mixte, Lavinia Panaete și Dacian Barna, intrați în finală cu a doua notă, s-au clasat pe ultimul loc (6), cu 20,100 puncte. Aurul a fost cucerit de spaniolii Sara Moreno Lopez și Vicente Lli Lloris, cu 21,150 puncte, argintul a revenit italienilor Michela Castoldi/Davide Donati, 21,050 puncte, iar bronzul a fost adjudecat de rușii Duhik Djanazian/Denis Solovev, cu 20,500 puncte.

Bilanțul delegației României a ajuns la cinci medalii, trei de argint și două de bronz. Andreea Iridon a cucerit o medalie de argint la bârnă și una de bronz la paralele, Roxana Borha și Elena Meroniac au luat argintul la kaiac dublu — 500 m, Marius Berbecar a cucerit bronzul la paralele, iar a treia medalie de argint a fost adusă de grupul Lavinia Panaete, Bianca Gorgovan, Dacian Barna, Gabriel Bocșer și Lucian Săvulescu.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Imagine generală cu orașul Baku, capitala Azerbaidjanului

Relațiile de prietenie și colaborare între cele două state s-au concretizat în numeroase vizite de rang înalt, semnarea unor tratate și parteneriate strategice și schimburi economice și culturale. Președintele Republicii Azerbaidjan, Heydar Aliyev, a fost oaspetele României, pentru prima dată, în zilele de 1-2 iulie 1995. La rândul său, șeful statului român, Ion Iliescu, a fost primit, la Baku, de către liderul azer, la 27 martie 1996, prilej cu care a fost semnat Tratatul privind relațiile de prietenie și colaborare între România și Republica Azerbaidjan.

În cadrul vizitei oficiale a președintelui azer Ilham Aliyev, în octombrie 2004, șeful statului român, Ion Iliescu, i-a conferit acestuia Ordinul Național Steaua României în Grad de Colan. Cu prilejul vizitei președintelui Ilham Aliyev din septembrie 2007, a avut loc deschiderea Fundației ‘Heydar Aliyev’, președintele României, Traian Băsescu participând, alături de omologul său azer, la ceremonia de inaugurare a Aleii Heydar Aliyev din Parcul Tei.

Semnarea “Declarației privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România și Republica Azerbaidjan” a avut loc în septembrie 2009, când președintele Ilham Aliyev și prima doamnă a Republicii Azerbaidjan, Mehriban Aliyeva, au fost oaspeți la Cotroceni, ai președintelui Traian Băsescu.

Republica Azerbaidjan a găzduit, în septembrie 2010, Summit-ul Interconectorului Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria (AGRI) de la Baku, ocazie cu care Traian Băsescu a semnat, alături de președinții celorlalte trei țări, “Declarația de la Baku” privind AGRI. La scurt timp, Traian Băsescu a fost primit de omologul său azer la Baku, în aprilie 2011, pentru a pune bazele “Planului de Acțiune pentru implementarea Parteneriatului Strategic între România și Republica Azerbaidjan”.

Delegația României defilează pe scena Stadionului Olimpic, la prima ediție a Jocurilor Olimpice Europene ce se desfășoară în Baku

Pe plan sportiv, din 12 și până la 28 iunie 2015, la Baku, se desfășoară prima ediție din istorie a Jocurilor Europene, unde România este prezentă cu o echipă alcătuită din 147 de sportivi. Alin Moldoveanu, campion olimpic la tir, este portdrapelul României.

Cooperarea dintre cele două țări are loc inclusiv în domeniul media, la 2 martie 2015 fiind semnat, la Baku, un memorandum de înțelegere privind cooperarea dintre Agenția Națională de Presă AGERPRES și Agenția AzerTAc din Azerbaidjan în domeniul schimbului de știri.

Potrivit Ambasadei României în Republica Azerbaidjan, la 31 iulie 2014, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a fost de 104,25 milioane USD. Exportul a fost de 33,58 milioane USD, iar importul de 70,67 milioane USD.

AGERPRES/(Documentare — Doina Lecea, Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat prin Rezoluția 55/76, din 4 decembrie 2000, marcarea Zilei Mondiale a Refugiaților în fiecare an la 20 iunie.

În 2001, când urma să fie celebrată cea de-a 50-a aniversare a Convenției din 1951 referitoare la Statutul Refugiaților, Organizația pentru Unitatea țărilor africane (OAU) (Uniunea Africană din 9 iulie 2002) a fost de acord cu sărbătorirea Zilei Mondiale a Refugiaților concomitent cu Ziua Refugiaților din Africa (20 iunie).

Pe 14 decembrie 1950, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a înființat Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR). Agenția este mandatată să conducă și să coordoneze operațiuni internaționale pentru protecția refugiaților. Scopul său principal este acela de a apăra drepturile și bunăstarea refugiaților, arată UNHCR România pe site-ul său oficial.

UNHCR este prezent în România începând cu septembrie 1989, când a fost deschis un birou de legătură la invitația guvernului român. Pe 7 ianuarie 1991, România a aderat la Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiatului și la Protocolul adițional al acesteia din 1967, iar în 1992 s-a deschis Reprezentanța UNHCR în România, potrivit sursei citate.

Încă de la început, UNHCR a oferit asistență tehnică guvernului român pentru îmbunătățirea sistemului de azil și a condițiilor de primire și cazare, dar și pentru implementarea unor programe coerente de integrare pentru cei cărora li se acordă o formă de protecție (statutul de refugiat sau protecție subsidiară).

Conform UNHCR România, datele statistice primite de la Inspectoratul General pentru Imigrări, în 2014, arată că în România au fost înregistrate 1.506 de cereri de azil (plus 114 de cereri de acces la o nouă procedură). Cu un număr de 614 cereri de azil, cei mai mulți solicitanți de azil sunt de origine siriană, fiind urmați de solicitanți de origine irakiană, iraniană și palestiniană.

Un număr de 713 de persoane au primit statut de refugiat sau o altă formă de protecție, cei mai mulți provenind din Siria.

Între 1 ianuarie — 31 mai 2015, un număr de 719 persoane au solicitat azil, dintre acestea, 343 provenind din Siria, 120 din Irak și 21 din Ucraina.

Din 1991 și până la 31 decembrie 2013, România a înregistrat peste 25.100 cereri de azil. Aproximativ 5.200 dintre acestea au fost aprobate, solicitanții de azil primind o formă de protecție în țara noastră, potrivit UNHCR România.

AGERPRES/ (Documentare — Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru)

Parada a avut ca traseu Gara Târgoviște — Bulevardul Carol I — Bulevardul Mircea cel Bătrân — Calea Domnească — Parcul Chindia.

Garda cetății, ateliere medievale, spectacol medieval ”Dracula”, târg al meșterilor, concerte la Curtea Domnească fac parte din Festivalul Dracula de la Târgoviște, ce are loc în perioada 16-21 iunie.

Este a doua ediție a festivalului, iar administrația locală vrea ca evenimentul să devină un brand al Târgoviștei.

Joi a avut loc, chiar lângă Turnul Chindiei, un concert al trupei ”Pasărea Rock”, iar vineri seara concertează formația târgovișteană de heavy metal Trooper.

Sâmbătă, la Curtea Domnească Târgoviște va avea loc spectacolul medieval ”Dracula”, susținut de trupa de cascadori ”Lupii Albi”.

Organizatorii Festivalului Dracula sunt Primăria Târgoviște și Consiliul Județean Dâmbovița.

AGERPRES / (AS — autor: Cornelia Dumitru, editor: Marius Frățilă)

Este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internațională pentru Energie Solară și are drept scop popularizarea posibilităților de utilizare a energiei solare.

Protecția mediului și nevoia asigurării unei dezvoltări durabile au fost argumentele reconsiderării și utilizării energiilor noi și a tehnologiilor care folosesc energia soarelui pentru a produce căldură, lumină, apă caldă și chiar aer condiționat pentru locuințe și zone industriale. Panourile solare sunt una dintre cele mai populare surse de energie alternativă folosite pentru sistemele electrice private și industriale, energia solară putând fi folosită și ca energie de propulsie.

Energia solară este pe cale de a deveni energia viitorului. Deja, până la sfârșitul mileniului al doilea, ea a ocupat o pondere de 5% în balanța energetică mondială, iar previziunile arată că, în următoarele două secole din mileniul trei, utilizările energiei solare vor predomina.

Potrivit astronomilor, Soarele este o sferă gazoasă gigantică, în vârstă de patru miliarde și jumătate de ani, stea care plutește pe un braț spiralat al Căii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 139.000.000 km și o masă de 2 miliarde de tone. Temperatura la suprafața Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius și în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius. În compoziția Soarelui sunt incluse hidrogenul, heliul, carbonul, azotul, oxigenul, neonul, fierul și alți atomi grei, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Punerea în valoare a imensului potențial, pe care îl dăruiește planetei noastre, astrul zilei constituie în concepția oamenilor de știință soluția cea mai sigură și mai la îndemână pentru depășirea crizei energetice. Problema principală rămâne atât perfecționarea tehnologiilor de captare, conversie și stocare în instalații adecvate, cât și utilizarea durabilă a resurselor regenerabile și neregenerabile ale planetei, între ele existând o neîncetată interacțiune ce se răsfrânge în existența noastră planetară.

Ziua Mondială a Soarelui a fost marcată pentru prima dată în România în 1997.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Irina Andreea Cristea)

Județul Vâlcea, fiind situat pe drumul de legătură între Ardeal și Oltenia și ca zonă de trafic comercial, nu putea să nu aibă un rol important în această istorie a haiducilor. În Vâlcea, haiducii s-au numit lotrii, celebrii tâlhari de pe Valea Oltului care atacau comercianții și caravanele cu mărfuri.

În zona subcarpatică legendele cetelor de haiduci ai lui Irimia, Cotoșman, Dragu au stat la baza unui întreg repertoriu de doine, legende. Au dat denumiri de locuri și mai mult de atât, sunt cunoscute zeci de lăcașe de cult construite din banii acestor haiduci. Numai lui Dragu îi sunt atribuite cel puțin zece biserici de lemn, iar schitul Pahomie este cunoscut prin faptul că primii călugări au fost haiduci care la un moment dat în viață au înlocuit pistolul cu crucea.

Dar dacă despre haiduci s-a scris mult, alte personaje strâns legate de viața haiducilor au fost mai puțin descrise și deși au jucat un rol important, lumea se pare că nu le-a îndrăgit.

“Potecașii sau vătafii nu prea au fost la inima omului de rând, al creatorului de folclor, potecașul fiind dușmanul hoțului de codru, al răzvrătitului, deși în realitate este vorba tot de un tânăr, dar unul care să spunem era de partea legii, al autorității”, spune sociologul Ligia Rizea.

Potecașii sau vătafii erau vânătorii de haiduci, vânători de recompensă, buni luptători și erau angajați fie de boieri, fie de curtea domnească sau negustori pentru a curăța codrii și pădurile de haiduci. Potecașii au lăsat și ei la rândul lor ctitorii de cult, au apărut în istorii și în legende, dar înfățișați de multe ori ca personaje negative, deși în realitate, din punct de vedere legal, era invers.

“Un reper de marcă pe harta culturală a județului Vâlcea este Biserica din Urșani, sat aflat pe teritoriul orașului Horezu. Este o biserică armonioasă ca proporții, are planul treflat și două turle svelte cu elegante arce în retragere, în dreptul ferestrelor. Renumele de care se bucură se datorează amplei dezvoltări a tabolului votiv pe trei pereți ai pronaosului (sud, vest, nord), în care, practic, este înfățișată întreaga comunitate ce și-a adus aportul, după posibilități, la ridicarea bisericii în anul 1800 și înfrumusețarea ei cu pictură murală interioară și exterioară, lucrare realizată în 1805-1806”, spune Ligia Rizea.

Ctitorul principal al bisericii este “cunoscutul vătaf de plai al Hurezilor, Ioan Popescu, (…), alături de mulți alți ctitori mărunți pictați în emblematicul lăcaș al cărui interior adăpostește, în pronaos, pe pereții de sud, vest și nord, 37 de personaje rurale, rânduite parcă voievodal, unele numite ‘prisoase’, într-un tablou ctitoricesc colectiv unic pe care l-am comentat de mai multe ori”, spune acad. Răzvan Theodorescu în ‘Episcopi și ctitori în Vâlcea secolului al XVIII-lea’.

Pentru că potecașii (vătafii) nu erau însă peste tot urâți de comunitate, în zona comunelor înstărite din depresiunea Horezu — Slătioara, Măldărești, Vaideeni, Tomșani, Costești — aceștia erau chiar apreciați și plătiți de oamenii din localitate ale căror gospodării erau prădate de haiduci.

Astfel, biserica din Urșani, ca orice biserică a cărei vârstă se numără în secole, are legenda ei. Preotul paroh Constantin Mănescu, datorită strădaniei căruia biserica a fost consolidată, iar pictura interioară restaurată, vorbește despre această legendă, menționând consemnările unui țăran luminat din Urșani, Petre Dichel. Acesta povestește că pe vremuri trăiau în zonă doi haiduci, Corcodel și Florea Urșanu, care jefuiau boierii și negustorii bogați și își țineau banii împreună. La un moment dat, cei doi haiduci s-au despărțit, Corcodel și-a ascuns partea sa în scorbura unui fag, iar Florea Urșanu într-o nișă săpată în peretele bisericii sub chipul unuia dintre ctitori.

Cei doi haiduci au fost prinși de potecași, au fost uciși, iar banda lor a fost trimisă la ocnă. Se mai spune că I. G. Duca, pornind de la această legendă, ar fi descoperit banii ascunși în perete, o parte din ei ar fi fost folosiți pentru construirea căminului cultural, iar altă parte pentru acțiunile filantropice făcute în Urșani de soția sa, Nadia Duca. Lucru adevărat este însă că, în pronaos, unde își are mormântul și I. G. Duca, pe peretele de vest, chipul pictat al unuia dintre ctitori a fost, la un moment dat, desprins din perete.

“Revenind însă la Biserica din Urșani, ‘acestea ce se nunesc prinoase au ajutatu, cine cu ce au putut, mai multu cu (a)lergătura’ — stă scris deasupra celor 15 personaje înșiruite de-a lungul peretelui de nord, preoți, diaconi, țărani și soțiile acestora, ceea ce te duce cu gândul la o exemplară mobilizare a întregii comunități pentru a construi o biserică mare și frumoasă (de altfel, înscrisă în Lista monumentelor istorice, la categoria valorică A — ce indică patrimoniul cultural construit de valoare națională excepțională). Din inscripțiile păstrate în biserică se cunosc mai multe nume de zugravi: Milcu zugrav, Gheorghe ucenicul, Preda zugravul din județul Gorj, zugravul Dinu din Craiova. Cel din urmă semnează fresca ce împodobește registrul superior al fațadelor, unde sunt pictați prooroci, sibile și filosofi, după tradiția statuată deja la începutul secolului al XIX-lea în pictarea bisericilor vâlcene și, probabil, și ampla scenă a Judecății de apoi, plină de detalii surprinzătoare, creionate de o mână cu vădit talent și unde, în Paradis, este pictată o acvilă cruciată în zbor deschis, amintind stemele valahe”, spune prof. Ligia Rizea, specialist în patrimoniu.

În prezent ceea ce aduce, deopotrivă, în prim plan Biserica din Urșani este faptul că în pronaosul ei a fost reînhumat ilustrul om politic I. G. Duca, parlamentar, ministru al educației (1914-1918), ministru al agriculturii (1919-1920), ministru al afacerilor externe (1922-1926), ministru al afacerilor interne (1927-1928), președinte PNL (1930 — 1933), prim-ministru (14 noiembrie și 30 decembrie 1933), asasinat de legionari pe peronul gării din Sinaia, în 29 decembrie 1933, după ce fusese într-o audiență la regele Carol al II-lea. Tot aici se află și mormântul soției sale, Nadia Duca, iar de câțiva ani comemorarea marelui om politic a devenit o manifestare la care participă întreaga localitate.

Biserica din Urșani nu este singura ctitorie ridicată de vătafi în județul Vâlcea, mai sunt cunsocute cinci astfel de biserici de zid în zona Horezu și pe Valea Oltețului. “Însă evident că sunt mai puține astfel de ctitorii decât cele construite de haiduci, vătafii sau potecașii era plătiți cu simbrie, spre deosebire de haiduci care aveau tot interesul să câștige popularitate și simpatie între oamenii simpli”, conchide prof. Ligia Rizea.

AGERPRES / (AS — autor: Liviu Popescu, editor: Marius Frățilă)

La 29 noiembrie 2005, Organizația Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția nr. 60/30, care include declarația prin care OHI a adoptat Ziua Mondială a Hidrografiei, pentru a fi marcată în fiecare an la 21 iunie. Scopul aniversării acestei zile este de a oferi o publicitate corespunzătoare, la toate nivelurile și de a crește gradul de acoperire a informații hidrografice la nivel global. Totodată Națiunile Unite îndeamnă toate statele să lucreze cu această organizație pentru a promova o navigare în condiții de siguranță, în special în zonele internaționale vulnerabile.

Cu prilejul celebrării acestei zile în 2015, Organizația Hidrografică Internațională marchează 94 de ani de la înființare.

Tema zilei pentru 2015 ”Mările noastre și căile de navigație — încă nu sunt pe deplin cartografiate și explorate” se concentrează pe faptul că o mare parte din mările, oceanele și apele navigabile rămân necunoscute și încurajează inițiativele inovatoare de colectare a datelor despre acestea. Măsurarea adâncimii și cunoașterea formei fundului mărilor sunt foarte utile pentru desfășurarea oricărei activități umane în apă sau la suprafața acesteia. De asemenea, aceste date au un impact semnificativ asupra modului de creștere a nivelului mării, de formare a furtunilor și a valurilor uriașe care afectează zona de coastă.

Mările și oceanele au o contribuție majoră la creșterea economiei mondiale și a bunăstării populației. Peste 90% din transporturile comerciale din lume se fac pe apă. În plus, mările și oceanele, inclusiv fundul mării și subsolul marin, adăpostesc mari resurse pentru produsele alimentare, pentru resursele minerale, pentru producerea energiei, pentru apă, pentru bio-medicamente și pentru infrastructură, potrivit www.ngdc.noaa.gov.

În condițiile creșterii rapide și dezvoltării așa-numitei ”economii albastre” cunoașterea adâncimea mărilor și oceane devin mai importante decât oricând înainte.

Munca celor din domeniu permite utilizarea sigură și eficientă a mărilor, oceanelor, zonele de coastă, lacuri și râuri.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Irina Andreea Cristea)

Potrivit unui comunicat de presă remis, duminică, de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, în cadrul căruia Muzeul Ceasului funcționează ca secție, premiul a fost câștigat de această instituție după monitorizarea, pe o perioadă de minim 12 luni, a recenziilor turiștilor care au apreciat atât valoarea patrimoniului, cât și activitatea personalului.

Sediul Muzeului Ceasului a fost închis, în august 2013, clădirea fiind supusă unui proces de restaurare și consolidare în cadrul unui proiect de aproximativ 8 milioane de lei fiind finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013.

În aceste condiții, activitatea muzeului se desfășoară în două spații distincte, respectiv în sala ‘Auditorium’ a Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova, unde se află expoziția de bază, și la Muzeul Memorial ‘Nicolae Iorga’ din Vălenii de Munte.

Muzeul Ceasului și-a deschis porțile în anul 1963, într-o sală a Palatului Culturii din Ploiești, prin grija profesorului Nicolae Simache, director al Muzeului de Istorie între anii 1954 și 1971.

Ulterior, colecția de ceasornice a fost adusă într-o clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Patrimoniul Muzeului Ceasului ‘Nicolae Simache’ numără în prezent peste 4.000 de piese și componente specifice ilustrând evoluția sistemelor de măsurat timpul.

AGERPRES/(AS—autor: Anamaria Toma, editor: Adrian Drăguț)

Premierul indian Narendra Modi a inițiat cererea de stabilire a unei zile pentru celebrarea acestei practici străvechi, în septembrie 2014, și a fost aprobată de 177 de membri ai Adunării Generale a ONU.

Data propusă de oficialul indian, respectiv 21 iunie, reprezintă data solstițiului de vară, o sărbătoare cu o semnificație deosebită în multe culturi.

Premierul indian a subliniat, cu acest prilej, că ”Yoga (..) reprezintă unitatea dintre minte și trup, gândire și acțiune, cumpătare și abundență, armonia dintre om și natură, o abordare holistică a sănătății și a bunăstării”.

Totodată, ONU a invitat toate statele membre să încurajeze celebrarea Zilei Internaționale Yoga, pentru a sensibiliza oamenii să facă alegeri mai sănătoase și să adopte stiluri de viață ce favorizează o mai bună sănătate, potrivit www.yogaezoteric.net.

La rândul său, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon afirma: ”Yoga poate îmbunătăți rezistența împotriva bolilor netransmisibile. Yoga poate aduce comunitățile împreună într-o manieră incluzivă, care generează respect. Yoga poate contribui la dezvoltare și pace” .

În 2015, pentru prima dată, toate școlile de Yoga din întreaga lume celebrează Ziua Internațională Yoga printr-o serie de programe speciale.

Și în România, această zi este marcată prin diverse activități, organizate în mai multe orașe din țară.

Yoga este o practică veche de 5.000 de ani, care combină posturi corporale (ASANA), cu tehnici de respirație și de ritmare a suflului (PRANAYAMA), relaxare și meditație. Specialiștii în yoga vorbesc despre o ”liniștire a minții” prin intermediul căreia poate fi înțeleasă adevărata natură a existenței.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)