Romania on TOP 10
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt sărbătoriți de Biserica Ortodoxă la 29 iunie.

Sfinții Apostoli Petru și Pavel, pictură murală — Mănăstirea Cozia
Biserica a hotărât ca cei doi Apostoli să fie cinstiți în aceeași zi deoarece în aceeași zi și în același an au pătimit moarte martirică la Roma, la 29 iunie 67, în timpul împăratului Nero.
Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos, iar Sfântul Apostol Pavel a fost martirizat prin tăierea capului, întrucât era cetățean roman și avea dreptul la o moarte mai demnă, care să nu fie asemănătoare cu moartea sclavilor.
Sfântul Apostol Petru a fost fratele Sfântului Apostol Andrei și pescar ca toți cei din familia lui.
Numele său iudeu era Simon, nume pe care Iisus îl schimbă în Chifa sau Petru, adică piatră, așa cum spune Sfântul Evanghelist Ioan — “Și l-a adus la Iisus. Iisus, privind la el, i-a zis: Tu ești Simon, fiul lui Iona; tu te vei numi Chifa (ce se tâlcuiește: Petru) (Ioan 1, 42).
Sfântul Apostol Petru este martor, împreună cu Iacov și Ioan, la Schimbarea la Față a lui Hristos, pe muntele Tabor. Când Iisus îi întreabă pe apostoli cine cred ei că este El, Petru răspunde: “Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu” (Matei 16, 16).
S-a lepădat de Fiul lui Dumnezeu în noaptea în care Mântuitorului a fost dat în mâna gărzilor.
“Cu rânduiala lui Dumnezeu a fost lăsat să se lepede de Hristos de trei ori, în vremea patimii Sale, din trei pricini: pentru a se smerii mai mult, pentru a plânge mai cu amar în toată viața sa (Matei 26, 27) și pentru a avea mai multă milă de cei păcătoși, fiind foarte aprins pentru Hristos”, arată arhimandritul Ilie Cleopa (vol. ”Predici la Praznice Împărătești și la Sfinții de peste an”).
După Înviere însă, Hristos i-a încredințat Sfântului Apostol Petru păstoria celor care vin la El, ca semn că i s-a iertat păcatul său.
În ziua Cincizecimii, Sfântul Apostol Petru vorbește plin de Duhul Sfânt mulțimilor adunate la Ierusalim, dovedind că Iisus este Mesia cel așteptat. Ca rezultat al predicii lui, în acea zi s-au botezat primii trei mii de oameni, întemeindu-se astfel prima comunitate creștină.
Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Galatia, Asia Proconsulară, Bitinia și Roma. În anul 50 a participat la Sinodul Apostolilor din Ierusalim, unde s-a hotărât ca cerințele rituale ale religiei mozaice să nu fie obligatorii pentru creștinii proveniți dintre păgâni.
Sfântul Apostol Pavel (detaliu), pictura murală — Mănăstirea Cozia
Foto: (c) Tudor IOSIFARU / Arhiva AGERPRES
Sfântul Apostol Pavel era tot evreu de neam, născut în Tarsul Ciliciei (Turcia de astăzi), care mai înainte de a crede în Hristos se numea Saul.
Supranumit “Apostolul neamurilor”, Pavel a fost apostolul care a avut cea mai amplă și fructuoasă misiune evanghelizatoare. După studii făcute la școala rabinului Gamaliel, Saul s-a arătat ca un prigonitor de temut al creștinilor, plin de zel pentru legea mozaică.
În urma unei revelații de pe drumul Damascului, când Iisus îi apare într-o lumină orbitoare și îi spune: “Saule, Saule, de ce Mă prigonești?”, s-a convertit la creștinism, după care și-a început misiunea de apostol “mai pe urmă chemat”.
În cele trei călătorii misionare ale sale, Sfântul Apostol Pavel a adus la credință mulțimi de păgâni, întemeind biserici în toate marile orașe din spațiul asiatic și de răsărit al Imperiului Roman.
Propovăduirea sa a provocat o mare revoltă, astfel Sfântul Apostol Pavel a fost acuzat la procuratorul Iudeii de trădare. În urma acestui fapt, a fost întemnițat vreme de doi ani, după care, pentru a scăpa de judecata Sinedriului, a făcut apel la Cezar, în calitatea lui de cetățean roman.
Ajuns la Roma, a rămas captiv vreme de doi ani, timp în care și-a continuat lucrarea de propovăduire a Evangheliei și de întărire a comunității creștine de acolo.
În anul 67, în timpul lui Nero, a fost decapitat la Roma, în aceeași zi în care Sfântul Apostol Petru era crucificat.
AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel, editor: Marina Bădulescu)
Republica Seychelles, țară insulară formată din 158 de insule din Oceanul Indian, la 1,600 km est de Africa, în nordul insulei Madagascar, sărbătorește, la 29 iunie, ziua națională, data proclamării independenței (1976).

Captură Foto: (c) Martin Rojek / YouTube
Alte regiuni și țări vecine sunt: Zanzibar la vest, Mauritius și Réunion la sud, Comore și Mayotte în sud-vest, iar Maldive la nord-est. Republica Seychelles are o suprafață de 455 kmp și o populație de 92.000 de locuitori (2014), potrivit worldpopulationreview.com.
Ținutul oferă o serie de plaje mirifice cu ape turcoaz, lagune paradisiace, recifuri de corali, vegetație luxuriantă, briză tropicală și o climă caldă. De asemenea, se regăsesc multe plante rare, care nu cresc în altă parte din lume, nu mai puțin de 81 de specii unicat supraviețuind în pădurile tropicale luxuriante care acopereau insulele până la sosirea tardivă a oamenilor, acum două secole, potrivit turistik.ro. Printre acestea se numără și coco-de-mer, originare din Praslin, Vallee de Mai.
Captură Foto: (c) Martin Rojek / YouTube
Seychelles reprezintă și un punct de atracție pentru cei care urmăresc păsările, milioane de specii de rândunică de mare făcându-și aici cuib și depunând ouă. Doar cu 30 de ani în urmă au început acțiuni de conservare a speciilor aflate pe cale de dispariție. De atunci, rezervațiile naturale și sanctuarele au făcut din Seychelles un paradis al păsărilor.
Victoria, capitala republicii Seychelles, este situată pe coasta de nord a insulei Mahe și are o populație de 25.000 de locuitori (2014), potrivit worldpopulationreview.com. Orașul a fost întemeiat de regimul colonial englez. Frumusețile naturale îmbie mii de turiști să revină anual. Plajele, oceanul și plimbările prin oraș sunt printre cele mai căutate, acest lucru și datorită oamenilor primitori.
Există și numeroase atracții turistice, unde vizitatorii pot afla mai multe lucruri despre cultura și istoria orașului. Seychelles International Airport sau Aeroport de la pointe Larue din capitală face legătura cu toate capitalele importante ale lumii. Victoria deține și o superbă grădină botanică, un Muzeu de Istorie Naturală și o miniatură a Big-Bang-ului. Străzile sunt pline cu magazine cu multe suveniruri și nu numai cu acestea.
Dintre atracțiile turistice mai amintim: Insula La Digue, o insulă aproape izolată, a treia cea mai mare insulă locuită, considerată un paradis al păsărilor exotice, a naturii sălbatice, a pădurilor de orhidee și a tuturor celor pasionați de scufundări. La Digue este și un loc renumit pentru tradiții, băutura fiind servită în coajă de nucă de cocos.
Mahe este cea mai mare insulă din arhipelag. Cea mai fină plajă este Anse Major, care este situată în zona de nord-vest a insulei, fiind accesibilă doar pe jos ori cu barca de pescuit. Drumul se face prin văi umbrite și stânci de granit și se termină pe nisipuri albe și fine. Zona este considerată cea mai bună pentru snorkeling. O altă atracție o reprezintă Morne, cel mai înalt vârf din Mahe și Parcul Național Morne.
Insula Aride este una din cele mai bune rezervații tropicale din lume. Aici se regăsesc cele mai multe păsări, printre care și Porumbelul Albastru și o serie de multe alte specii unice. Beau Vallon este situată în zona de nord-vest a Mahe și este un golf preferat atât de turiști, cât și de localnici. Aici se găsesc numeroase hoteluri, restaurante, precum și zone amenajate pentru scufundări și alte sporturi.
În ceea ce privește gastronomia, aceasta dispune de diferite feluri de mâncare din fructe de mare și nuci de cosos. Cel mai des întâlnit în pregătirea felurilor de mâncare este peștele, preparat în diverse feluri. Există, de asemenea, și specialități culinare tradiționale, bazate pe carne de miel, pui și porc.
AGERPRES/(Documentare — Suzana Cristache Drăgan, editor: Andreea Onogea)
Ziua Internațională a Dunării este aniversată anual, la 29 iunie. Evenimentul marchează semnarea, la Sofia, în Bulgaria, la 29 iunie 1994, a Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (ICPDR). Documentul asigură cooperarea dintre guverne, organizații non-guvernamentale, instituții de cercetare și industrie, această dată fiind marcată la nivel internațional la propunerea țărilor dunărene și sub auspiciile Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea.

Manifestările dedicate acestei zile se desfășoară în toate statele dunărene, pentru a evidenția dorința acestora de a adopta măsuri și strategii comune pentru protejarea fluviului Dunărea, fie că este vorba de fenomene extreme (secetă sau inundații), fie că este vorba despre poluări accidentale. Pe malurile fluviului au loc festivaluri, întâlniri publice sau evenimente distractiv-educative. Ziua Dunării înseamnă solidaritate între popoarele care împart acest bun comun, în ciuda diferențelor de culturi și istorii, având o dorință comună — responsabilitatea de a proteja această resursă prețioasă.
În acest an, tema propusă de Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) pentru sărbătorirea Zilei Internaționale a Dunării este “Fii activ”.
Dunărea este principalul fluviu european, care aduce numeroase beneficii economice țărilor riverane și împreună cu afluenții săi formează unul dintre cele mai importante sisteme acvatice din Europa. Reprezintă o sursă importantă pentru alimentarea cu apă potabilă, apă pentru irigații și industrie pentru cei peste 80 de milioane de oameni din această regiune. Comunitățile riverane Dunării se implică în acțiuni ecologice, educative, socio-culturale, sportive, de recreere, pentru a marca dorința comună de a-și uni forțele în sprijinul protejării acestui fluviu unic în Europa.
Bazinul hidrografic al Dunării joacă un rol important în contextul politic, social, economic și cultural, pentru dezvoltarea Europei Centrale și de Sud-Est.
Fluviul Dunărea este al doilea ca lungime dintre fluviile Europei, după Volga, și singurul din Europa care curge de la vest la est. Izvorăște din munții Pădurea Neagră, străbate Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, și are afluenți în alte șapte state. Fluviul traversează patru capitale — Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.
AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Andreea Onogea)
Judoka Andreea Chitu brought Romania the second gold medal at the 2015 European Games in Baku (Azerbaijan). Chitu defeated on Thursday France’s Annabelle Euranie in the final of the 52kg weight division.

Chitu entered directly the round of 16, where she beat Israeli Roni Schwartz; then she left behind Italian Odette Giuffrida in the quarterfinal and German Mareen Kraeh in the semifinal.
The judo competition in Baku also stands as European Championships this year, after the spring competition scheduled in Glasgow has been cancelled.
For Andreea Chitu, it was the second European gold, after the medal in Chelyabinsk (Russia) in 2012. She also won silver in the 2013 European Championships in Budapest and bronze last year in Montpellier (France). Her World Championships record also includes one silver medal in Chelyabinsk in 2014 and one bronze in Paris, in 2011.
Romania’s record in the Baku games now stands at ten medals — two gold, four silver and four bronze. AGERPRES
The Romanian women’s epee team has taken home the gold medal in the fencing event European Games in Baku (Azerbaijan), on Friday, after defeating Estonia in the epee finals, by 31-25.

Romanian fencers celebrate after winning the women’s epee final
The Romanian women’s epee team (Ana-Maria Branza, Simona Gherman, Simona Pop) has brought home the third gold medal of the Romanian delegation in Baku and the fourth of the fencers in the competition.
The final started out badly for the tricolours, Simona Pop losing the first duel, with Irina Embrich (3-5). Simona Gherman reset the balance (6-6) after facing off with Katrina Lehis. Two assaults followed in which Branza, Pop and, respectively, Kirpu and Lehis risked nothing and no points were scored. Ana-Maria Branza took Romania to the advantage after squaring off with Embrich (10-8), Gherman pushed the lead further against Kirpu, who is ranked 3rd in the world, (10-5), Julia Beljajeva reduced the difference against Branza (10-6). Simona Pop managed an excellent duel with Kirpu, gaining a further 5-point advantage for Romania (21-12), while Gherman managed to fend off Embrich’s attacks, managing a definitive win for Romania at 31-25.
The match against Estonia was a re-edit of the final of the European Championships in Montreux (Switzerland) that took place at the beginning of the month, when the tricolour conquered gold following a 45-35 win.
Qualified directly to the semifinals, Romania defeated Russia by 31-24. Before the final duel, the tricolours had a two-point advantage, 23-21, but Ana-Maria Branza, gold medalist in Baku in the individual competition, clearly dominated Sivkova (8-3), despite a leg injury, bringing the Romanian team’s victory.
Romanian men’s sabre team, silver in the finals
The Romanian men’s sabre team has gained the silver medal in the fencing event of the European Games in Baku (Azerbaijan), on Friday, after being defeated by Italy by one point, 45-44.
Massimiliano Murolo won the match by a surprising ballestra in the final exchange against Tiberiu Dolniceanu.
Italy led Romania (Tiberiu Dolniceanu, Iulian Teodosiu, Alin Badea) for the most part of the final, but the tricolours were close to the gold medals. Murolo took Italy on the advantage after the first duel against Teodosiu (5-2). Dolniceanu reduced the difference in the duel against Alberto Pellegrini (10-8) after leveling the score at one point (8-8).
Luigi Miracco consolidated the advantage of the Italians at the expense of Badea (15-12), but Teodosiu managed a remarkable performance against Pellegrini (20-19). Murolo bested Badea (25-22), but Dolniceanu turned the score to Romania’s advantage after defeating Miracco (29-30). The situation remained in Romania’s advantage after the clash between Pellegrini and Badea (34-35), but Italy managed to once again take the lead following the Miracco — Teodosiu face-off (40-38).
The decisive match, between Dolniceanu and Murolo was dominated by the Romanian fencer in its first part, Dolniceanu managing four consecutive points, bringing the score to 40-42, but the Italian managed to score 3 points in a row (43-42) and while Dolniceanu leveled the score twice, Murolo won thanks to his ballestra.
In the semifinal Romania had defeated, just as dramatically, Germany, by 45-44, while in the quarterfinals the Romanian fencers outright defeated Hungary by 45-34.
In the match for the bronze medal, Germany disposed of Russia by 45-44.
The medal tally of the Romanian delegation in Baku is of 12 medals: 3 gold, 5 silver, and 4 bronze medals. AGERPRES
Romania advanced on Friday evening, on day 15 of the Baku European Games competitions, from position 19 to 16 in the medal table, with a total of three gold, five silver and four bronze medals.

Members of team Romania pose with their gold medals on the podium after winning the women’s Team Epee final during the Baku 2015 European Games
On Friday Romania claimed the gold through the women’s epee team and silver through the men’s sabre team.
Gold medallist Andreea Chitu shows her medal during the award ceremony for the women’s 52kg Judo competition at the European Games in Baku
A breakdown of the medal count is as follows: gold for fencer Ana-Maria Branza in the women’s individual epee competition, for judoka Andreea Chitu in the women’s 52-kg category, and for the women’s epee team (Ana-Maria Branza, Simona Gherman, Simona Pop, Amalia Tataran); silver for gymnast Andreea Iridon in the beam event of the women’s artistic gymnastics competition, for rowers Roxana Borha and Elena Meroniac in the women’s kayak double (K2) 500m race, the aerobic gymnastics team (Lavinia Panaete, Bianca Gorgovan, Dacian Barna, Gabriel Bocser and Lucian Savulescu), fencer Tiberiu Dolniceanu in the men’s individual sabre competition and the men’s sabre team (Tiberiu Dolniceanu, Alin Badea, Iulian Teodosiu, Madalin Bucur); bronze for gymnast Andreea Iridon in the women’s uneven bars event, gymnast Marius Berbecar in the men’s parallel bars event, Daniela Hondiu in the women’s 60-kg sambo event and Simona Gherman in the women’s individual epee event.
In the overall medal standings as of June 26, Russia was firmly on top with 69 gold, 34 silver and 36 bronze medals, followed by Azerbaijan with an 18-14-20 count, the UK with 16—8-16, Germany 14-14-31, a.s.o. AGERPRES
În municipiul Râmnicu Vâlcea, în cartierul Bujoreni, printre casele ascunse de tei și frasini, pe o stradă îngustă care urcă de la Muzeul Satului, într-o curte mică se află un…alt muzeu.

Un muzeu care privindu-l te face să mergi cu mintea dincolo de marginile lumii, pe mări și oceane, acolo unde doar Adrian Șuiu a vrut să trimită privitorul impresionantei colecții de vapoare, galioane, goelete, mici miniaturi ale frumoaselor corăbii de demult. Aici pot fi admirate galionul St. Francisco II, goeleta Independence, Nava Dnow sultan, galionul Sf. Ioan Botezătorul, crucișătorul Bismark, nava Gat’s II, un drakkar viking etc.
“Am visat de când mă știu să ajung marinar. Ăsta a fost visul meu. Am dat de două ori examen la institutul de marină și am picat. Tatăl meu fugise în Serbia și Austria și au umblat la dosar, m-au picat cu 20 de sutimi, primul sub linie. Dar nu am renunțat să ajung pe mare. În toamna când am venit supărat acasă de la Institutul de Marină m-am dus la Comisariatul Militar și am cerut să vorbesc direct cu tovarășul comandant și, la 18 ani, i-am spus ‘orice ar fi, eu vreau să fac armata la marină’. M-a privit mirat, toată lumea voia să facă armata aproape de Vâlcea, de casă, eu voiam departe, acolo, pe mare. Cred că impresionat de naivitatea și entuziasmul meu, imediat am fost încorporat și am ajuns în aceeași zi la Constanța, la Institutul Militar, ca soldat în termen”, spune Șuiu.
Aici începe povestea tânărului marinar pe cea mai veche navă militară din flota românească, “Eugen Stihi”, oferită Marinei Regale a României în 1920 de către Franța.
“După primele două luni de instrucție militară, în 1985 am fost repartizat marinar pe NMH 112 — ‘Eugen Stihi’. Istoria acestei nave care făcuse operațiuni în Al Doilea Război Mondial, nu știu cum să spun, era compleșitor totul pentru un ‘bulache’ ca mine. Apropos, așa eram numiți noi pe vas. Când ne cunoștea comandantul ni se adresa fie cu bulache, fie cu abțibild. Deveneai abțibild dacă te pricepeai la ceva, dacă nu rămâneai la stadiul de bulache, adică un un fel de prostovan. Și acum retrăiesc momentul când am intrat sub puntea de la prova, unde erau dormitoarele noastre cu 10 paturi suprapuse și cu televizorul în mijloc pe masă”, spune marinarul.
Așa l-a cunoscut pe maistrul militar Timofciuc, cel care făcuse războiul pe canoniera românească, dar și “aprigul maistru Durac Vasile”.
“A fost momentul în care eram triați, să vadă unde ne pricepem. Eu eram recomandat de fruntașul nostru pentru electromecanic. Nu știu, cred că am fost inspirat când m-a întrebat maistrul militar Durca despre legea lui Ohm și eu i-am răspuns: ‘ești om cu mine, sunt om cu tine’. A râs, m-a băgat sub punte și când a văzut că eu de fapt cunosc fizică, electricitate, mi s-a dat în primire sala mașinilor. Nu spun din nou cum am receptat acea imagine, eu un novice care intram ca într-un muzeu. În dreapta bateriile navei, în stânga și dreapta motoarele mai înalte decât mine, scările pe care nu se cobora pe trepte, ajunsesem sincer ca în câteva secunde la un moment dat să mă deplasez pe navă. Din sala mașinii era uzina cu generatoarele și panourile electrice”, spune Șuiu.
Viața de marinar începe evident de “jos, chiar de la coastele vaporului, cu curățenia santinelor”, iar Șuiu a evoluat în timp la stadiul de “abțipild”.
“Pot spune că a fost cel mai frumos an jumătate din viața mea, am cunoscut oameni deosebiți, am dat și foc vaporului, evident nu era vina mea, dar am stat cu spaimă. Am mers pe mare, am dat barba jos la vapor, mă refer la acea curățenie în docuri, când toată carena este bărbierită de alge și scoici. Am avut doi comandanți minunați. Trebuie spus că atunci când a jucat Steaua București finala Cupei Campionilor am picat de cart. Devenisem carcalete, nu mai eram șobolan sub punte, noi mecanicii așa eram numiți. Am pierdut meciul, dar domnul comandant a venit la mine, mi-a luat banderola de cart și m-a trimis jos la televizor să văd reluările de la șuturile apărate de Duckadam. Știa că este un moment istoric și era păcat să îl pierd”, spune Adrian Șuiu.
Despre comandantul Echimov, marinarul vâlcean își amintește și despre gestul acestuia în ziua următoare accidentului de la Cernobâl.
“Cred că a fost unic în cazul flotei românești, când dimineața ne-a trezit comandantul și ne-a obligat pe toți să bem iod. Nu știam de ce, era secret totul, dar ulterior am aflat de accidentul nuclear și am înțeles că inițiativa lui Echimov fusese singulară și ulterior au repetat-o toți. Îmi amintesc tărăboiul iscat când s-a pierdut o mină pe mare, evident o mină falsă, dar tot la fel a fost agitația. Și nu pot uita nici toxiinfecția alimentară din port când toți marinarii efectiv am fost cărați cu camioanele militare pe saltele la spital, de la niște macaroane. Eu trebuia să plec și în concediu”, mai spune marinarul.
Poveștile marinărești ale lui Adrian Șuiu de pe nava care a făcut istorie alături de bricul Mircea mai includ și antena cu semnul pirat prin care se prindeau programele TV din Bulgaria, furieratul, tunurile care nu funcționau pentru că la fiecare splălare a lor se mai pierdea în mare câte un element,.
Cariera de marinar al lui Șuiu a fost încheiată prin ordinul lui Nicolae Ceaușescu din 1987, când a hotărât ca toții militarii să fie aduși la canal să grăbească lucrările.
“Din păcate, așa s-a încheiat legătura mea cu Eugen Stihi. Nu trebuie uitată această navă. Alături de ‘Mircea’, ‘Eugen Stihi’ a făcut istorie, este cea mai veche navă din flota noastră, este bătrâna doamnă care obligatoriu trebuie să fie făcută muzeu”, spune Șuiu.
Canoniera ‘Eugen Stihi’ a fost construită în 1916 șilivrată statului român de Franța, în 1920, în cadrul contractelor de război încă nelichidate în urma încheierii Primului Război Mondial, împreună cu alte trei nave din aceeași clasă. Navele făceau parte din așa numita serie (clasa) ‘B’, lansată la apă între anii 1916 — 1917, inițial utilizate în escortele antisubmarine, Franța însăși păstrând patru unități din aceeași clasă.
Inițial, Friponne, cea mai mare dintre nave, a primit numele Eugen Stihi, în cinstea soldatului român care și-a pierdut viața în luptele de la Turtucaia.
Eugen Stihi a fost una dintre cele mai active canoniere în cel de-Al Doilea Război Mondial, participând la bătăliile de pe Marea Neagră și la operațiunile de retragere din Crimeea.
Ulterior celui de al Doilea Razboi Mondial, ‘Stihi’ ajunge în mâinile sovieticilor, care au înapoiat-o românilor după câțiva ani.
‘Stihi’ a mai servit apoi ca navă hidrografică și ca navă de instrucție pentru Școala de Aplicație. Transformarea sa într-un muzeu ar presupune montarea la bord a întregii tehnici de luptă și de navigație, toate aparatele fiind acum într-un depozit.
În prezent, ‘Eugen Stihi’ se află în zona Portului Militar Mangalia. Nava a fost salvată de la ‘tăiere’ și se așteaptă repararea ei, autoritățile locale din Mangalia intenționând să o transforme într-un muzeu.
AGERPRES / (AS — autor: Liviu Popescu, editor: Marius Frățilă)
Campania “Dăruiește timp, donează sânge!” se va desfășura între 27 și 29 iunie, într-un mall bucureștean, ocazie cu care locuitorii Capitalei pot dona sânge la unitățile mobile special amplasate la intrarea principală a centrului comercial, informează un comunicat transmis miercuri AGERPRES.

Acțiunea este organizată de Sun Plaza Shopping Center și Asociația React, împreună cu Centrul de Transfuzie Sanguină București.
Unitățile mobile pentru donare de sânge vor fi deschise, în perioada campaniei, între orele 9,00 și 13,00.
Pe parcursul celor trei zile ale campaniei “Dăruiește timp, donează sânge”, vor putea dona simultan câte două persoane la fiecare 10 de minute. Recoltarea de sânge va fi realizată de personal specializat, medici și asistente de la Centrul de Transfuzie Sanguină București, în condiții de siguranță și folosind instrumente de unică folosință. La fiecare donare, se vor recolta aproximativ 450 de mililitri de sânge, care vor fi ulterior utilizați în spitalele din București pentru pacienții supuși unor intervenții chirurgicale sau pentru cei care au nevoie de transfuzii de sânge.
La finalul procesului, donatorii de la Sun Plaza vor avea la dispoziție o zonă special amenajată pentru a se reface, lângă unitatea mobilă amplasată pe esplanada de la intrarea principală, din Șoseaua Olteniței. Înainte de a dona, celor interesați li se recomandă consumarea unui mic dejun normal cu legume și fructe, fără multe proteine și grăsimi.
“Este dovedit faptul că donarea de sânge, pe lângă principalul beneficiu de a salva viețile omenești, contribuie și la îmbunătățirea sănătății donatorului. În urma donării, sângele este împrospătat, imunitatea organismului crește, iar riscurile de paralizie și de accident vascular se reduc cu aproximativ 30%”, precizează inițiatorii campaniei.
Campania “Dăruiește timp, donează sânge” face parte din strategia de “corporate social responsibility” a Sun Plaza Shopping Center și se adresează tuturor bucureștenilor interesați să contribuie printr-un gest umanitar la salvarea de vieți.
AGERPRES/(AS — autor: Oana Ghiță, editor: Georgiana Tănăsescu)
O alimentație adecvată poate stimula sistemul imunitar al organismului, mai ales după perioada sezonului rece când s-a trăit într-o expunere constantă la bacterii și viruși de sezon.

Obiceiurile alimentare nesănătoase, adică un regim bogat în zahăr, alimente semipreparate, pline de grăsimi și sare, alergiile nediagnosticate, lipsa exercițiului fizic, lipsa unui somn odihnitor suficient, habitatul în orașe mari, suprapopulate sau în apropierea antenelor de telefonie mobilă, consumul insuficient de apă și excesiv de băuturi carbogazoase dulci sunt doar câțiva factori care pot declanșa o scădere a capacității de acțiune a sistemului nostru imunitar, susțin nutriționiștii.
Potrivit nutriționistului Lygia Alexandrescu, practicarea unui mod de viață cât mai puțin nociv cu putință poate să ajute la echilibrarea funcțiilor sistemului imunitar, chiar și în situații limită.
“Alimentația este o parte importantă a acestei soluții. Pe lângă hidratarea obligatorie cu suficientă apă pe zi și consumul echilibrat de proteine, glucide și lipide într-o formă cât mai dietetică și mai apropiată de natural, este important de reținut consumul unor substanțe cu acțiune foarte specifică la nivel imunitar. Aceste substanțe nutritive se găsesc din abundență în fructele de vară. Căpșunile conțin o cantitate mare de vitamina C, B1, B6, antioxidanți și acid folic. Vitaminele B sunt utile în regenerarea țesuturilor, iar acidul folic menține unghiile și părul sănătoase. Vitamina C menține pielea sănătoasă și are un rol important în vindecarea rănilor și arsurilor. Căpșunile mai conțin fier, calciu și magneziu, minerale care întăresc oasele, dinții, sistemul nervos și asigură oxigenarea celulară. În plus, căpșunile sunt ușor digerate și conțin un număr mic de calorii. Singurul dezavantaj al acestor fructe este că pot fi alergenice, mai ales la persoanele predispuse la alergii”, a afirmat nutriționistul.
De asemenea, pentru că sunt bogate în compuși numiți salicilați, căpșunile nu sunt recomandate nici persoanelor cu intoleranță la aspirină, produs ce conține o substanță asemănătoare — acid acetilsalicilic.
Lygia Alexandrescu afirmă că piersicile furnizează o cantitate importantă de vitamina C și A, au un conținut ridicat în zahăr și prezintă o serie de beneficii pentru sănătate: efect diuretic, laxativ și detoxifiant, sunt foarte ușor asimilabile, sunt folositoare în afecțiuni pulmonare, infecții respiratorii sau anemie.
Totodată, caisele au un conținut deosebit de ridicat în betacaroten (caisele portocalii închis sunt printre fructele cu cel mai ridicat astfel de conținut), sunt bogate în fibre solubile și potasiu. “Din acest motiv, pentru o bună funcționare a colonului și pentru reglarea nivelului colesterolului, este indicată cura cu aceste fructe delicioase. Caisele sunt bogate și în magneziu, sodiu, fosfor și fier, au puternic efect laxativ, curăță și detoxifică ficatul și întreg sistemul digestiv și sunt imuno-stimulatoare”, a explicat Alexandrescu.
Potrivit acesteia, zmeura este o bogată sursă de vitamina C, sodiu, flavonoide și pectine și întărește sistemul de apărare al organismului și prin prezența vitaminei C se îmbunătățește absorbția de fier, fiind considerată fruct anticancerigen (blochează transformarea nitraților și nitriților în nitozamine, care sunt asociate cu apariția cancerului de stomac), ajută la scăderea colesterolului, îmbunătățește structura pereților celulari și ajută la menținerea unei bune circulații la nivelul capilarelor.
“Cireșele și vișinele sunt fructe bogate în apă, zaharuri, complex de vitamine B (B1, B2, B6), vitamina C, minerale (magneziu, potasiu), lignani, fitoestrogeni și taninuri. Delicioasele cireșe conțin toate aceste componente nutritive care nu doar ne hrănesc, ci sunt recomandate și într-o serie de afecțiuni precum guta, constipația, litiazele renale și biliare, reumatism, obezitate, depresie. Conțin și ele 90% apă, zaharuri, vitamina A și K și substanțe flavonoide care protejează celula de atacul radicalilor liberi. Sunt dulci și parfumate și au acțiune diuretică, laxativă, antianemiantă și ajută la reducerea nivelului de colesterol seric. Conțin fructoza care, fiind lent absorbită de organism, dă senzația de sațietate pentru o perioadă mai lungă de timp (spre deosebire de zahărul din dulciuri, de exemplu, care este energizant doar pe moment, fiind absorbit rapid)”, explică Lygia Alexandrescu.
Ea subliniază că cireșele sunt fructe excelent tolerate de sistemul nostru digestiv și, fiind bogate în sorbitol, ajută digestia. “Este adevărat că au un oarecare efect laxativ, datorită fibrelor pe care le conțin (acestea accelerează tranzitul intestinal și combat constipația), dar nu cauzează diaree, ci doar reglează tranzitul intestinal”, a precizat Alexandrescu.
În ceea ce privește pepenele, acesta este bogat în substanțe antioxidante de tip fenolic: flavonoide, carotenoide, triterpenoide. Pepenele este plin de dulceață, dar și de substanțe care combat inflamația (licopenul fiind cel mai bine reprezentat). “Nu trebuie uitat aportul de fier și zinc, dar și bogăția acestui fruct delicios în aminoacizi cum sunt citrulina și arginina, substanțe cu rol tonifiant la nivel imunitar”, mai spune Lygia Alexandrescu.
AGERPRES/(AS — autor: Roberto Stan, editor: Andreea Rotaru)
Sopranei Felicia Filip i-a fost conferită, vineri, în cadrul unei festivități ce a avut loc în deschiderea ședinței Consiliului Județean (CJ), Distincția de Onoare a județului Arad, ‘în semn de recunoaștere a meritelor deosebite, a rezultatelor de excepție și a valorii artistice dovedite în domeniul muzicii, dar și pentru promovarea imaginii județului Arad în țară și în străinătate’, după cum a spus președintele CJ Arad, Nicolae Ioțcu, cu acest prilej.

În proiectul de hotărâre privind acordarea distincției, căruia i-a dat citire președintele administrației județene, se arată că ‘în ultimii ani, prin prezența sa în cadrul evenimentelor culturale derulate în județul Arad, dar și prin activitatea desfășurată, rezultatele de excepție și valoarea artistică dovedite în domeniul muzicii în care activează, doamna Felicia Filip promovează cu succes imaginea județului Arad’.
După prezentarea activității cunoscutei artiste lirice de către Rodica Tălmaciu, fost director al Filarmonicii de Stat Arad, președintele CJ Arad, Nicolae Ioțcu, i-a conferit Feliciei Filip Distinția de Onoare a județului Arad, respectiv o diplomă și o medalie care atestă primirea acestei distincții.
Cu acest prilej, Felicia Filip a susținut înființarea Clubului Centrului Cultural Județean Arad, pentru susținerea culturii județului, afirmând că dorește să fie prima persoană care semnează pentru înființarea acestuia.
‘Mulțumesc Aradului pentru această distincție și pentru onoarea ce mi s-a făcut. Mă onorează și, la rândul meu, sunt omul care sunt onorat în obligația de a reprezenta Aradul peste tot în țară și în lume, pentru că aici sunt lucruri minunate pe care le-am trăit pe pielea mea. Am fost invitată să particip la diverse festivaluri, întâlniri cu liceul de artă, apoi am fost invitată cu Opera comică pentru copii. Am fost fericită să văd, la spectacol, că sala este plină și că nu mai sunt locuri. Asta înseamnă că aici este nevoie, ca peste tot, de evenimente de calitate, de evenimente culturale. Noi, oamenii, avem nevoie de hrană spirituală, de cultură și aici, la Arad, acest lucru se întâmplă. Este un fel de miracol pe care îl simt, cu care mă mândresc. Dorim ca aici, la Arad, să existe Clubul susținătorilor culturii, susținătorilor Centrului Cultural Județean’, a spus Felicia Filip.
La rândul său, Nicolae Ioțcu, a făcut un apel către instituțiile și oamenii politici din România să-și îndrepte atenția către susținerea culturii și valorilor.
‘Fiecare instituție a statului român este obligată să facă în așa fel încât valorile să fie promovate. Faptul că astăzi avem onoarea să acordăm această distincție doamnei Felicia Filip este un lucru minunat pentru Arad. Este un lucru minunat pentru că, dincolo de activitatea noastră, prin spectacolele Teatrului de Vară facem în așa fel încât artiștii valoroși din România, oamenii de cultură, să fie evidențiați pentru a crea acel loc în care să se poată face educație prin cultură. Cred că este momentul în România să promovăm valorile și să promovăm tot ce are mai bun poporul român’, a afirmat Nicolae Ioțcu.
La finalul festivității, soprana Felicia Filip le-a oferit consilierilor un cadou simbolic, un puzzle pentru copii cu vârsta peste 3 ani, în care trebuie construită o imagine din povestea ‘Fetița cu chibriturile’, de Hans Christian Andersen, îndemnându-i pe aceștia ‘să fie copii’.
Felicia Filip s-a născut în municipiul Slatina, la 20 martie 1959, unde a urmat Școala de Muzică, după care a urmat Liceul de Muzică din Pitești, cântând la vioară.
După ce a a absolvit Conservatorul ‘Ciprian Porumbescu’ din București, a debutat ca solistă vocală, în anul 1985, la Teatrul Liric din Brașov, în ‘Rigoletto’ și ‘Traviata’, apoi anul următor, la Opera Națională din București, în ‘Povestirile lui Hoffmann’.
În calitate de prim-solistă a Operei Naționale din București, artista are un repertoriu extrem de vast, care cuprinde lucrări ale marilor compozitori de operă, operetă, lieduri și muzică vocal simfonică — Verdi, Rossini, Donizetti, Bellini, Mozart, Bizet, Puccini, J. Strauss, J. Offenbach, Beethoven, Schubert, Schumann. Însă rolul cel mai important al carierei sale solistice este Violetta din ‘La Traviata’ de Verdi.
Felicia Filip a cântat pe mai toate marile scene ale lumii, colaborând în spectacole și concerte cu soliști ca Monserrat Caballe, Roberto Alagna, Francesco Araiza, Juan Pons, Franco Farina, Salvatore Fisichella, Marcelo Alvarez, Fabio Armiliato și mulți alții.
AGERPRES/(A, AS — autor: Ioan Weisl; editor: Diana Dumitru)