Romania on TOP 10

Facebook Twitter Email

Sportivii români au cucerit două medalii de bronz, duminică, la Campionatele Mondiale de kaiac-canoe pentru juniori și tineret (Under-23) din Portugalia, de la Montemor-o-Velho.

Paula Postaru a luat bronzul în proba de Canoe-1, Under-23, pe 500 m, cu timpul de (02:22.728), cealaltă medalie fiind obținută de juniorii Cosmin Lulciuc și Laris Niță, la Kaiac-2 masculin, pe 200 m.

În proba masculină de Canoe-4, pe 500 m, juniorii Leonard Călin, Cătălin Chirilă, George Vasile și Andrei Nicolae au ocupat locul patru (01:44.072)./

Pe poziția a cincea au terminat, la Under-23, echipajul masculin de Canoe-4 pe 500 m (Cristian Gheorghe, Gavril Niculiță, Constantin Dîba, Cosmin Simion), în 01:41.748, și cel feminin de Kaiac-2 pe 500 m (Florida Ciută, Daniela Varona), în 01:50.532.

Kaiacul-4 masculin pe 1.000 m, la categoria juniori, format din Adrian Ciodar, Răzvan Rotaru, Ionuț Degeratu și George Săndulescu, s-a clasat pe locul șase (03:08.384).

Sportivii români au reușit și două clasări pe locul 7, la Under-23, prin Iulia Croitoru, la Kaiac-1 pe 200 m (41.748), și prin surorile Paula și Valentina Postaru, la Canoe-2 pe 200 m (49.672).

Sâmbătă, România cucerise trei medalii de argint la Montemor-o-Velho, la Kaiac-4, Under-23, pe 500 m (Florida Ciută, Andra Sîrbu, Daniela Varona și Iulia Croitoru), la Canoe-2 pe 1.000 m la Under-23 (Cristian Gheorghe și Cosmin Simion) și la Canoe-2, juniori, pe 1.000 m (Leonard Călin și George Vasile).

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Pe lângă luptele cavalerești, tragerile cu arcul, dansurile domnițelor și muzica menestrelilor, farsele medievale jucate de actori ale Trupei Schema reprezintă un adevărat punct de atracție la cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului Sighișoara Medievală.

Una dintre cele mai aplaudate reprezentații este premiera spectacolului ”La farce de cuvier’ (Farsa hârdăului), după o traducerea realizată de către unul dintre actori, Mihai Crăciun.

”Este o farsă specifică perioadei Evului mediu, la sfârșitul secolului al XV-lea, ‘La farce de cuvier’, o traducere realizată de mine și adaptarea totodată a textului, după un text readaptat, pus pe versuri moderne al farsei originale. Este o premieră în ceea ce privește prezentarea ei în cadrul unui festival medieval.

Ea a mai fost jucată în țară în 1974, atunci Festivalul Sighișoara Medievală nu exista, de aceea mi-am permis să spun că este o premieră în cadrul unui festival medieval. Ea, după cum bine s-a văzut, pornește de la situația de violență domestică, mult spus, dar vorbim despre niște vremuri tulburi. Eu l-am jucat pe Jaquinot, care are o soție năprasnică, Janette, și o soacră și mai năprasnică, Jaquette. Este o farsă cu 3 personaje, ca toate farsele se termină cu bine, de această dată în favoarea bărbatului. Sperăm să nu fim acuzați de misoginism’, a declarat, pentru AGERPRES, actorul Mihai Crăciun.

Alături de Mihai Crăciun, pe scenă au mai evoluat Georgiana Ghergu (Janette) și Dana Pancu (Jaquette).

”Nici unui băiat nu-i e pe plac o soacră. Fata mai are de învățat, du-te aleargă, spală, coace, nu-i ușor să stai pe aici, zău că m-am și săturat cât mai am de îndurat. Cum o să fie să o interpretez pe soacră? N-a fost ușor pentru că farsa are un final fericit în ceea ce privește partea masculină a acestei reprezentații, pentru că, clar, nu este un spectacol pentru emanciparea feminină. Nu, zău! Timpurile s-au schimbat, dar mai avem de așteptat’, a arătat Dana Pancu.

Actrița a spus că farsele populare, mai ales cele în aer liber, au un farmec aparte, întrucât actorul interacționează cu spectatorul și astfel spectatorul e părtaș și chiar personaj din spectacol.

”Eu am fost prinsă la mijloc, noroc cu mămuca că altfel nu o scoteam la capăt. Ce spunea el că noi suntem năprasnice. Păi să vedeți ce face el toată ziua, pardon, ce nu face el toată ziua, că aste e, nu face nimic. A fost frumos, a fost o plăcere. Ne-am distrat la repetiții și ne-am bucurat foarte tare și de public, i-am simțit alături de noi și a fost o experiență chiar plăcută, în ciuda căldurii și a oboselii. A fost extraordinar’, a afirmat Georgiana Ghergu, care joacă rolul soției.

AGERPRES/(A — autor: Dorina Matiș)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

România a învins Suedia cu scorul de 21-14 (13-6), duminică, în ultimul său meci din Grupa C a Campionatului European de handbal feminin Under-19, de la Valencia (Spania).

Sursa foto: eurohandball-valencia2015.com

Selecționata României, campioană mondială Under-18 anul trecut în Macedonia, a ocupat ultimul loc în grupă, cu două puncte, devansată de Suedia, 4 puncte, Ungaria, 3 puncte, Franța, 3 puncte. Tricolorele au pierdut partidele cu Franța (24-31) și Ungaria (20-24) și vor juca doar pentru locurile 9-16.

În meciul cu Suedia, golurile echipei antrenate de Aurelian Roșca și Gavril Kozma au fost marcate de Alina Ilie — 5 goluri, Bianca Bazaliu — 3, Lorena Ostase — 3, Cristina Laslo — 2, Alexandra Dindiligan — 2, Dana Abed-Kader — 2, Sonia Seraficeanu — 2, Alexandra Carasol — 1, Elena Stoicănescu — 1.

Pentru scandinave au înscris Sofia Hvenfelt — 4 goluri, Sara Olofsson — 2, Albana Arifi — 1, Evelina Kjallhage — 1, Julia Bardis — 1, Olivia Mellegard — 1, Sandra Fiedorowicz — 1, Thess Kronell — 1, Hanna Blomstrand — 1, Filippa Sarenbrant — 1.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Peștera Ialomiței din masivul Bucegi a fost inaugurată, sâmbătă, după reabilitarea cu fonduri europene de 6,4 milioane de lei.

Peștera Ialomiței are o lungime de circa 1.100 de metri, dintre care 450 sunt accesibili și amenajați pentru vizitare.

”Inaugurarea noastră are un sens foarte aplicat și determinant pentru ceea ce ne dorim și ne închipuim că trebuie să însemne un habitat turistic adecvat publicului, atât celui pasionat și prizonier frumuseții muntelui, cât și turiștilor de ocazie”, a declarat președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Adrian Țuțuianu.

Intrarea peșterii este orientată spre est, iar gura peșterii, sub formă de semielipsă, are o înălțime de 20 metri și o lățime de 16 metri. Temperatura în peșteră oscilează între 4 și 6 grade Celsius. Umiditatea este destul de mare, între 85 și 100%.

Fondurile necesare reabilitării au fost accesate de Consiliul Județean Dâmbovița prin programul Operațional Regional 2007-2013. Valoarea proiectului a fost de 6,4 milioane de lei, din care nerambursabili 4,6 milioane de lei. Contractul de finanțare a fost semnat în 2012, iar lucrările de execuție au demarat doi ani mai târziu.

În cadrul proiectului a fost modernizată aleea de acces la peșteră, căile de acces în interiorul peșterii, au fost refăcute instalațiile electrice și a fost amenajat un punct de informare turistică. La intrarea în peșteră a fost instalată o scenă pentru oficierea de slujbe sau pentru susținerea unor concerte.

Și la inaugurare a avut loc un concert de muzică clasică susținut de Filarmonica Muntenia din subordinea Consiliului Județean Dâmbovița.

Au fost prezenți la inaugurare miniștrii Eugen Teodorovici, Sevil Shhaideh, Sorin Cîmpeanu, Grațiela Gavrilescu, precum și europarlamentarul Viorica Dăncilă, dar și fostul premier Adrian Năstase.

În această perioadă, pe platoul Padina Peștera are loc festivalul Padinafest, în cele patru zile ale manifestării organizatorii așteptând circa 10.000 de participanți.

AGERPRES/(A—autor: Cornelia Dumitru, editor: Adrian Drăguț)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cel mai mare covrig rotund din lume realizat într-un festival medieval, denumit Hrana Uriașilor, a fost preparat duminică, la cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului Sighișoara Medievală, și urmează să fie trimis la Biroul Guinness Book din Londra, pentru omologarea recordului și includerea lui în Cartea Recordurilor.

După întinderea pe plita uriașă a celor 100 de kilograme de aluat, directorul artistic al Festivalului Sighișoara Medievală, Liviu Pancu, a strigat, alături de voluntarii care au contribuit la realizarea recordului: ‘Uriașilor, să vă treacă foamea!’.

Aluatul a fost preparat duminică dimineața de brutarul sighișorean Pajin Dionisie.

‘Le-am făcut un aluat din 100 de kilograme de făină. La 100 kg de făină am mai băgat drojdie, 1 kilogram, că atâta vine la cantitatea aceasta. Covrigul nu trebuie să fermenteze, trebuie să aibă puterea să înceapă să dospească. Așa ceva nu am făcut demult… de fapt nu am făcut deloc. Pentru mine nu a fost mare lucru, l-am pus la malaxor, l-am malaxat și s-a făcut. Secretul este să fie bună materia primă, să fie de calitate și cuptorul. Din acest aluat puteam face 100 de pâini de un kilogram, 200 de câte 500 de grame. Covrigul o să fie alb deasupra, pentru că e pe plită, iar soarele nu-i poate da culoare’, a susținut brutarul.

Directorul tehnic al festivalului, Dan Gliga, a spus că acest covrig uriaș are un diametru de 20 de metri și o suprafață desfășurată de 64 de metri liniari.

‘Este vorba despre realizarea unei plite cu diametrul de 20 de metri, din punct de vedere tehnic aceasta a fost realizată la Târgu Mureș, este din tablă de oțel pe suporți metalici. Lungimea acestei plite este de aproximativ 64 de metri, pe o lățime de 50 de centimetri. Am avut nevoie și de material lemnos care va sigură coacerea covrigului. Am folosit lichid pentru aprinderea lemnelor, astfel încât să fie aprins în același timp sub întreaga plită’, a afirmat Dan Gliga.

Directorul artistic al Festivalului Sighișoara medievală, Liviu Pancu, a afirmat că tot la această ediție va fi confecționată și masca Vraciului Vindecător, care va avea peste 5 metri înălțime și 3 lățime, cu care se dorește doborârea unui record național.

Până acum, la Festivalul Sighișoara Medievală XXIII au fost atinse două recorduri, arborarea pe Turnul cu Ceas a celui mai mare drapel confecționat în timpul unui festival medieval, de peste 25 de metri, și covrigul uriaș cu diametrul de 20 de metri, urmând că duminică să mai aibă loc un record mondial, cu cea mai mare spadă ornamentală ridicată într-un festival medieval, Spada Titanilor.

Tot duminică va fi gata și cea mai mare mască populară din țară, Masca Vraciului Vindecător.

AGERPRES (A — autor: Dorina Matiș; editor: Mihai Simionescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Spada Titanilor, înaltă de 4,53 metri, confecționată pentru Festivalul Sighișoara Medievală XXIII, a fost înfiptă duminică într-o stâncă din Cetatea Medievală și așteaptă omologarea pentru a fi inclusă în Cartea Recordurilor.

‘Cavaleri, astăzi s-a împlinit voia cea mare a bunului Dumnezeu, la Sighișoara Medievală. Noi, Ordinul Cavalerilor Lup, recunoscuți cu voia lui Dumnezeu, noi, Cavaleri ai Ordinului de Mediaș, noi, Argotica Sibiu, noi, Cavalerii din Carpați, noi, Scutierii de Muhlbach, noi, Comanderiile Templierilor Sfântului Bernard de Sighișoara, Târgu Mureș, Ardud și București spunem că mare a fost voia lui Dumnezeu. Teatrul Scena și Ordinul Cavalerilor Lup au vrut să vă aducă dumneavoastră cavalerilor, dumneavoastră turiștilor, dumneavoastră sighișorenilor și Festivalului Sighișoara Medievală, primul Excalibur Românesc. Cavaleri, de trei ori Vivat!’, a strigat directorul artistic al festivalului, Liviu Pancu, în momentul în care spada uriașă a fost fixată în teaca din stâncă.

Evenimentul, unul dintre cele mai importante ale festivalului, a fost salutat cu ‘Vivat! Vivat! Vivat!’ de către cavaleri și cu aplauze puternice din partea turiștilor.

Pregătirile pentru înscrierea în Guinness Book a Spadei Titanilor au fost finalizate de echipa tehnică a celei de-a XXIII-a ediții a Festivalului Sighișoara Medievală încă de sâmbătă.

Spada Titanilor care va rămâne de acum în Cetatea Medievală este parte a proiectului ‘Sighișoara Medievală — Primul festival medieval din România înscris în cursa recordurilor mondiale’, alături de cel mai mare covrig rotund realizat într-un festival medieval și cel mai mare drapel suspendat într-un festival medieval.

Directorul tehnic al Festivalului Sighișoara Medievală, Dan Gliga, a spus că spada este confecționată din platbandă de oțel, a fost realizată în colaborare cu un atelier de confecții metalice din Târgu Mureș, iar la aceasta au muncit 3 oameni.

“Este din oțel, avem o lungime 4,53 metri, lățime 20 centimetri și grosimea lamei de 2 centimetri. Sunt trei platbande montate unitar, ca să compunem grosimea de 2 cm a lamei, blazoanele de pe spadă sunt din tablă de cupru, la nivelul mânerului sunt două capete de lup care ornamentează această spadă. Spada are o greutate de 135 kilograme și este înfiptă într-o stâncă, adusă de la o carieră din Toplița, care are o greutate de 1850 kilograme’, a declarat pentru AGERPRES Dan Gliga, directorul tehnic al Festivalului Sighișoara medievală.

Potrivit acestuia, pentru a putea face sistemul de prindere a fost perforată stânca la 50 centimetri adâncime, iar în fantă a fost montată o teacă din metal de circa 45 centimetri care a fost fixată de stâncă cu adezivi speciali.

‘La suprafață se vede doar o fantă în care este fixată spada. Pe stâncă va fi montată o plăcuță de bronz cu numele celor care au contribuit la realizarea acestei lucrări’, a precizat Gliga.

Directorul artistic al Festivalului Sighișoara Medievală, Liviu Pancu, a precizat că pe spadă sunt montate blazoanele frăției lupilor, ‘pentru că Ordinul Cavalerilor Lup a inițiat-o și a adus-o în fața publicului și faptul că de un an și jumătate au fost înnobilați ca și cavaleri templieri ai Ordinului Sfântului Bernard, butonul spadei este al cavalerilor acestui ordin’.

AGERPRES/(A — autor: Dorina Matiș, editor: Mihai Simionescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Bucureștenii doritori de câteva ore de liniște și răcoare se pot delecta în “Grădina din Cărți”, un spațiu dedicat lecturii și studiului, deschis începând de sâmbătă la Grădina Botanică din București.

Într-un spațiu de aproximativ 550 de metri pătrați, amenajat de voluntarii Asociației Team Work, vizitatorii Grădinii Botanice se pot relaxa citind o carte sau participând la o serie de workshop-uri propuse de organizatori.

“Este cel mai nou sector din Grădina Botanică București. Este un spațiu care a fost amenajat împreună cu aproximativ 50 de voluntari pe parcursul a trei luni.

Am venit în fiecare week-end și am lucrat, am curățat spațiul, am instalat bănci și am adus cărți. Este un loc care are aproximativ 500-550 de metri pătrați, sunt opt seturi de bănci care pot fi folosite de vizitatori oricând. Sâmbătă și duminică organizăm câteva activități recreative, educative, cu vizitatorii Grădinii Botanice și, pe viitor, vom lăsa acest spațiu strict pentru lectură și pentru studiu dar, periodic, vom organiza diverse workshop-uri și activități”, a declarat Anca Anton, managerul proiectului din partea Asociației Team Work, pentru AGERPRES.

Spațiul, în care au fost aduse pentru început aproximativ 150 de cărți, “în marea lor majoritate volume de beletristică”, va fi disponibil zilnic pentru vizitatori, au afirmat organizatorii, precizând că în curând spațiul va fi îmbogățit și cu o “bibliotecă în aer liber” în care vor fi aduse până la 2.000 de cărți, de toate genurile.

“Momentan avem aproximativ 150 de cărți. Avem relativ puține dar acestea ajung pentru cei care vor veni în această perioadă. Planificăm în următoarele luni să adăugăm ‘Grădinii din Cărți’ o bibliotecă în aer liber. Avem deja un spațiu dedicat pe care l-am pregătit și în următoarele luni va fi o bibliotecă în aer liber în care vom aduce între 1.000 și 2.000 de cărți, care sunt pregătite dar așteaptă structura, și atunci accesul va fi la o paletă mult mai largă”, a precizat Anca Anton.

Spațiul amenajat în Grădina Botanică este dedicat lecturii și studiului dar vizitatorii pot să-l folosească cum doresc “cu mențiunea că trebuie să respecte liniștea și starea de bine a celorlalți”.

Pentru cei care vor merge la “Grădina din Cărți” există și unele restricții, atenționează organizatorii, vizitatorii trebuind să știe că în acel spațiu nu se fumează, nu se poate face picnic, și, totodată, nu este un loc de joacă pentru copiii, aceștia fiind îndemnați să ia o carte și să citească.

La “Grădina din Cărți” sunt așteptați și elevii sau studenții care doresc să învețe sau care au nevoie să-și facă lucrări de diplomă sau de masterat.

“În timpul verii, spațiul este destinat mai puțin studiului dar considerăm că după începerea cursurilor în școli și facultăți elevii și studenții vor aprecia din ce în ce mai mult acest loc”, a mai spus managerul proiectului.

Printre activitățile pregătite pentru acest week-end, organizatorii au gândit patru workshop-uri. Primul dintre ele este cel de desen la care participanții primesc o planșă cu schița botanică a plantei Narcisus poeticus, cunoscută drept narcisa de grădină sau narcisa românească, pe care o pot reproduce în creion sau în culori acrilice.

Un alt atelier este cel de reciclare creativă. Organizatorii s-au pregătit cu mai multe PET-uri, participanții fiind îndemnați să le decupeze după care, împreună cu voluntarii, să le coasă și să realizeze o perdea. La final aceasta va fi instalată într-o zonă însorită unde va putea fi admirată de toți cei care vor trece prin zonă.

Cel de-al treilea atelier se recomandă a fi mai mult o zonă de recreere în care vizitatorilor le sunt puse la dispoziție mai multe jocuri, pentru a se putea relaxa și altfel decât prin citit.

Ultimul atelier propus de organizatori este cel de implicare comunitară. “Este frumos să facem proiecte dar este și mai frumos când aceste idei vin din comunitate și în cadrul acestui atelier îi ajutăm pe cei care au idei să le configureze într-un proiect comunitar. Ne-ar plăcea să vedem cât mai multe idei venind dinspre comunitate. Noi ne propunem ca dacă o idee este foarte interesantă și relevantă pentru comunitate să fie noul proiect Team Workd pentru 2016”, a explicat Anca Anton.

Pentru tineri și nu numai, Asociația Team Work a pregătit și un concurs de fotografie. Participanții sunt îndemnați să își facă un selfie cu o carte în ‘Grădina din Cărți’ pe care să îl posteze pe site-ul de socializare facebook cu tag-ul #GradinaDinCarti. Concursul se va desfășura în perioada 25-29 iulie, anunțarea rezultatelor având loc pe 30 iulie. Câștigătorii vor primi unul dintre cele cinci stickere de perete reprezentând un arbore cu spații pentru fotografii.

În acest week-end, “Grădina din Cărți” este deschisă pentru vizitatori sâmbătă, până la ora 21,00, și duminică între orele 10,00-16,00. Nu există o taxă de intrare în acest spațiu, participanții fiind nevoiți să plătească doar biletul de intrare în Grădina Botanică.

“Grădina din Cărți” este un proiect derulat de Asociația Team Work în parteneriat cu Grădina Botanică “Dimitrie Brândză” a Universității din București. Proiectul este finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România prin Programul Spații Verzi, componenta Spații Verzi Urbane, precum și prin contribuții ale comunității bucureștene sub forma donațiilor directe în Grădina Botanică sau pe BursaBinelui.ro. Grădina din Cărți este cel de-al treilea spațiu amenajat de Asociația Team Work pe parcursul parteneriatului început în 2006 cu Grădina Botanică București.

AGERPRES/(AS-autor: Petronius Craiu; editor: Adrian Drăguț)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Majoritatea meșteșugarilor prezenți la cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului Sighișoara Medievală, care se desfășoară începând de joi până duminică în Cetatea Medievală, au început să se reorienteze pe piață prin întoarcerea la istorie și tradiție, ca urmare a creșterii solicitărilor de produse specifice României și istoriei naționale, atât din partea turiștilor străini, cât și a celor din țară.

Doi dintre meșteșugarii care s-au readaptat cerințelor pieței sunt Emil și Rodica Milășan, din Târgu Mureș, care s-au prezentat la această ediție a Festivalului Sighișoara Medievală cu sculpturi și produse de manufactură cu specific dacic.

De pe standul familiei Milășan nu lipsesc Lupul Dacic sau produsele prezentând motive specifice dacilor, spirala,  simbolul acesteia fiind strâns legat de cultul soarelui, și cercul, care sunt comune cu cele prezente pe ceramica veche sau de pe obiectele din bronz și motivele zoomorfe, destinate apărării împotriva duhurilor rele.

Emil Milășan este sculptor în lemn de peste 30 de ani și a declarat pentru AGERPRES că a adus la Sighișoara obiecte care “au priză la public”.

“Am început să sculptez prima oară la școală, prin anul 1983, deci sunt peste 30 de ani de când sculptez. Pasiunea pentru lemn o am de mic. Aveam talent la desen și am fost îndrumat către o școală de sculptură, iar pe parcurs am învățat. Am lucrat într-o fabrică de profil din Târgu Mureș, iar după revoluție am început să fiu pe cont propriu, să fac sculptură în lemn. Am un atelier în Târgu Mureș, în care fac ce vedeți aici. Nu pot spune că sculptura în lemn e o afacere rentabilă, dar împreună cu familia reușim să trăim din ce fac. La Sighișoara Medievală am venit cu obiecte sculptate și diferite teme istorice, religioase, de vânătoare, care cred că au priză la public. Anul trecut am început, la Sighișoara, să fac lupul dacic și un bust de dac, iar acestea sunt foarte căutate și de români, și de străini, pentru că străinii nu știu ce înseamnă steagul de luptă al dacilor. Mă întreabă și apoi îmi spun că vor să ia ceva reprezentativ din România”, a arătat sculptorul.

Acesta a spus că pentru Lupul Dacic, care are aproape un metru, a lucrat aproximativ trei săptămâni, cu o medie de opt ore pe zi și că în ciuda muncii intense îl va vinde cu 1.000 de lei.

“Mulți oameni mi-au zis că le place lupul, dar e prea mare și nu au unde să-l expună, așa că am făcut și la o jumătate de metru, care costă 350 de lei. Se cumpără sculpturile, dar să nu vă închipuiți că stă lumea la coadă să le cumpere. Expunerile le țin, de obicei, de mostră și clienții dau comandă, iar eu le trimit prin poștă. Bustul de dac costă 800 de lei, iar cel mic costă 150 de lei. Nu sunt niște sume ieșite din comun, iar cei care doresc neapărat să cumpere sau cei care apreciază arta își pun bani deoparte și dau comandă”, a spus artistul meșteșugar.

Conform acestuia, cea mai scumpă piesă e “Cina cea de taină” și costă în jur de 3.000 de lei.

“În urmă cu câțiva ani, la Sighișoara, am vândut unui domn care m-a întrebat inițial cât costă și mi-a spus că merge acasă, dar se întoarce. M-am uitat la el și nu părea a fi un om cu bani și într-o jumătate de oră s-a întors într-un suflet cu banii. Atunci am spus că aparențele înșeală. Anul acesta, la festival, voi lucra la un Hristos foarte mic, stilizat, cu linii moderne, foarte interesant. Voi lucra și la Lupul Dacic. Lumea e curioasă să vadă cum se creează o asemenea lucrare de artă”, a precizat Emil Milășan.

Tot în acest an, Emil Milășan a adus la Sighișoara, în premieră, magneți în formă de lup dacic, simboluri solare dacice, cu bufnițe și cu zodiile.

“Sper să se vândă. Am văzut că se cer magneții și mulți oameni nu au bani să cumpere un bust sculptat, așa că pot să cumpere unul mic, la 10 lei. Accesoriile sunt făcute din diferite esențe de lemn, întotdeauna caut lemnul cu defect, să aibă ceva interesant. Folosesc lemn de prun, de mălin, de liliac, de măslin, frasin, lemnul trebuie să fie bătrân, să aibă trei centimetri în diametru. Le tai, le prelucrez și le dau diferite forme. Trebuie, în primul rând, să-mi placă mie, iar dacă mie îmi place, atunci cu siguranță le vor plăcea și clienților. Lupul dacic sculptat în lemn de tei, în general sculpturile mele sunt făcute în lemn de tei. Lemnul se prelucrează foarte ușor, deci ca lemn autohton e cel mai bun care se poate lucra, din punctul meu de vedere. Am o tehnică de finisaj, iar culoarea o dau eu, am o tehnică proprie de antichizare, prin prepararea din mai multe materiale”, a mai susținut sculptorul.

Rodica Milășan a arătat că pentru Festivalul Sighișoara Medievală a pregătit brățări unicat din piele, broșe, coliere, toate lucrate manual.

“Mai deosebite sunt podoabele din lemn: medalioane, cercei, brelocuri, broșe. Sunt diferite esențe de lemn, motive populare românești, iar mie îmi plac foarte mult. Pe brățări avem lupul dacic, pentru că încercăm să promovăm ceea ce ne reprezintă. Multă lume se reîntoarce la origini și le place foarte mult să creadă că provin din vechii daci și atunci le place să aibă în casă ceva care să reprezinte lupul dacic. Este foarte apreciat și cumpărat. Brățările costă între 10 și 15 lei. Eu zic că sunt prețuri bune, ținând cont că lucrăm foarte mult la ele. Am vândut deja magneți în formă de lup dacic”, a precizat Rodica Milășan.

AGERPRES/(A — autor: Dorina Matiș, editor: Cristian Anghelache)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Captură foto: (c) Jaydee Jackson / YouTube

Republica Liberia, localizată pe coasta Atlanticului, în Vestul Africii, sărbătorește Ziua națională la 26 iulie, data proclamării independenței, în 1847.

Cu o suprafață de 99.067 km și o populație de 4.092.310 locuitori (est. iulie 2014), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov), statul are ca limite Sierra Leone, la Nord-Vest, Guineea la Nord, Cote d’Ivoire, la Est, Oceanul Atlantic la Sud și Sud-Vest.

Este cea mai veche republică din Africa, locul de întoarcere al sclavilor afro-americani începând cu 1822, potrivit www.mae.ro, iar în 1847, a fost creată Republica Liberia. Între anii 1944 și 1971, președintele William Tubman a încercat să promoveze economia, investițiile străine. În 1980, o lovitură militară de stat condusă de Samuel Doe, a adus la conducere un regim autoritar ce a fost stopat, în 1989, de o altă lovitură de stat, condusă de Charles Taylor, Samuel Doe fiind ucis.

Charles Taylor a ajuns președinte în urma alegerilor din 1997, după care a urmat o perioadă relativ stabilă pană în 2000, când au început iarăși o serie de conflicte interne care, în 2003, s-au încheiat prin semnarea unui acord de pace. În același an, Charles Taylor a fost incriminat de către Tribunalul de la Haga, pentru amestec în războiul civil din Sierra Leone.

Președintele țării este Ellen Johnson Sirleaf, din ianuarie 2006, fiind realeasă la alegerile din octombrie 2011.

Monrovia este capitala, important port și cel mai mare oraș al țării, cu o populație de 1.224.000 locuitori (2014), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov). Se întinde pe peninsula îngustă de pe Coasta Atlanticului, între insula Bushrod și Cape Mesurado.

Monrovia este centrul politic, financiar și cultural al țării. Orașul a fost fondat în 1822, fiind numit, astfel, după președintele american James Monroe, un susținător al colonizării Liberiei. În prezent, după 20 de ani de violențe, orașul se îndreaptă spre reconstrucție.

Una dintre principalele atracții este Muzeul Național al Liberiei, unde sunt expuse de la artefacte tradiționale până la colecții de artă contemporană. Aici se poate vedea primul steag al Liberiei, realizat în 1847.

Cascadele Kpa-Tawe sunt printre cele mai frumoase atracții naturale ale Monroviei. Grădina de horticultură Gertylue este, de asemenea, o locație în care turiștii pot vedea o multitudine de specii locale de flori. Se poate vizita Rezervația naturală Mount Nimba, unde viața sălbatică poate fi observată desfășurându-se în mediul ei.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Etichete:
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Sursa: dulceatadeacasa.blogspot.ro

Cireșele amare sunt apreciate nu doar pentru gustul lor, ci și pentru conținutul ridicat de vitamine și minerale pe care îl conțin. Dulceața rafinată din aceste fructe, o mândrie a marilor case moldovene și valahe, este o perlă strălucitoare a bucătăriei elegante românești.

 Cireșul sălbatic (Cerasus avium), sau păsăresc, cum mai este cunoscut în vorbirea populară este o specie indigenă ce crește spontan în pădurile de deal mai ales ca arbore de amestec, rezultat al regenerării naturale, fiind extins apoi prin cultură și în alte zone, fără să depășească altitudinea de 800 m. Scoarța este brună-violacee, exfoliabilă în fâșii circulare. Florile apar înaintea înfrunzirii în lunile aprilie-mai. Fructele sunt drupe, roșii uneori negricioase de circa 1 cm diametru. Înflorește și produce fructe anual, abundent, fructe care au un gust dulce-amărui. Din cireșul păsăresc au derivat și soiurile cultivate, cu fructe mari și dulci. Are o creștere rapidă până la vârsta de 50-60 de ani, depășind fagul, după care creșterea stagnează.

Este întâlnit în majoritatea zonelor țării noastre. Cireșul în forma sălbatică este răspândit în regiunile submeridionale și temperate din Europa, Turcia, Caucaz, Transcaucazia până în nordul Iranului. Prin cultivare de către om apare acum în Africa de Nord, regiunea de est din America de Nord și Asia de Sud.

Cireșul amar este un pom fructifer a cărui coajă este folosită pentru pregătirea anumitor medicamente. În ceea ce privește valoarea alimentară, din cireșele care se recoltează în lunile mai, iunie și iulie se pot face gemuri, compoturi, jeleuri, dulcețuri, un preparat alcoolic cunoscut sub numele kirsch. Fructele sunt mai mici decât cireșele dulci, mai perisabile și sunt mai bogate în tanin. Dulcețurile și compoturile sunt mai indicate să fie folosite decât fructele proaspete mai ales pentru cei care au organismul sensibil. Cozile cireșelor se usucă, după ce fructele au fost culese.

Considerate super-fructe, pentru că au foarte mulți nutrienți, cireșele conțin peste 70% apă (la fel ca organismul uman), restul de 30% fiind format din: complexul de vitamine B (B1, B2, B6), vitaminele A, C, E și PP; minerale și oligoelemente precum: fier, îndeosebi potasiu (220 mg%), calciu, fosfor, magneziu, cupru, zinc, cobalt. Mai conțin albumină, hidrați de carbon, fibre alimentare, acizi organici liberi, potrivit www.buzznews.ro

Cireșele amare se numără printre fructele cu nivelul cel mai ridicat de antioxidanți. Fie că le consumăm proaspete, sub formă de sirop sau de dulceață, acestea sunt adevărate medicamente pentru organismul uman. Sucul de cireșe amare și cireșele amare uscate au chiar mai mulți antioxidanți decât coacăzele și sunt mai puternice decât vitamina E. Conform American Chemical Society, consumul a 20 de cireșe amare pe zi poate oferi aceeași ameliorare a durerii pe care o obținem după ce luăm o aspirină sau un nurofen. Cu cât cireșele au o culoare mai închisă, cu atât mai mare este conținutul lor de antocianine. În coaja cireșelor se afla cei mai mulți antioxidanti, care sunt esențiali pentru sănătate.

Verdictul dat în urma a zece ani de studii minuțioase în diverse laboratoare și spitale universitare a fost clar: delicioasele fructe roșii sunt un medicament incontestabil, care combate cu un incredibil succes câteva zeci de boli grave.

Cireșele amare sunt un excelent remediu pentru tratarea durerilor musculare, a îmbătrânirii premature, a afecțiunilor inflamatorii, a bolilor hepatice, a tumorilor maligne sau benigne.

Prezența acidului elagic (compus fenolic) cât și a unui procentaj mare de flavonoide ca: antocianidine, quercitin, conferă cireșelor proprietăți antioxidante cu o acțiune puternică de anihilare a efectelor generate de radicalii liberi, și de scădere a nivelului de acid uric din sânge.

Cireșele amare sunt, de asemenea, singura sursă naturală de melatonină, un atioxidant puternic, cu proprietăți imunomodelatoare. În plus, cireșele conțin compuși care protejează împotriva bolilor neurodegenerative.

O altă virtute terapeutică a acestui produs este conținutul bogat în potasiu, care împiedică creșterea colesterolului. Specialiștii în medicină naturistă îi sfătuiesc pe cei cu afecțiuni respiratorii (astm, bronșită) să consume cireșe proaspete.

Pentru efectele lor terapeutice, cireșele amare sunt folosite cel mai des contra unor boli degenerative, contra bolilor cardiace sau vasculare, ori contra unor forme de cancer. Cireșele amare reduc durerea, inflamațiile și efectele ce se datorează nutrienților vegetali numiți și antocianine.

Acționează asemenea unui depurativ puternic, detoxifiant și energizant fizic și psihic. Bogate în vitamina C, calciu, magneziu și potasiu, aceste fructe joacă rolul unui sedativ al sistemului nervos. Depresia și insomnia pot fi vindecate cu succes cu o cură de cireșe amare care presupune consumul unui kilogram pe zi sau sirop de cireșe amare. Cura cu cireșe amare va îmbunătăți somnul, eliminând încet și sigur somnul agitat, insomnia și oboseala asociată cu acestea.

Ceaiul de cozi de cireșe are efecte diuretice și este indicat în afecțiunile de rinichi. Decoctul din cozi de cireșe (sau vișine) se prepară dintr-un pumn de codițe (pedunculi) la 0,6 litri apă rece. Se fierbe 15-20 de minute, apoi se îndulcește și se bea călduț, în cursul unei zile, în 3-4 reprize. Are efect diuretic (datorită sărurilor de potasiu). Dă rezultate bune în afecțiuni ale rinichilor și ficatului.

Ceaiul din scoarță și frunze de cireș este indicat în gripă și contra tusei. Gumnele de pe scoarța cireșului se folosesc în tratarea artritelor. Aceste gume sau cleiuri dizolvate în apă, dau o soluție numită “loțiune contra pecinginii”. Pecinginea este o boală de piele contagioasă, caracterizată prin erupție.

Cireșele amare reduc riscul de cancer de colon și a celui gastric. Un studiu de medicină a evidențiat faptul că cireșele amare previn cancerul de colon, al treilea cel mai frecvent cancer la nivel mondial. De altfel, o cură de 6-8 săptămâni cu cireșe amare, când cancerul de colon este instalat, scade volumul tumorilor în 40% din cazuri. Studii similare au arătat și influența cireșelor în reducerea numărului de celule bolnave în cancerul de sân, potrivit www.emigrantul.it.

Cireșele amare sunt indicate în bolile reumatice, ateroscleroză, hipertensiune arterială, constipație. Peste 62% din europeni suferă de afecțiuni reumatice. Tratamentul cu cireșe amare timp de 6-8 săptămâni ajută în reducerea inflamațiilor, elimină durerile treptat, împiedică apariția proceselor degenerative, redă mobilitatea articulară.

Cireșele amare pot preveni demența senilă și boala Alzheimer. Un colectiv de medici americani, condus de neurologul Kim Do, a demonstrat că substanțele chimice din cireșele amare sau cele negre încetinesc procesele de îmbătrânire ale celulelor nervoase, potrivit www.emigrantul.it. Curele de cireșe amare sunt de un real beneficiu la orice vârstă.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva