Initiative

Facebook Twitter Email
Cum poți da unui sat aproape uitat o perspectivă de dezvoltare sănătoasă, sustenabilă? În primul rând prin turism, mai ales dacă locul respectiv are o poveste și o istorie ce pot genera un interes autentic. Cum poate rămâne o comunitate prosperă? Atâta timp cât știe să-și cultive resursele și să-și păstreze centrul spiritual – valorile ce o țin unită, care mișcă lucrurile: de la cele de zi cu zi, economice, până la cele legate de mentalitate.

1Biserica fortificata Cincsor Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilTurnul Bisericii fortificate din Cincșor

Despre sate frumoase din Transilvania și case restaurate ce sunt un exemplu de dezvoltare turistică v-am mai povestit prin tururile noastre de vacanță în România. Exemplele nu sunt multe, inițiativele individuale și mai puține. Iar starea generală a națiunii este, de ce să n-o recunoaștem, aceea de deplângere a vieții de la sat – tradițiile și valorile se degradează cu viteaza deteriorării peisajului pe care îl străbați observând frumusețea unor detalii lăsate de izbeliște în paragina prezentului imediat.

21 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilȘcoala evanghelică Art Noveau, de la 1910, din Cincșor: abandonată, recuperată și transformată de câțiva ani în casă de oaspeți.

Suntem acum în Cincșor, un sătuc transilvănean, la mijlocul distanței dintre Brașov și Sibiu, de care nu am știut că există până nu am descoperit Casele de oaspeți din Cincșor. Centrul cultural și spiritual al satului – reprezentat de Biserica fortificată din secolul XIII; de școala evanghelică Art Nouveau de o frumusețe rară, din 1910; și de fosta casă parohială din secolul XVI – a fost restaurat datorită implicării doamnei Carmen Schuster. Iar cele două clădiri – fosta școală evanghelică, ce devenise groapa de gunoi a satului, și casa parohială – au fost transformate într-unele dintre cele mai frumoase case de oaspeți din România.

3Casa de oaspeti Cincsor casa parohiala Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilFosta Casă parohială, acum casă de oaspeți, cu o largă grădină

Carmen Schuster s-a născut în România, la Cincșor, a învățat la școala evanghelică din sat, a făcut carieră în Germania, dar s-a întors în România, după Revoluție, pentru a-și continua drumul aici. Iar acum a reușit să pună pe Harta Designist a României, cum îi spunem noi, satul natal. Să-i redea centrul și, ușor, ușor, speranța unui mai bine ce poate fi atins. Și a făcut-o “fără mult zgomot”, cu conștiința datoriei pe care a văzut-o ca o șansă. În interviul de mai jos veți vedea cum povestea capătă profunzimi și sensuri noi, care vă vor contura acea fărâmă de Românie în care frumosul trainic, construit să dăinuie, a fost posibil.

2Biserica fortificata Cincsor Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilBiserica fortificată din Cincșor, restaurată. În apropierea ei sunt școala și casa parohială – Casele de oaspeți Cincșor.

4 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilInteriorul bisericii fortificate din Cincșor

Când v-aţi întors în Cincșor şi care a fost impulsul ce v-a determinat să începeţi salvarea complexului biserică – şcoală – casă parohială din sat?

Prima oară m-am întors în 1992, apoi am revenit în 1998. În ambele cazuri a fost o revenire generată de activitatea mea profesională. De fiecare dată am vizitat şi locurile unde m-am născut – adică satul Cincșor. Şi de fiecare dată m-am simţit – după câţiva ani buni petrecuţi în străinătate – din nou acasă. Datorită acestui sentiment de “acasă” am început să mă implic în restaurarea ansamblului din Cincșor: vechea biserică fortificată din secolul XIII, vechea parohie din secolul XV şi fosta şcoală evanghelică din 1910. Este un ansamblu care te confruntă cu propria istorie, cu propria biografie şi cu valorile locului. Te face să reflectezi asupra lor.

5 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilCasa de oaspeți din fosta școală, opera talentatului arhitect transilvănean Fritz Balthes.

6 2 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilSunt şcoala din Cincșor, casa parohială şi biserica fortificată primul proiect de restaurare şi recuperare în care v-aţi implicat?

Clădirile cu o istorie specifică, cu o poveste specială şi cu un destin care merită descoperit sunt o pasiune mai veche de-ale mele. Îmi place să descopăr aspecte inedite şi mi se pare important să cunoaștem universul care ne-a format, să ştim de unde venim şi încotro ne îndreptăm, adică să ne cunoaştem istoria – atât cea individuală, cât şi cea a generaţiei şi a ţării în care ne-am născut. Fără o istorie asumată – cu bune şi cu rele – nu cred că poţi să te ancorezi corect în prezent şi nici nu poţi să-ţi asumi un set valori în viaţă – atât pe cele individuale, cât şi pe cele ale comunităţii.

1Casa de oaspeti Cincsor scoala evanghelica Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilBiblioteca casei de oaspeți din fosta școală evanghelică.

7 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Cât a durat procesul de restaurare şi reconversie a şcolii şi a casei parohiale în case de oaspeţi? 

Prima decizie am luat-o în 2008, când am început să mă implic în proiectul de restaurare a bisericii fortificate din Cincșor. Aceasta a fost o decizie bazată pe necesitatea şi oportunitatea de moment – starea clădirilor bisericii şi a fortificaţiei era destul de precară. A apărut oportunitatea unui proiect de restaurare a bisericii fortificate iniţiat de Biserica Evanghelică din Sibiu care m-a făcut să mă implic. Acesta a fost începutul.

A doua decizie am luat-o în 2010: îmi era foarte clar că doar păstrarea bisericii fortificate nu va schimba foarte multe în viaţa comunităţii. Sunt zeci de biserici fortificate restaurate. Oricât de frumoasă ar fi o biserică fortificată – şi cea din Cincșor este frumoasă – potenţialul ei turistic trebuie completat cu zona în care se află, cu poveştile locului şi ale oamenilor. Astfel, am început să restaurez – de data aceasta ca iniţiativă privată – şi cele două clădiri: fosta şcoală şi fosta parohie evanghelică.

3Veranda fostei scoli Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilVeranda fostei școli, acum dining

1Veranda fostei scoli Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilBiserica fortificată şi cele două clădiri formează un ansamblu tipic pentru satele săseşti: parohia cu preoţii ei formaţi în vestul Europei a fost întotdeauna un element de reformă; şcoala un instrument de generare de progres social pentru toată comunitatea; iar credinţa puternică a fost reprezentată de biserica fortificată. Ansamblul reprezintă esenţa spiritualităţii (fostelor) sate cu populaţie săsească din Transilvania. Memoria colectivă a saşilor din Transilvania îţi transmite că nu este suficient să-ţi meargă ţie bine, trebuie să prospere întreaga comunitate dacă vrei să construieşti lucruri care dăinuie. O experiență valabilă şi astăzi.

2Veranda fostei scoli Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilSpațiile comune ale casei de oaspeți amenajate în fosta școală
4Casa de oaspeti Cincsor scoala evanghelica Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Cu cine ați colaborat pentru amenajarea interioarelor și restaurare? 

Am colaborat cu arhitecţi diferiţi. Fiecare a contribuit la descoperirea potenţialului clădirilor. Ne-am dorit însă foarte mult ca intervenţiile moderne să rămână reduse, deci şi arhitecţii au fost mai degrabă precauţi. Ne-au ajutat însă să scoatem în evidenţă specificul fiecărei clădiri.

Cele două clădiri – fosta parohie şi fosta şcoală – sunt ele însele foarte frumoase, ceea ce ne-a făcut să dorim să înţelegem foarte bine intenţia celor care le-au construit. Abia după aceea am intervenit, însă foarte puţin şi numai atât cât să integrăm noile funcţionalităţi – cele ale unei case de oaspeţi. Cred că cel mai complicat lucru este să te abţii, să eviţi decizii rapide şi spectaculoase. Am dorit să realizăm o conversie atentă a clădirilor, astfel încât spaţiul să devină în mod natural unul primitor, uman, fără spectacol şi artificialităţi, dar interesant şi autentic.

12Casa de oaspeti Cincsor scoala evanghelica Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil14Casa de oaspeti Cincsor scoala evanghelica Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilNe place foarte mult decorul relaxat, boem, al caselor de oaspeţi, ale căror elemente esenţiale sunt chiar detaliile recuperate şi dezvăluite ale clădirilor istorice – frescele pereţilor, tencuielile autentice, bârnele vechi din lemn, sobele, forma ferestrelor…

8Casa de oaspeti Cincsor scoala evanghelica Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil9Casa de oaspeti Cincsor scoala evanghelica Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil11Casa de oaspeti Cincsor scoala evanghelica Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Pentru vechea parohie intenţia iniţială a celor care au construit-o şi care au trăit în ea a fost să se protejeze. Vorbim de anii 1500–1600. Această intenţie este foarte bine redată în cea mai veche cameră, cea care face legătura cu beciul – ambele foarte solide, cu ziduri de 80–90 de centimetri, cu elemente de protecţie evidente. Pe parcursul istoriei, casa a devenit mai generoasă, mai încăpătoare, grădina s-a extins. Astfel, stilurile perioadelor de construcţie şi-au pus amprenta pe casă, pe camere. Poţi să urmăreşti povestea casei şi a familiilor de-a lungul a câteva sute de ani. Ştim care au fost familiile care au stat în această casă încă din 1470 până astăzi!

15 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilCasa de oaspeți amenajată în fosta parohie

16 2 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilLivingul casei de oaspeți din fosta parohie, cu frescele renascentiste dezvăluite

12Casa de oaspeti Cincsor casa parohiala Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilStatutul casei şi a grădinii parohiale este unul special. De obicei preoţii îşi urmau studiile universitare în vestul Europei – Germania, Elveţia. Ei erau purtătorii progresului în aceste sate: s-au racordat la cultura şi ştiinţa din universităţile din vestul Europei, au preluat idei reformiste în agricultură, medicină şi s-au implicat puternic în dezvoltarea comunităţii. Atât casa, cât şi grădina lor trebuia să fie o gospodărie model pentru comunitate. Acest specific am dorit să-l păstrăm. Am lucrat cu un constructor foarte priceput din zonă, cu tâmplari şi meşteri din satele învecinate.

17 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilBiblioteca și livingul din fosta parohie8Casa de oaspeti Cincsor casa parohiala Designist1 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Regândirea spaţiului a fost necesară mai ales datorită faptului că într-una dintre încăperi am descoperitfresce, dar şi pentru că structura fragilă a clădirii nu permitea mansardarea, pe care am avut-o în vedere iniţial. Am regândit așadar funcţionalităţile: am redus numărul camerelor şi am lăsat acces liber pentru oaspeți în camerele cu fresce. Astfel am creat un spaţiu public suplimentar, un spaţiu care invită oaspeţii să experimenteze generozitatea locuitului într-o casă parohială autentică.

22Casa de oaspeti Cincsor casa parohiala Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

20Casa de oaspeti Cincsor casa parohiala Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Clădirea fostei şcoli evanghelice din Cincșor ne-a oferit o experienţă diferită: ea este construită de un arhitect transilvănean renumit, însă aproape uitat – Fritz Balthes. Anul trecut s-au împlinit 100 de ani de la moartea lui, în 1914. A fost un architect înzestrat. A studiat la Berlin, München şi Karlsruhe. În scurta lui activitate a proiectat şcoli, cămine culturale, hoteluri, a fost urbanist şi conservator, şi a pledat pentru o arhitectură “sustenabilă”, care păstrează şi conservă patrimoniul şi care integrează noul. Este un exponent al Jugendstil-ului (Art Nouveau) pe care a încercat să-l facă cunoscut în Transilvania.

Am avut colaborări cu arhitecţi foarte buni, care ne-au ajutat să găsim soluţii parţiale. Nici unul dintre ei însă, din păcate pentru noi, nu a fost suficient de interesat să ducă acest proiect până la capăt. Motivele le înţeleg: din punct de vedere economic este un proiect cu un buget limitat, cere foarte multă răbdare, foarte multă muncă, durează şi nici nu poţi să-ţi pui amprenta personală foarte puternic pe lucrările de restaurare. Deci, într-un fel, ca architect ai foarte multe limitări – estetice şi economice. Soluţia noastră a fost să ne implicăm noi, să decidem pragmatic şi să ne bazăm şi pe simţul nostru estetic format în timp.

7Casa de oaspeti Cincsor scoala evanghelica Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilȘcoala evanghelică din Cincșor, restaurare & reconversie în casă de oaspeți

10Casa de oaspeti Cincsor scoala evanghelica Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilO altă temă de reconversie care ne-a provocat: cum reuşeşti să faci din fostele grajduri ale parohiei spaţii confortabile de locuit, fără să distrugi farmecul spaţiului iniţial şi fără să devii rustic, folcloristic? Noi am optat pentru intervenţii minimale în clădiri, am integrat elemente moderne pentru a asigura funcţionalităţile şi am deschis spaţiile interioare pe verticală, încât să devină mai generoase şi să lase la vedere vechea structură de lemn.

Ceva mai simplă a fost restaurarea bisericii fortificate – regulile de restaurare la monumentele istorice sunt clare. Important este să ai un constructor-restaurator cu experienţă, cu simţ artistic şi să fie onest. Altfel pot apărea surprize neplăcute. În cazul nostru, am avut un constructor bun cu personal de calitate şi cu experienţă în restaurare acumulată în Italia.

24Casa de oaspeti Cincsor casa parohiala Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilFostele grajduri ale casei parohiale, transformate în spații de locuit și terasă pentru oaspeți și evenimente.

22 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

1Nunta Cincsor Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilUnde aţi găsit piesele de mobilier, tapiseriile şi broderiile tradiţionale?

Multe obiecte provin din familia mea. Altele din colecţia mea de textile. Însă în Casele de oaspeţi de la Cincșor avem şi foarte multe “objets trouvés” sau “obiecte orfane”. Într-un fel, obiectele ne-au găsit pe noi. Oamenii din zonă ni s-au adresat, ne-au oferit spre păstrare obiecte dragi lor care nu-şi mai găseau locul într-o casă nouă sau în familie. În alte cazuri am găsit obiecte valoroase pur şi simplu aruncate sau uitate de foştii proprietari. Fiecare obiect are istoria lui, povestea lui specială.

5Veranda fostei scoli Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Ce rol a jucat substratul emoțional în acest proiect? Simțiți cum perspectiva personală –  pe care nimeni din afară, chiar dacă şi-ar fi propus să salveze aceste clădiri, nu o putea avea – a contribuit la rezultatul atât de armonios, autentic?

În mod sigur că emoţia legată de acel “acasă” a jucat un rol foarte important. Perspectiva copilăriei mele – adică acea fereastră prin care priveşti zilnic lumea din jur până devii adult – a fost într-adevăr o fereastră care dădea spre biserica fortificată şi spre clădirile fostei şcoli evanghelice. În aceste clădiri mi-am petrecut o parte din copilărie. Revenind după mulţi ani, această fereastră deschisă spre biserica fortificată şi spre lumea din jur mi-a dat dat din nou acel seniment de “acasă”.

Însă, şi aş dori să subliniez acest lucru, nu mi-am dorit un proiect nostalgic, emoţional. Îmi doresc ca acest proiect să fie unul care să ofere perspective – dezvoltarea unui turism autentic, în consonanţă cu natura şi cultura locului pentru un sat uitat din Transilvania, care se redescoperă şi care are potenţial de dezvoltare. Suntem la început de drum promiţător.

1Detalii Cincsor Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil2Detalii Cincsor Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil3Detalii Cincsor Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

25 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilCu cât timp înainte trebuie să ne facem o rezervare, ca să fim siguri că ne puteți primi?

Şi la noi se simte apropierea sezonului turistic – avem deja multe rezervări şi evenimente programate. Vă sugerez să contactaţi echipa de la Cincșor din timp. Capacitatea caselor de oaspeţi este limitată şi va rămâne aşa. Această limitare este necesară pentru a le asigura oaspeţilor noştri un maximum de confort şi o calitate ridicată a serviciilor.

1Transilvanian Brunch Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Cum resimțiti acum experienţa turismului sustenabil, sănătos, slow, ce promovează valori locale şi ajută la dezvoltarea unei comunităţi şi a unei zone? Feedback-ul comunităţii şi al turiştilor s-a ridicat la aşteptările dumnevoastră sau le-a depăşit?

Suntem în plină transformare la Cincșor în sensul unui turism slow, autentic, sănătos, sustenabil şi onest – nu vrem să părem altceva decât ce suntem, nu dorim să oferim altceva decât ceea ce putem oferi prin propriile forţe, nu promitem mai mult decât ceea ce putem realiza, nu suntem perfecţi. Învăţăm să devenim mai buni, ne dezvoltăm. Cred că avem multe de oferit: o poveste autentică, o istorie bogată, oameni pricepuţi şi prietenoşi, produse sănătoase, o bucătărie autentică de calitate şi o echipă dedicată întru totul oaspeţilor noştri. Produsele pe care le folosim sunt în majoritatea cazurilor cele din grădinile noastre şi ale vecinilor sau sunt din zonă.

Oaspeţii noştri apreciază această abordare. Cei care vin pentru prima oară la noi sunt surprinşi: nu se aşteaptă la o asemenea experienţă într-un mic sat din Transilvania. Mulţi dintre ei se întorc şi între timp ne-au devenit prieteni. Cea mai frumoasă confirmare pentru noi este când aleg să-şi serbeze cele mai personale evenimente din viaţa lor la Cincșor şi ne încredinţează organizarea acestora.

3Casa de oaspeti Cincsor scoala evanghelica Designist1 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilCameră și baie în fosta școală evanghelică. Despre tipurile de apartamente din cele două case de oaspeți afli mai multe pe site.

28 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilComunitatea din Cincșor a fost iniţial sceptică – eu fiind persoana care cumpărase groapa de gunoi a satului (fosta şcoală fiind de peste 20 de ani nefolosită, se deteriorase şi devenise groapă de gunoi). Între timp cred că sunt mândri, încep să vadă avantajele turismului generat de biserica fortificată, de casele de oaspeţi şi ca avantaje economice personale. Oferim produsele lor oaspeţilor noştri, ceea ce le aduce bunăstare.

Marea provocare este să dezvoltăm împreună o perspectivă pe termen lung pentru acest sat. Turismul oferă această şansă. Cea mai dificilă transformare este însă cea de mentalitate. Pentru a dezvolta un turism sustenabil este nevoie de răbdare, să faci lucrurile bine, pas cu pas, să nu te grăbeşti să obţii câştig imediat în detrimentul unei bunăstări viitoare şi de durată. Aici mai avem de lucru.

29 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilAveţi în plan integrarea ansamblului de la Cincșor unor noi programe de turism în zonă, cum este programul Descoperă Sufletul Transilvaniei?

Da, biserica fortificată din Cincșor este integrată în iniţiativa Bisericii evanghelice din România – “Descoperă Sufletul Transilvaniei”. Iniţiativa pune în centrul atenţiei bisericile fortificate din Transilvania şi turismul sustenabil, non-agresiv, cultural şi autentic. Anul acesta, această iniţiativă oferă şi Transilvanian Card, un card care acordă acces gratuit în mai mult de 40 de biserici fortificate. Biserica fortificată din Cincșor poate fi vizitată cu acest card.

7Transilvanian Brunch Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilTransilvanian Brunch la Cincșor, în curtea casei parohiale.

Pe lângă experienţa de a-ţi petrece câteva zile de vacanţă într-o fostă şcoală, o bijuterie de arhitectură în stil Art Nouveau, de la începutul secolului XX, sau într-o casă parohială cu o istorie de secole, ce alte experienţe cu savoare locală ne mai aşteaptă la Cincșor?

Oferim oaspeţilor noştri nu numai experienţa caselor în care vor locui, ci şi cea a unor îndeletniciri speciale: coptul pâinii în cuptorul de pâine, cursuri de gătit, cursuri de fotografie. De asemenea, pot explora împrejurimile Cincșorului prin drumeţiile pe Valea Oltului; pe colinele de la Cincșor spre Făgăraş, cu panorama splendidă a Văii Oltului şi a Carpaţilor; la cabana Sâmbăta; la stânele din jurul satului. Sau pot face tururi cu bicicleta la bisericile fortificate din jur – Cincu, Rodbav, Dealu Frumos – sau la Mânăstirea Sâmbăta de Sus, ce organizează ateliere de pictură pe sticlă.

Cincșorul se află în centrul Transilvaniei, de aceea este locul ideal pentru cei care vor să combine câteva zile de relaxare cu explorarea centrelor culturale transilvănene – Sibiu, Braşov, Sighişoara, Mediaş. Toate se află la aproximativ 1 oră–1oră și jumătate de Cincșor (cu maşina).

31 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilÎn casa parohială
19Casa de oaspeti Cincsor casa parohiala Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Ne dorim foarte mult – pe lângă tururile culturale şi istorice – să dezvoltăm tururi şi evenimente personalizate care pun în centrul atenţiei dezvoltarea comunităţii din Cincșor şi din împrejurimi: experienţa individuală istorică, mecanismele de convieţuire paşnică de-a lungul secolelor (la Cincșor trăiesc români, maghiari, saşi, rromi, respectiv evanghelici, ortodocşi, reformați, adventişti), experienţa comunităţii în transformarea ultimilor 25 de ani, poveşti de viaţă şi perspective.

6Casa de oaspeti Cincsor casa parohiala Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Povestiţi-ne mai multe despre meniul pe care îl pregătiţi oaspeţilor şi despre Cursurile de gătit: cât de des au loc, de la cine şi ce vom învăţa?

Noi dezvoltăm un turism bazat pe o experienţă autentică. Folosim în mare parte produse locale. Meniurile noastre reflectă tradiţia săsească, adaptată la condiţiile actuale – bucătărie uşoară, ingrediente de calitate. Aşadar este vorba de o bucătărie reinterpretată modern.

Pe lângă faptul că avem un bucătar foarte bun, Adrian Boscu, colaborăm şi cu Daniel Wendorf, Chef Société Gourmet, pentru tot ce înseamnă bucătărie – de la design, la reţete. Împreună cu el oferim cursuri de gătit gourmet. Unul dintre cursuri a fost integrat în sejurul de Paşte şi s-a adresat adulţilor, iar pentru copii vom organiza un curs special.

2Transilvanian Brunch Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil4Transilvanian Brunch Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilBunătăți à la Cincșor, specifice săsești, pe care înveți să le prepari și tu, la cursurile de gătit.

33 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

 

5Preparate Cincsor Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil6Transilvanian Brunch Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Ce fel de evenimente aţi găzduit până acum la Cincșor? 

Ne place să organizăm evenimente unde putem să fim originali, creativi şi să oferim experienţe inedite. Astfel, am organizat împreună cu Reky Travel anul trecut Transilvanian Brunch, un eveniment care pune specificul locului şi comunitatea pe prim plan. Pe urmă ne-a plăcut să organizăm Întâlnirea Cincșorenilor de pretutindeni, un eveniment foarte emoţionant, care ne-a permis să revigorăm tradiţii demult uitate. Sărbătoarea cu ocazia Reinaugurării bisericii fortificate şi a orgii a fost de asemenea un eveniment la care am lucrat cu plăcere.

Pentru oaspeţii noştri fiecare eveniment trebuie să fie o experienţă personală unică, fie că este vorba de o nuntă, un picnic în aer liber, de un candle-light-dinner, de celebrarea Anului Nou, a zilei de naştere.

2Nunta Cincsor Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilCăsuța cu povești pentru cei mici: în curtea casei parohiale. Demult, aici stăteau stupii. icon smile Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Spaţiul şi povestea ansamblului joacă un rol foarte important. Credem că evenimentele mai mici, mai intime se pretează cel mai bine Caselor de oaspeţi din Cincșor. Astfel evenimentul îşi păstrează aura de personal, inedit, autentic. De aceea ne luăm timp şi vorbim cu fiecare oaspete în parte, înainte să vină la noi, dar şi pe perioada şederii lui aici – fie pentru o discuţie la un pahar de vin în faţa şemineului; fie oferind o seară de poveşti pentru cei mici. Vrem să le cunoaştem aşteptările pentru un sejur la noi cât mai plăcut!

7 photo by Alexa Catalin Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Pentru că ne plac tururile şi recomandările, va rugăm să ne recomandaţi un tur de weekend (2 zile) pe care l-am putea savura cazându-ne la Cincșor?

Recomand, cum ar putea fi altfel, ceea ce-mi place mie cel mai mult: un weekend de relaxare, cu descoperirea în tihnă a spaţiului bisericii fortificate din Cincșor, cu o plimbare pe dealurile Cincșorului savurând Valea Oltului şi panorama Carpaţilor, cu meniuri inedite şi un vin pe măsură şi cu clipe de răgaz în faţa şemineului sau în bibliotecă… Bineînţeles că există multe alte variante posibile, în funcţie de interesele fiecăruia.

11Casa de oaspeti Cincsor casa parohiala Designist1 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

37 Bucatarie in casa parohiala Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabilDining (sus) și living (jos) în casa parohială

10Casa de oaspeti Cincsor casa parohiala Designist1 Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Satisfacţia acestei transformări atât de importante a reușit să şteargă din dificultăţile inerente unui astfel de traseu şi să aducă entuziasmul ce poate însufleţi un nou proiect capabil să schimbe frumos o zonă, un sat, speranţa unei comunităţi? 

Efortul a fost untr-adevăr foarte mare. Însă, dacă mă raportez la oamenii care au trăit de-a lungul secolelor în acest sat, atunci efortul meu devine relativ. Imaginaţi-vă că în 1600 în Cincșor trăiau doar 27 de familii: în mod sigur trăiau cu grija zilei de mâine, în condiţii de muncă fizică extrem de grea, sub ameninţarea foametei şi a bolilor, supravieţuind atacurilor turcilor. Şi cu toate acestea au reuşit să lase în urma lor o biserică fortificată, să-şi întreţină familiile, să creeze fresce renascentiste de o frumuseţe rară.

Ce vreau să spun prin această relativizare: este important să facem ceea ce simţim că trebuie să facem, fără să considerăm că facem ceva excepţional, fără să facem prea mult zgomot în jurul nostru. Satisfacţia pentru mine va fi aceea că, privind după 20–30 de ani acest proiect, voi considera că mi-am îndeplinit cumva datoria faţă de acest loc dacă oamenii vor trăi mai bine aici, dacă zona se va fi dezvoltat turistic, dacă va există un viitor economic. Consider un asemenea proiect de redescoperire a trecutului o şansă, un privilegiu şi o binecuvântare.

8 photo by Alexa Catalin Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Urmărește și pagina de facebook a Caselor de oaspeți din Cincșor pentru ca această poveste frumoasă să te inspire în fiecare zi. Iar pe site, găsești toate detaliile despre prețuri și rezervare. Pentru întrebări suplimentare, scrie cu încredere aici.

29Casa de oaspeti Cincsor casa parohiala Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil4Biserica fortificata Cincsor Designist Casele de oaspeți din Cincșor. Sau cum transformi un sat (uitat) într un exemplu de turism autentic, sustenabil

Fotografii: Silvia Ciungu, Alexa Cătălin

 

sursa: designist

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cea de-a treia ediție a Festivalului “Fest(in) pe Bulevard!” a fost deschisă oficial sâmbătă seara cu spectacolul “FestiBal cu… loterie”, eveniment desfășurat pe trotuarul din fața Teatrului Nottara.

La spectacolul regizat de Mihai Lungeanu au participat angajații teatrului din echipa tehnică, secretariatul literar și din celelalte departamente, fiecare purtând câte un costum de epocă.

“Pentru o seară, adică astăzi, am luat noi, cei din spatele actorilor, cei din spatele spectacolului, locul actorilor încercând să purtăm un costum frumos, încercând să-i invităm pe trecători să ne cunoască și pe noi. Sigur că toți cei care lucrează într-un teatru, după mine, sunt puțin artiști. Astăzi seară noi suntem cei dintâi și, firește, la ora șase, actorii vor fi aceia care vor cere aplauzele binemeritate de la public”, a declarat pentru AGERPRES, managerul Teatrului Nottara, Marinela Țepuș.

Ea a precizat că ediția din acest an a festivalului va avea “ingrediente cât cuprinde”, de la spectacole la lansări de carte, de la colocvii și spectacole de lectură la evenimente stradale.

“În acest festival vom avea de toate, ingrediente cât cuprinde. Crize — adică Criza limbajului, comedii — adică Bulevardul Comediei, lansări de carte, colocvii, spectacole lectură și evenimente stradale — un spectacol într-un autobuz englezesc, un spectacol în stradă cu noi cei din spatele luminilor și al scenei, făcând pe actorii, așa cum ne pricepem. Noi încercăm să atragem lumea la teatru prin orice mijloc artistic”, a mai spus Marinela Țepuș.

Seara a continuat cu vernisajul expoziției de fotografie de teatru a artiștilor fotografi Maria Ștefănescu și Sorin Radu. Evenimentul a avut loc în foaierul sălii “Horia Lovinescu” și cuprinde 30 de lucrări cu momente din spectacolele din ediția 2014 a festivalului și din producțiile noi din stagiunea trecută a teatrului gazdă. Expoziția rămâne deschisă pe toată durata festivalului.

La ora 18,00 a început spectacolul “O călătorie” după opera lui Constantin Abăluță, producție a Teatrului Nottara. Primele 15 minute au fost jucate pe scena sălii “George Constantin”, după care publicul a fost invitat într-un autobuz englezesc cu etaj, unde a continuat spectacolul. Autobuzul a plecat, cu actori și spectatori, pe traseul Piața Victoriei — Bulevardul Aviatorilor — Televiziunea Română — Bulevardul Kiseleff — Piața Victoriei și s-a oprit la Journey Pub, loc în care s-au jucat, într-o atmosferă specială, ultimele 15 minute.

La sala “Horia Lovinescu” spectatorii au putut vedea spectacolul “Portugalia” de Zoltan Egressy, direcția de scenă Victor Ioan Frunză, producție a Teatrului Nottara, iar de la ora 21,00, la Teatrul Odeon, s-a jucat “Dezorient express”, de Andrea Gavriliu, producție a Teatrului Clasic Ion Slavici din Arad.

Festivalul “Fest(in) pe Bulevard!” continuă până pe 17 octombrie, la Teatrul Nottara, Teatrul Odeon și Teatrul Țăndărică, publicul având posibilitatea să vadă 21 de spectacole din patru țări.

Duminică vor fi prezentate spectacolele “The History Boys. Povești cu parfum de liceu” de Alan Bennett, producție a Teatrului Excelsior, la Sala Horia Lovinescu, de la ora 18,00, “În trafic” de Alina Nelega, producție a Teatrului Național din Târgu Mureș, la Sala George Constantin, de la ora 21,00, și “Cheia” de Andras Forgach, producție a Teatrului Regina Maria din Oradea, la Teatrul Odeon, de la ora 18,00.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Cristian Anghelache)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Doi antrenori americani și elevii lor, toți persoane cu dizabilități, au dat, joi, la Ploiești, o adevărată lecție de viață, demonstrând că nimic nu este imposibil atunci când îți dorești ceva cu adevărat.

Ei au arătat că împlinirea unui vis, ca de exemplu acela de a urma o facultate și de a-ți face o carieră ori practicarea unui sport, nu este imposibilă chiar dacă picioarele îți sunt imobilizate de o boală nemiloasă care te face dependent de un scaun cu rotile.

Sala Sporturilor ‘Olimpia’ din Ploiești a găzduit, joi, o demonstrație de tenis în scaun rulant, doi antrenori americani și ‘elevii’ lor români ‘strigând’ către întreaga lume, parcă, faptul că pentru ei nu există ‘nu pot’, și că în fața lor stă un infinit de posibilități, în ciuda realității fizice pe care o trăiesc.

Ca și în cazul oricărui sport, demonstrația a început cu o încălzire. La îndemnul antrenorului Paul Walker, roțile scaunelor participanților la demonstrație s-au pus în mișcare, împinse de la spate de un continuu ‘go, go, go’ strigat de instructorul de peste ocean.

După încălzire, puțin repaus pentru odihnirea mâinilor obosite de tensiunea și forța depuse pentru ‘alergarea’ cu dispozitivele rulante, timp în care antrenorul a oferit explicații referitoare la unele lovituri de bază, ca backhand sau forehand, pentru publicul format din câteva zeci de persoane, între care copii și adulți cu dizabilități.

Și cum teoria este bună mai ales când este împletită cu practica, elevii au fost trimiși pe teren și puși să lovească mingea. Păreau că plutesc în avântul și concentrarea cu care urmăresc să lovească mingea de tenis, făcând cu scaunul rulant piruete și mișcări care par imposibil de realizat pentru cineva care are binecuvântarea de a se folosi de propriile picioare. În realitate, ușurința cu care ei se mișcă ascunde ore de practică, de instructaj în mânuirea scaunului, forță fizică și dorință de viață.

‘Mi se pare puțin greu, dar îmi place foarte tare. Am jucat și înainte de accident tenis, ca hobby, nu ca sport. Diferența este foarte mare, aici trebuie să folosesc ambele mâini și e foarte obositor. Trebuie să împing scaunul, să și țin racheta…’, a spus un tânăr de 23 de ani venit la Ploiești tocmai de la Cluj.

Aplauze și strigăte de bucurie au izbucnit atunci când un băiețel care nu prea nimerea mingea a lovit-o pentru prima dată hotărât, fiind ajutat de un coleg mai mare, care, după ce s-a plasat cu scaunul în spatele acestuia, i-a ghidat mânuța cu brațul lui mai puternic și mai experimentat.

‘Tenisul nu este singurul sport pe care oamenii în scaun cu rotile îl pot juca. Acesta este sportul pe care noi îl îndrăgim, dar știm că mai sunt și altele, precum baschet, tenis de masă, alergări, canotaj. Vrem ca oamenii cu dizabilități să descopere ce sport iubesc, vrem ca ei să iasă și își trăiască viața și vrem de la dumneavoastră să vă luptați pentru asta în comunitățile dvs. Acesta este mesajul nostru, dincolo de tenis, ca oamenii să iasă din casă și să își trăiască viața la maxim’, le-a transmis Paul Walker celor prezenți.

Imposibilitatea de a-și folosi picioarele nu le-a răpit acestor oameni pofta de viață, ei găsind forța interioară de a depăși barierele sociale pentru a trăi o viață de calitate. În drumul lor nu stau nici prejudecăți, nici praguri, nici borduri prea înalte sau rampe de acces prea abrupte și imposibil de utilizat. În fața lor stă un infinit de posibilități…

Evenimentul de la Ploiești a fost organizat de Fundația Motivation România și Ambasada Statelor Unite ale Americii la București, românii utilizatori de scaune rulante beneficiind de experiența a doi antrenori americani, ei înșiși persoane cu dizabilități motorii, respectiv Karin Korb, de două ori paralimpică, și Paul Walker, antrenor-șef al echipei naționale feminine de tenis în scaun Rulant a SUA.

AGERPRES/(AS—autor: Anamaria Toma, editor: Diana Dumitru)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Proiectul “Vioara lui George Enescu în licee” va duce, în perioada 12-16 octombrie, vioara Guarneri del Gesu, supranumită “Catedrala”, ce i-a aparținut lui George Enescu, la cinci licee bucureștene – Liceul Bilingv “Miguel de Cervantes”, Colegiul Tehnic Media, Colegiul Tehnic Feroviar Mihai I, Colegiul Tehnic de Aeronautică “Henri Coandă” și Colegiul Tehnic “Dinicu Golescu”.

Potrivit unui comunicat al organizatorilor remis vineri AGERPRES, vioara lui Enescu va răsuna în liceele bucureștene, în încercarea de a le oferi celor tineri o mostră de muzică de cea mai bună calitate și pentru a le trezi dorința de a o asculta apoi și în sala de concert.

“Violonistul Gabriel Croitoru și pianistul Horia Mihail vor fi protagoniștii acestei noi aventuri muzicale menită să valorifice moștenirea marelui compozitor care, la vremea sa, a cântat în școli, pe front, în spitale încercând să aducă prin muzică alinare, dar și să convingă cât mai mulți oameni de frumusețea muzicii clasice. Oriunde se ducea, Enescu lăsa impresii de neuitat mai ales în mintea și sufletelor oamenilor simpli și copiilor, care încă nu se întâlniseră cu o astfel de muzică”, se arată în documentul citat.

Violonistul Gabriel Croitoru și-a propus în turneele sale, așa cum a făcut și marele compozitor român, să ajungă în cât mai multe localități din România.

Elevii vor avea ocazia să asculte piese de largă popularitate din literatura pentru vioară și pian precum Elgar — Salut d’amour; Provost — Souvenir de Vienne; Kreisler — Tambourin chinois; Sarasate — Zapateado; Kreisler — Caprice viennois; Enescu — Lăutarul; Kreisler — Liebesleid; Kreisler — Liebesfreud; Kreisler — Mic marș vienez.

Proiectul este finanțat prin Programul “Ești București” de Centrul de Proiecte Culturale al Muncipiului București — ARCUB, Primăria Municipiului București, și este organizat de Fundația Culturală Marconi, în parteneriat cu Muzeul Național “George Enescu” și liceele gazdă.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Cristian Anghelache)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Zeci de vizitatori curioși să vadă invenții din România și din Republica Moldova, au venit miercuri în holul Universității Dunărea de Jos din Galați la deschiderea celei de-a doua ediții a Salonului Ugal Invent.

Un stand care a atras atenția a fost al gălățeanului Dorel Neacșu care a venit cu nu mai puțin de patru brevete: săpunul care își păstrează inscripțiile de pe el până la consumarea integrală, ferestrele multifuncționale, volanul cu aer climatizat și suportul pentru diverși recipienți.

“Toți șoferii știu că vara volanul se încălzește foarte tare, iar eu am inventat un tip de volan prin care circulă aerul condiționat, răcindul în maximum 50 de secunde.

Iarna, la fel, volanul poate fi încălzit.

Ferestrele funcționale sunt ca un fel de vitralii. Imaginați-vă o clădire din ferestre — iar în aceste ferestre, de fapt între geamuri — se poate injecta un gaz sau un lichid colorat, transformând clădirea în diverse culori. În plus, ferestrele astfel colorate pot acționa și ca draperie”, a declarat pentru AGERPRES inventatorul.

Alte produse căutate au fost cremele și săpunurile realizare doar cu produse naturale și cu nămol de la stațiunea Lacu Sărat-produs inventat de fiica profesorului Rodica Mihaela Tinica, de la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor Galați, inventatoarea nefiind prezentă, pentru că este studentă la Farmacie, la București.

Institutul Științifico Practic de Horticultură și Tehnologie Alimentară din Republica Moldova prezintă la Ugal Invent tehnologii brevetate de obținere a vinurilor eco dar și de reducere a concentrației de alcool din această băutură, produs destinat vârstnicilor sau celor hipertensivi.

Tot persoanelor suferinde se adresează și umplutura termostabilă pentru produsele de panificație, brevetată de doctorandul Jana Cropotova, de la aceeași instituție de învățământ din Republica Moldova: “este vorba despre un produs ce conține pectină și insulină, care conferă umpluturilor proprietăți termostabile și creează un produs funcțional cu proprietăți probiotice. Fibrele alimentare solubile, ca pectina și insulina, previn cancerul de colon deoarece accelerează tranzitul intestinal, elimină substanțele toxice care stagnează în colon, acționează asupra sistemului circulator, reducând nivelul colesterolului din sânge, normalizând în acest fel tensiunea arterială”.

Tot la salon poate fi găsit și un autovehicul revoluționar, construit de studenții Facultății de Inginerie din Galați, tineri care, potrivit dr. ing. Marin Florin Bogdan, au reușit să creeze o caroserie extrem de ușoară (doar 75 de kg, dar care poate transporta o greutate de până la două tone, în condiții de siguranță și rezistență auto prevăzute la construcția automobilelor) fapt care conduce la reducerea cu 40% a consumului de carburant.

Proiectul va continua, pentru că anul viitor mașina va deveni autonomă, adică se va deplasa singură până la șofer, fără vreun sistem de telecomandă. O idee de succes, crede Andrei Sârbu, unul dintre studenții care au lucrat la acest prototip: “Ne-am gândit cum ar fi să ieși din supermarket, cu sacoșele pline, și să nu mai mergi tu până la mașină, să vină ea la tine, doar chemând-o cu ajutorul telefonului mobil”.

Salonul Ugal Invent se va închide vineri, la ora 12.00. AGERPRES/(AS-autor: Dan Paic, editor: Diana Dumitru)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Greutățile vieții, generate în special de pierderea locurilor de muncă, i-au determinat pe majoritatea meșteșugarilor veniți din toată țara la Târgu Mureș pentru a lua parte la Zilele Culturale Târgumureșene – Simfoniile Toamnei să-și caute o sursă de venit și să înceapă să trăiască așa cum au făcut-o strămoșii lor.

Chiar dacă meșteșugurile îmbrățișate și învățate uneori la bătrânețe nu aduc familiilor lor o bogăție materială de invidiat, acestea asigură un trai decent celor care decid să nu aștepte nimic de la nimeni și să-și ia viața în propriile mâini.

Așa s-a întâmplat și cu Viorel Marian din Fălticeni, județul Suceava, care s-a prezentat la Simfoniile Toamnei de la Târgu Mureș cu linguri din lemn sculptate cu simboluri românești, o pasiune care, spune el, s-a născut din necesitatea de a supraviețui.

”M-am apucat de acest meșteșug ‘de bună voie și silit de împrejurări’, cum se spune. Înainte de a ciopli lemnul în mod artistic am lucrat la Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Fălticeni și acolo am fost tâmplar-mecanic, mecanic de întreținere mașini și utilaje. Am avut eu încercări de a modela artistic lemnul, însă nu am fost mulțumit. Prin 1995 au făcut restructurări și atunci a trebuit să îmi găsesc alt loc de muncă. Am lucrat 5 luni la un patron, apoi am încercat ceva pe cont propriu. Aveam un prieten care lucra linguri din lemn și m-a sfătuit să încep să cioplesc în lemn. El, în perioada studenției, mai făcea cruciulițe și le vindea. Fiind într-un moment mai dificil, am zis că nu mi-ar strica ajutorul lui Dumnezeu și primele obiecte sculptate au fost cruciulițele de purtat la gât, pe care am început să le vând în preajma mănăstirilor. Am început cu Mănăstirea Voroneț, Gura Humorului și apoi cele din Suceava și Iași”, ne-a dezvăluit meșteșugarul.

Viorel Marian a subliniat că viața sa a luat o întorsătură neașteptată în timpul pelerinajului de Sfânta Parascheva de la Iași, unde își comercializa cruciulițele sculptate, ocazie cu care o învățătoare din județul Bihor s-a dovedit a fi îngerul său păzitor.

”M-am apucat destul de târziu de sculptură, în urmă cu 20 de ani, la vârsta de 33 de ani — eram un antitalent la arte — însă s-a întâmplat să fiu văzut de cineva, care m-a recomandat Muzeului de Etnografie din Sibiu. De acolo am primit o invitație la un târg de meșteri, unde erau meșteșugari din toată țara. (…) De Sfânta Cuvioasă Parascheva, când este pelerinaj la Iași, o învățătoare din Sântandrei, de pe lângă Oradea, era în excursie cu un grup de elevi și a văzut cruciulițele pe care le făceam. A cumpărat câte un model din fiecare și a luat și datele de contact. Ulterior, am aflat că acea învățătoare cunoștea un etnograf de la Sibiu, căruia i-a arătat ce cruciulițe a cumpărat de la mine și așa s-a ajuns ca în octombrie deja să se știe de mine. Apoi am primit o invitație la un târg etnografic. După ce am ajuns în baza de date a Muzeului de Etnografie din Sibiu, am început să primesc invitații de peste tot la târguri de meșteșugari la muzeele de etnografie din țară. Primii doi-trei ani am mers la târguri cu cruciulițe, acolo am aflat despre simbolurile de pe linguri și am început să fac linguri”, povestește Viorel Marian.

Acesta lucrează acum mai mult linguri de lemn sculptate cu simboluri românești, după ce s-a documentat temeinic despre ce anume reprezintă fiecare de la sculptorii mai în vârstă, de la etnografi și din cărți.

”M-au atras cei care lucrau tot în lemn, am văzut diverse linguri și am aflat de la ei că fiecare model sculptat are o semnificație spirituală. De exemplu, motivele pe care le pun eu acum pe lingurile de lemn sunt simboluri solare, simbolul speranței, simbolul iubirii, simbolul belșugului, coloana vieții, pomul vieții, sursa vieții — apa — multe dintre ele le-am aflat de la meșteșugarii mai în vârstă, de la etnografi și din cărți. Mi s-a părut că ar fi păcat să se piardă pentru că, umblând prin țară pe la târguri, am văzut că unii meșteri fac modele doar pentru că așa se face, fără să știe ce simbolizează. În plus, mulți fac doar linguri pentru bucătărie, simple, fără sculptură”, susține meșteșugarul.

Viorel Marian lucrează la o lingură din lemn de plop în jur de 3 ore și jumătate, la una din cireș — peste 4 ore, munca sa costând între 35 și 55 de lei, în funcție de esența de lemn și complexitatea modelului de pe mâner.

”Munca ar fi plătită dacă oamenii și-ar permite să plătească banii aceștia. Am avut situații în care oamenii au spus că e ieftină, însă mulți sunt cei care le apreciază, dar nu și le permit. Eu încerc să trăiesc, depinde de așteptările fiecăruia, eu trăiesc de 20 de ani și îmi întrețin familia — am o fată la masterat la Iași, la inginerie medicală, și mai am o fetiță în clasa a VIII-a. Nu huzuresc, dar reușesc să mă descurc! Soția mea a fost filatoare la Fălticeni, dar lucrurile s-au stricat și muncitorii au trebuit să își găsească altceva, acum împletește lucruri din sfoară de cânepă — ornamente de perete, suporturi pentru căni și pahare, huse de protecție pentru borcane și sticle. Salariile sunt mici la patroni, așa că am găsit calea de a ne descurca singuri”, ne-a mai spus meșteșugarul.

AGERPRES/(A — autor: Dorina Matiș, editor: Georgiana Tănăsescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Centrul Cultural al primăriei Stavrolos din Nicosia a găzduit sâmbătă evenimentul care a marcat definitivarea proiectului ‘Un colț de carte românească în Cipru!’, invitat special fiind inițiatoarea acestui demers închinat Limbii Române poeta Georgeta Resteman, relatează portalul pulsul-afroditei.com.

Sursa foto: pulsul-afroditei.com

Membrii Corului Școala Românească din Nicosia au susținut un concert de muzică și au recitat poezii la evenimentul închinat Limbii Române, la care au mai fost prezenți oficiali ai primăriei Stavrolos, ai Bibliotecii Ciprului și diplomați români aflați la post în Republica Cipru.

Proiectul, care a început în februarie 2013 și s-a încheiat în octombrie acest an, a generat strângerea unui fond important de carte românească din donații de la autori români și de la iubitori ai cărții. Cărțile au fost distribuite către șapte biblioteci din Cipru, două în Nicosia (Biblioteca Achilleios din Centrul Nicosiei și Biblioteca din Strovolos), în Limassol, Kato Polemidia, Larnaca, Pegia (Pafos), Derinia (lânga Paralimni). O parte din fondul de carte a fost transmis și Școlii Românești din Cipru și Penitenciarului din Nicosia.

Alături de cărțile aduse în Cipru de poeta Georgeta Resteman, în Colțul de carte românească din bibliotecile cipriote se regăsesc și cărți donate de Institutul Evdoxiu Hurmuzachi al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și de către Ambasada României în Republica Cipru.

AGERPRES/(AS-editor: Liviu Tatu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Un bărbat din Motru le-a dat o lecţie autorităţilor locale. A plantat peste o mie de trandafiri şi lilieci, a vopsit băncile din cartier, dar şi o parte din faţada blocului în care locuieşte. Bărbatul de 65 de ani, fost miner, a făcut totul din pensia de 1.800 de lei pe care o primeşte lunar. Asta în timp ce Primăria alocă anual 80 de mii de lei pentru înfrumuseţarea oraşului, bani care ajung, însă, doar pentru cosmetizarea centrului.

Petre Ciolacu a lucrat 30 de ani în mină. În urmă cu doi ani, bărbatul de 65 de ani a ieşit la pensie. Sătul de cenuşiul galeriei în care a muncit zeci de ani, dar şi de peisajul anost din faţa blocului, s-a gândit să schimbe zona în care locuieşte. A cumpărat peste o mie de flori şi arbuşti de liliac, pe care i-a plantat pe două străzi şi a vopsit 16 bănci în culorile tricolorului.

„Flori puse, am 600 de trandafiri puşi, nu se implică nimeni. O mie şi ceva de flori, le ud, au fost două luni de zile secetă, au venit ăştia de la primărie şi au trimis o aia în spate, au trimis o cisternă, şi i-am rugat să vină şi auzi, să le dau motorină să vină să ude florile. Păi stai, mă, că e pentru noi, pentru toţi”, spune Petre Ciolacu, pensionar.

Numai în această vară a cheltuit din pensie 4.000 de lei pentru a cumpăra flori şi vopsele. Gestul bărbatului este apreciat de toţi vecinii, care vor să schimbe denumirea străzii din „Aleea Teilor” în „Aleea Trandafirilor”.

Chiar şi autorităţile locale îi apreciază munca, însă spun că nu au fonduri suficiente să schimbe faţa oraşului.

„Noi, oricum, în fiecare primăvară alocăm o anumită sumă de bani pentru că avem un program de înfrumuseţare a oraşului, dar, după cum ştiţi, banii nu sunt niciodată destui şi atunci nu putem să prindem toate zonele oraşului”, a declarat Tudor Dobrică, viceprimarul din Motru.

Edilii se gândesc să-i stimuleze şi pe alţi localnici din Motru să urmeze exemplul pensionarului și să-i scutească de plata taxelor şi impozitelor.

Sursa: digi24

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Federația Română de Karate WKC va lansa în data de 3 octombrie, la nivel național, în 14 orașe, proiectul ”Like 4 Karate WKC”, în cadrul programului ”Pierre de Coubertin”, proiect ce propune o selecție a copiilor cu vârste cuprinde între 7 și 12 ani ce doresc să facă sport, mișcare, în opoziție cu sedentarismul din fața calculatoarelor, se arată într-un comunicat remis AGERPRES.

Foto: wukf.ro

Cele 14 centre de selecționare a copiilor sunt București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Constanța, Satu Mare, Târgoviște, Botoșani, Petroșani, Arad, Târgu Mureș, Mediaș, Deva și Slobozia.

“Se dorește ca acest program să aducă în sălile de sport un număr cât mai mare de copii, oferindu-le o alternativă sănătoasă la sedentarismul și dependența tot mai mare față de calculatoare și tablete. Pentru a avea siguranța unei generații sănătoase din punct de vedere fizic și psihic trebuie să depunem eforturi să ne educăm copiii să practice un sport, să reinventăm roata dacă se poate, să le oferim bucuria mișcării în aer liber, socializarea în grupuri omogene, să le oferim o altă abordare a petreceri timpului liber”, a declarat Dorel Suciu, Secretar General FR Karate WKC.

În cadrul acestui proiect, în fiecare centru de selecție desemnat de FRK WKC va fi selecționat un număr de copii, iar aceștia vor participa la o tabără de instruire în perioada 4-8 noiembrie, la Poiana Brașov, unde vor fi pregătiți și supravegheați de șapte antrenori și instructori specializați ai FRK WKC, precizează comunicatul. La finalul taberei, copiii vor susține un concurs unde cei mai buni vor fi premiați.

AGERPRES (AS/editor: Mihai Țenea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Centrul Județean pentru Cultură (CJC) Bistrița-Năsăud organizează în data de 29 septembrie o amplă manifestare culturală dedicată zadiei sau catrinței din costumul popular, cu scopul de a reface popularitatea acestui obiect vestimentar și chiar de a-l introduce în ținutele feminine moderne.

Potrivit unui comunicat de presă remis luni, AGERPRES, un număr de 1.250 de fete vor participa, pe stadionul municipal din Bistrița, la o defilare de modă în cadrul căreia va fi expusă o colecție de 2.500 de zadii (catrințe, pânzături), din diverse zone ale țării.

“Zadia era folosită de fete și femei ca o piesă a portului tradițional, mai ales în sărbători, dar și la evenimentele semnificative din viața lor personală. Toate aceste creații au caracter de unicat, fiecare femeie adăugând un ornament, o floare sau o frunză, respectând totuși o grafie specifică zonei. Din păcate, în ultimii 25 de ani, această practică a dispărut, motiv pentru care încercăm să determinăm un interes special pentru zadie, manifestându-se similar cu interesul pentru ia reintrată în portul cotidian”, se arată în comunicat.

Evenimentul, denumit “Manifest. Zadia”, își propune să valorizeze estetic, într-un context urban, această colecție de zadii, alegând ca formă de reprezentare instalația-performance, “o modalitate de exprimare artistică a timpului nostru”, potrivit organizatorilor, ” prin care se urmărește un dialog autentic cu spectatorul secolului 21″.

Fondul muzical va fi asigurat de trupa de percuție SENZOR.

Manifestarea este organizată în colaborare cu Inspectorul Școlar Județean Bistrița-Năsăud și Fundația Culturală “Societatea de Concerte” Bistrița, sub patronajul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.

AGERPRES/(AS—autor: Tina Țucui, editor: Diana Dumitru)

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva