ROMANIA

Romania azi

 Google organizează în perioada 29-30 noiembrie, la Zurich, un eveniment dedicat celor 24 de elevi câştigători care au dat dovadă de un potenţial deosebit în domeniul ştiinţific şi în inginerie la cea de-a treia ediţie a Premiilor Europene Google Trailblazer.

În 2011, la iniţiativa ROM Autentic şi mulţumită efortului depus de peste 600.000 de români care au căutat pe Google sintagma “românii sunt deştepţi”, România devenea prima ţară din lume care îşi schimba imaginea pe Internet. Atunci, românii deveneau din “păduchioşi”, “deştepţi”.

Recentele descoperiri în urma explorărilor OMV-Petrom din blocul off-shore Neptun indică resurse importante de gaze şi petrol în platoul românesc al Mării Negre.
Compania mai are multe lucrări de exploatare de efectuat pentru a confirma aceste resurse importante, dar Gerhard Roiss, preşedintele şi directorul general al OMV, consideră că exploatarea resurselor din Marea Neagră reprezintă cheia dezvoltării viitoare a economiei României şi a economiei europene.
Domnia sa a declarat, ieri, la Londra, că gazul din Marea Neagră poate fi adus în Europa prin Nabucco West, conductă de gaze care va alimenta consumatorii europeni şi cu gaz din zona Mării Caspice. Nabucco West va fi conectat cu gazoductul TANAP, dezvoltat de Turcia şi Azerbaidjan, astfel că gazul din Marea Neagră poate ajunge şi în Turcia, o ţară cu o cerere în continuă creştere de energie.
Şeful OMV a menţionat că planurile investiţionale ale companiei se vor concentra pe explorarea şi producţia de ţiţei şi gaze din Marea Neagră şi Marea Nordului. În câţiva ani, circa două treimi din investiţiile anuale ale grupului austriac vor merge în această direcţie.
Descoperirile din blocul Neptun au încurajat grupul OMV să preia, în parteneriat cu alţi investitori, activitatea de explorare în blocurile Khan Asparuk din Bulgaria şi în blocurile Skifska din Ucraina.
Aceste două zone se află tot în Marea Neagră, în imediata apropiere a blocului Neptun, unde primele rezultate ale cercetărilor au arătat un potenţial de 42+82 miliarde mc de gaze.
Jaap Huijskes, membru al boardului OMV responsabil cu explorarea şi producţia, a declarat că ţinta grupului austriac pentru 2014 este menţinerea producţiei în câmpurile vechi de exploatare în România şi Austria la o valoare de 200-210 mii boe (barili echivalent petrol) pe zi. În acest scop, compania implementează tehnologii noi de producţie şi investiţii costisitoare.
Ţinta OMV de creştere cu 60% a proiectelor de dezvoltare în sectorul explorărilor şi producţiei rămâne în picioare şi va aduce o creştere a producţiei cu 350 mii boe pe zi din 2016.
Manfred Leitner, membru al boardului OMV responsabil cu rafinare şi marketing, a spus că rafinăria Arpechim este închisă permanent, iar la rafinăria Brazi programul de modernizare se va încheia în 2014. Totalul investiţiilor de la Brazi este de circa 600 milioane euro. Programul de modernizare a început în anul 2008.

Anul 2012 este cel de-al doilea an în care Ziarul Financiar aduce pe piaţă, împreună cu casa de investiţii Capital Partners, şi un top 20 al celor mai valoroase companii cu acţionariat autohton. RCS&RDS, Interagro, Banca Transilvania, Dedeman sau Mediplus Exim sunt primele cinci companii cu capital privat românesc, împreună fiind evaluate la aproape 2,6 miliarde de euro, adică la jumătatea valorii pe care o are Petrom, cea mai valoroasă companie din România, evaluată la aproape 5 miliarde de euro.

Petrom rămâne cea mai mare şi cea mai valoroasă companie din Româ­nia, cu o valoare de piaţă de aproa­pe 5 mld. euro şi este deţi­nu­tă de austriecii de la OMV, în timp ce RCS&RDS este cea mai mare companie cu ca­pital privat românesc, firma lui Zoltan Tsezari fiind evaluată la aproape 975 mil. euro.

Primele 20 de companii aflate în clasament au o valoare consolidată de aproape 26 de miliarde de euro, în scădere cu 5% faţă de anul trecut, în principal din cauză că Hidro­elec­trica, cel mai mare producător de ener­gie local, a înregistrat pierderi care i-au scă­zut valoarea cu 2 miliarde de euro.

Pe de altă parte, primele 20 de com­pa­nii cu capital autohton au avut împreună o valoare de peste 4 mld. euro, în creş­tere cu 42% faţă de anul anterior. Cel mai pu­ternic salt în acest top l-a făcut compania Dan­te Internaţional, care gestionează cel mai ma­re ma­gazin online din România, eMag.

Compania, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 145 mil. euro, a fost evaluată la o valoare de 109 mil. euro, în creştere cu aproape 300% faţă de anul anterior.

Clasamentele celor mai valoroase com­pa­nii dintr-o economie sunt folosite, în ge­ne­ral, în procesele de fuziuni şi achiziţii, dar şi de investitorii străini care “testează” piaţa înainte de a intra în România. 17 din cele 100 cele mai valoroase companii din România sunt contro­late de stat, în valoare de aproape 10 miliarde de euro, adică 20% din totalul celor 48 mld. euro.

În prima ediţie a anuarului, în noiembrie 2006, primele 100 de companii valorau 75 de miliarde de euro, acea perioadă fiind una dintre cele mai prospere pentru economia locală. Petrom era şi atunci prima companie din top, cu o valoare de aproape 9 miliarde de euro, aproape dublă faţă de acum, când abia se apropie de 5 miliarde de euro. Tot atunci, BCR, cea mai mare bancă locală, era evaluată la 6 miliarde de euro (locul 2 în top faţă de locul 9 în 2012, când a fost evaluată la valoarea de un miliard de euro), iar Orange era pe poziţia a treia, cu o valoare de 4,8 miliarde de euro (faţă de 2,3 miliarde de euro în 2012).

În top 100, printre cele mai valoroase com­pa­nii cu capital autohton se află cele cinci SIF-uri, RCS & RDS (care activează în dome­niul teleco­mu­nicaţiilor şi este controlată de omul de afa­ceri Zoltan Teszari), InterAgro (care acti­vează în sectorul agricol şi este controlată de unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ro­mâni, Ioan Niculae), Banca Transilvania (unde unul dintre acţionari este Horia Ciorcilă), Dedeman (cel mai mare retailer de bricolaj, controlat de fraţii Pavăl din Bacău), Spedition UMB şi Tehnostrade (companii din domeniul construcţiilor, deţinute de Dorinel Umbră­res­cu), TCE 3 Brazi (pro­du­că­torul agricol deţi­nut de Culiţă Tărâţă), Băneasa Development (dez­voltator imobiliar con­trolat de Puiu Popoviciu) şi Grup Feroviar Ro­mân (transportor feroviar, controlat de Gruia Stoica).

În ultimii ani, singura constantă a topului a fost liderul Petrom, care şi-a menţinut poziţia, dar dincolo de lider schimbările în clasament, intrările spectaculoase în top sau evoluţia va­lo­rii companiilor s-au modificat în fiecare an. To­pul din acest an a fost realizat pe baza rezul­ta­te­lor financiare din 2011 în cazul companiilor ne­cotate şi pe baza capitalizării bursiere la com­paniile listate la data de 30 septembrie 2012.

O parte din cele mai valoroase companii din România au fost premiate aseară, în cadrul unei gale anuale organizate de ZF.

Companiile din cea de-a şaptea ediţie a anuarului “Top 100 cele mai valoroase companii” însumează 48 de miliarde de euro în 2012, mai puţin cu 2 miliarde de euro faţă de 2011. Anii de criză au tăiat semnificativ din valoarea de piaţă a celor mai importante companii locale, fiind puţin probabil ca acestea să atingă performanţele din 2007, anul de vârf al valorii companiilor româneşti, când valoarea totală a Top 100 a fost de peste 100 mld. euro. Cea mai mare schimbare la vârf este câderea Hidroelectrica (aflată în insolvenţă în prezent) de pe locul doi în 2011, cu o valoare de 3,5 mld. euro, pe locul şapte în 2012, cu o valoare de 1,2 mld. euro.

Top 20 cele mai valoroase companii

Primii cinci clasaţi au o valoare cumulată de 2,6 miliarde de euro

1. OMV Petrom / Roxana Petrescu

OMV Petrom rămâne fără rival în lupta pentru obţinerea titlului de cea mai valoroasă companie din România, iar în viitor producătorul de petrol şi gaze va fi tot mai greu de răsturnat de pe podium ţinând cont de investiţiile în domeniul energiei, precum şi de succesul care se prefigurează în adâncurile Mării Negre.

Anul acesta valoarea celei mai mari companii din România a ajuns la 4,9 miliarde de euro, la o distanţă confortabilă de aproape 2 miliarde de euro faţă de următorul clasat, Romgaz, cel mai mare producător de gaze local.

Petrom a finalizat anul 2011 cu rezultate record, profitul celei mai mari companii din România dublându-se până la o valoare de aproape 900 de milioane de euro. Dacă anul trecut a fost unul al profiturilor istorice, anul acesta Petrom a făcut doi paşi strategici pentru dezvoltarea pe termen lung a companiei. Expediţia începută în 2009 alături de gigantul american ExxonMobil pentru a căuta hidro­carburile din adâncurile Mării Negre a adus primele rezultate în 2012.

Astfel, cele două companii au anunţat la începutul acestui an că prima sondă săpată a identificat o acumulare de gaze de 42-84 de miliarde de metri cubi.

Ţinând cont de gradul de recu­perare, în cazul în care într-adevăr este vorba de 84 de miliarde de metri cubi, doar această des­coperire ar putea alimenta Româ­nia cu gaze naturale timp de patru ani de zile. Pornind de la preţurile interna­ţionale, valoarea acestei acumulări se ridică la circa 17 mi­liar­de de euro.

2. Romgaz / Roxana Petrescu

Romgaz este cel mai mare pro­ducător de gaze naturale din Ro­mânia, dar şi cea mai profitabilă com­panie de stat, având anul trecut un câştig net de peste 240 de mi­lioa­ne de euro. Compania este con­trolată de statul român prin inter­mediul Ministerului Economiei. Anul acesta Romgaz a devenit a do­ua cea mai valoroasă companie din Ro­mânia cu un “preţ” de peste 3 mi­liarde de euro.

Un pachet de 15% din acţiunile companiei ar fi trebuit listat în vara acestui an la Bursa de Valori Bucureşti, dar cel mai probabil investitorii vor mai avea de aşteptat până când vor putea tranzacţiona titlurile celei mai valoroase companii de stat. Potenţialul de creştere al Rom­gaz pe termen mediu şi lung este semnificativ, mai ales în contextul în care România s-a angajat în faţa FMI să liberalizeze preţul gazelor naturale. În prezent, atât Romgaz, cât şi Petrom, al doilea mare producător local de gaze naturale, îşi vând producţia internă la un preţ de trei ori mai mic faţă de cel al gazelor importate din Rusia.

Dincolo de piaţa sa tradiţională, Romgaz a făcut anul acesta şi primul pas concret într-un alt do­meniu strategic, energia electrică. Astfel, compania a preluat în vara acestui an termocentrala Iernut în con­tul unor datorii ale Termo­electrica.

Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, compania va atrage parteneri pen­tru construirea unor noi gru­puri de producţie a energiei şi va moder­niza unităţile existente.

3. Orange România / Adrian Seceleanu

Orange România, cel mai mare jucător de pe piaţa locală telecom după cifra de afaceri, profitul net şi nu­mărul de clienţi, s-a clasat pe lo­cul trei în Topul celor mai valoroase companii din România, cu o valoare de 2,31 mld. euro, în scădere cu 19% faţă de anul precedent.

Anul trecut compania a avut afa­ceri de aproape un miliard de euro, în scădere cu 5%, şi un profit net de 190 mil. euro – mai mic cu 14% faţă de anul precedent, conform datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

În anul 2010, când Orange a avut afaceri de 988 mil. euro şi un pro­fit net de 222 mil. euro, ope­ra­torul a fost evaluat la 2,86 mld. euro. Scăderea afacerilor Orange în 2011 a fost în linie cu evoluţia ge­ne­ra­lă a pieţei telecom, care a con­ti­nuat să se contracte pe fondul con­textului economic dificil şi al regle­men­tărilor locale şi europene.

Piaţa de comunicaţii a în­re­gistrat în 2011 valoarea de 3,5 mi­liarde de euro, în scădere cu 3,6% faţă de valoarea din 2010, iar comunicaţiile mobile au fost unele dintre cele mai afectate segmente de piaţă.

Veniturile Orange România, liderul pieţei locale de telecom, au scăzut în primele nouă luni cu 2,6%, la 680 mil. euro, faţă de anul precedent, deşi numărul de clienţi a crescut pe fondul deciziei arbitrului telecom din România (ANCOM) de a reduce tarifele de interconectare practicate de companiile de telefo­nie mobilă de pe piaţă, potrivit rezultatelor financiare publicate de compa­nie.

4. Vodafone România / Adrian Seceleanu

Vodafone România, numărul doi pe piaţa locală de telefonie mo­bilă, a urcat pe locul patru în Topul celor mai valoroase 100 de com­panii din România, cu o valoare de aproape 1,7 de miliarde de euro, în scădere cu 16% faţă de anul precedent.

Subsidiara locală a grupului bri­ta­nic Vodafone, unul dintre cei mai mari operatori de telefonie mobilă din lume, a înregistrat anul trecut afa­ceri de 802,2 mil. euro, în scădere cu 2,6%, şi un profit net de 100,4 mil. euro, cu 13% mai mic decât în anul 2010. Anul 2011 a fost unul dificil pentru opera­torii de tele­fonie mo­bilă, în condiţiile în care atât companiile, cât şi consu­matorii au con­tinuat să-şi op­timizeze chel­tuielile cu serviciile de comu­ni­caţii, însă rata de scădere a fost mai mică. Piaţa de comunicaţii a înre­gistrat în 2011 valoarea de 3,5 mi­liarde de euro, în scădere cu 3,6% faţă de valoarea din 2010.

Vodafone a avut în perioada aprilie-iunie 2012 venituri de aproximativ 183,3 mil. euro, în scă­dere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când veniturile au fost de aproximativ 192,1 mil. euro. Rata de scădere a veniturilor a înce­tinit de altfel de la trimestru la tri­mestru, excluzând impactul redu­ce­rii tarifelor de interconectare, care este impus de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii.

Compania a obţinut la licitaţia or­ganizată de stat în toamna acestui an licenţe pentru mai multe benzi de frecvenţă – valabile până în anul 2009, care îi permit companiei să continue să ofere servicii de voce şi să lanseze şi servicii de date în teh­nologia 4G.
5. Fondul Proprietatea / Andrei Chirileasa

Cei doi ani sub administrarea Franklin Templeton nu au adus până acum rezultatele sperate de acţionarii Fondului Proprietatea (FP), preţul acţiunilor pe bursă şi implicit ca­pi­ta­lizarea fiind în continuare mai re­duse decât la listare, în ianuarie 2011.

Discountul dintre valoarea de pia­ţă şi valoarea activelor nete ale fon­dului rămâne ridicat, de 43%, deşi a mai scăzut faţă de anul pre­cedent, când era de aproape 60%. Asta se da­to­rează mai puţin creş­terii preţului ac­ţiunilor (plus 20% în ultimul an), ci mai ales reducerii valorii activului net ca urmare a intrării în insolvenţă a Hidro­electrica, a doua companie din por­tofoliul FP ca valoare după Pe­trom.

Insolvenţa Hidroelectrica a şters 700 mil. euro din porto­foliul FP, iar valoarea activului net a scăzut de la 3,35 mld. euro în septembrie 2011 la 2,8 mld. euro în septembrie 2012. Totuşi, administratorul FP a susţinut insolvenţa Hidroelectrica şi mizează pe faptul că producătorul de energie va ieşi mai puternic şi mai profitabil în urma reorganizării, ceea ce ar majora valoa­rea participaţiei.

Lista­rea Hidro­elec­trica, a pro­du­că­torului de gaze na­turale Romgaz şi a producătorului de ener­gie Nuclearelectrica sunt aştep­ta­te de ase­menea să scoată la lumină ade­vărata valoare a acestor compa­nii şi să contribuie la creşterea capitali­ză­rii FP. Până atunci însă Templeton în­cearcă să listeze fondul şi pe bursa de la Varşovia pentru a atrage în ac­ţio­nariat investitorii de pe această pia­ţă, cum sunt fondurile de pensii po­loneze.

Top 20 cele mai valoroase companii cu capital privat românesc

1. RCS&RDS / Adrian Seceleanu

Compania RCS&RDS, cel mai mare operator de telecomunicaţii fondat şi controlat de un om de afaceri din România, a urcat de pe locul 16 pe locul 11 în ediţia din acest an a Topului celor mai valoroase firme locale.

Cu o valoare de aproape un miliard de euro, mai mare cu 72% faţă de anul precedent, operatorul deţinut de orădeanul Zoltan Teszari devansează companii precum Kaufland sau Dedeman şi trece pentru prima oară în clasament în faţa rivalilor de la Romtelecom.

RCS&RDS, operatorul de cablu TV, internet, telefonie fixă şi mobilă, are venituri anuale de aproape 500 mil. euro numai în România. Grupul mai are operaţiuni în Ungaria, Slovacia, Cehia, Croaţia, Serbia, Italia şi Spania, însă nu există date privind afacerile totale ale grupului RCS&RDS.

Singurele informaţii disponibile pentru toate operaţiunile sunt pe anul 2009, când afacerile totale erau de peste 710 mil. dolari (507 mil. euro), cu un profit operaţional (EBITDA) de 274 mil. dolari (200 mil. euro).

RCS&RDS, cea mai puternică companie de pe piaţa telecom, şi-a bazat dezvoltarea printr-o politică agresivă de extindere, de preţ şi de achiziţie a operatorilor mai mici. Compania s-a împrumutat pentru extindere astfel încât datoriile totale ale companiei erau la finalul anului trecut de 860 mil. euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Compania a continuat să facă şi în acest an achiziţii. Cea mai recentă tranzacţie a fost cea prin care RCS&RDS a preluat infrastructura de comunicaţii şi baza de abonaţi ale companiei Cobalt IT – opera­torul reţelei iLink, potrivit unei notificări publicate pe pagina web a furnizo­rului. Prin această tran­zacţie RCS&RDS ar fi preluat peste 23.000 de cli­enţi pen­tru ser­viciile de date şi re­ţea­ua com­paniei, con­form infor­ma­ţiilor de pe piaţă.

2 InterAgro / Gabriel Razi

InterAgro, unul dintre cele mai mari grupuri cu capital românesc, cu activităţi în agricultură, turism şi industria chimică, valorează în acest an 571 milioane de euro, de 1,5 ori mai mult decât anul trecut. În urma acestei evoluţii compania controlată de omul de afaceri Ioan Niculae a înregistrat un salt spec­taculos de 41 de poziţii, ajungând pe a 14-a treaptă în topul celor mai valoroase companii. Rezultatele InterAgro au fost îmbunătăţite atât de anul agricol record 2011, dar şi de consumul în creştere de îngrăşăminte.

Astfel, compania a închis bilan­ţul pe anul trecut cu o cifră de afaceri de 648 milioane de euro, în creştere de 1,6 ori faţă de 2010. Într-un ton de creştere similar, profitabilitatea a ajuns la 38,4 milioane de euro la finalul anului trecut.

Compania lui Ioan Niculae este şi cel mai mare exportator cu capital românesc, în primul semestru al acestui an clasându-se pe locul al 17-lea în topul celor mai mari exportatori din economie.

Grupul de firme de sub “umbrela” InterAgro este şi unul dintre cei mai mari producători agricoli din România, în condiţiile în care suprafeţele exploatate se ridică la aproximativ 50.000 de hectare de teren.

Producţia agricolă din acest an nu s-a ridicat însă la rezultatele record din 2011, compania fiind nevoită să renunţe la cea mai mare parte a recoltei de rapiţă ca urmare a condiţiilor meteo precare.

În acelaşi timp, în agricultură InterAgro este grupul care deţine şi una dintre cele mai extinse reţele de unităţi de stocare a materiilor prime agricole pe plan local, cu o capacitate totală de 700.000 de tone în silozuri şi alte 400.000 de tone în magazii.

Grupul InterAgro are în deru­lare mai multe proiecte de investiţii, printre care se numără construcţia unei fabrici de ulei vegetal în Zimni­cea sau a unei ter­mo­cen­trale în apro­pie­rea Donau Chem.

3 Banca Transilvania / Roxana Pricop

Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit cu capital privat românesc, a fost singura ban­că din sistem care şi-a crescut va­loarea în acest an graţie rezulta­telor financiare bune şi unei evo­luţii pozitive a acţiunilor pe bursă.

Instituţia de credit este evaluată la 468 milioane de euro, mai mult cu 21% decât anul trecut. Perfor­manţa este cu atât mai notabilă cu cât restul băncilor prezente în clasamentul celor mai valoroase o sută de companii au pierdut şi 40% din valoare.

Banca Transilvania are o capitalizare de 2,26 miliarde de lei (502 mil. euro), care reprezintă circa 85% din valoarea capitalurilor proprii de la finalul lunii septem­brie. Rezultatele financiare în creş­tere raportate în acest an au susţinut şi creşterea acţiunilor pe bursă.

De la începutul anului, acţiunile băncii au câştigat circa 35%. Banca a raportat pentru primele nouă luni un profit net de 265 milioane de lei (60 mil. euro), cu 30% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, arătând că a reuşit să-şi consolideze businessul pe o piaţă care rămâne în continuare dificilă. Activele totale au urcat în primele nouă luni cu 12,4%, la 29 miliarde de lei (6,4 mld. euro).

Banca Transilvania se bate în prezent cu CEC Bank pentru poziţia a treia pe piaţă. La finalul lu­nii septembrie, activele Băncii Transilvania au depăşit 29 de mi­liar­de de lei, având o creştere de 12,4% faţă de începutul anului. Asta în condiţiile în care atât BCR, cât şi BRD au stagnat sau au scăzut uşor în ultimii doi ani.

Principalii acţionari ai Băncii Transilvania, alături de BERD, sunt Bank of Cyprus cu 9,6% din acţiuni, Horia Ciorcilă cu circa 5% şi IFC, divizia de investiţii a Băncii Mon­diale, cu circa 3,5%. SIF-urile deţin cumulat în jur de 15% din acţiuni.
4. Dedeman / Cristi Moga

Dedeman, compania de bricolaj controlată de fraţii Pavăl din Bacău, a avut una dintre cele mai mari creşteri în valoare din topul realizat de ZF şi Capital Partners, astfel că de la un nivel de 180 mil. euro, la care firma a fost evaluată în ediţia de anul trecut, compania a ajuns în prezent la un nivel de 403 mil. euro, plus 124%.

Cifra de afaceri şi profitul firmei nu au crescut cu “aceeaşi viteză” – veniturile au crescut în 2011 cu 29%, la 476 de milioane de euro, în timp ce profitul a avansat cu 35%, la 49 mil. euro, dar Dedeman şi-a consolidat poziţia de lider al pieţei de profil şi este în plină expansiune, astfel că evaluatorii au aplicat un multiplu pre­mium când au analizat compania.

Dedeman a avut în ultimii ani o marjă de profit operaţional (EBITDA) de 15% şi o profita­bili­tate netă de circa 10% din cifra de afaceri, rezultate care au propulsat com­pania fraţilor Pavăl pe podiu­mul celor mai valoroşi retaileri de pe piaţa locală, după reţelele de hipermarketuri Kaufland şi Carrefour.

Compania are în prezent o reţea de 30 de magazine după ce a deschis în acest an patru unităţi noi, iar pentru 2013 fraţii Pavăl au planuri să continue procesul de expansiune.

“Pentru anul viitor pregătim construcţia de noi magazine în oraşele în care încă nu suntem prezenţi, dar şi în Bucureşti. Pe fondul extinderii reţelei, în 2013 ne-am bugetat vânzări în creştere cu opt la sută faţă de 2012”, afirmă Dragoş Pavăl.

Dacă estimările lui Pavăl se vor adeveri, Dedeman va ajunge în acest an la vânzări de circa 525 de milioane de euro, iar în 2013 rulajul ar putea creşte spre nivelul de 575 mil. euro.

Cu o atitudine mai pru­dentă în perioada de boom a pieţei imo­bi­liare, Dedeman a for­ţat expansiu­nea în­cepând cu 2009, iar în cei patru ani de criză a extins re­ţeaua de la 12 la 30 de magazine, pro­fitând de costurile mai mici cu tere­nurile şi con­strucţiile. Deşi s-a extins pu­ternic, vân­zările per ma­ga­zin ale companiei au ră­mas la un nivel ridicat, de peste 20 de milioane de euro.

Principalii competitori ai Dedeman sunt firmele Praktiker (Germania), Bricostore (Franţa) şi BauMax (Austria).
5. Mediplus Exim / Ioana David

Mediplus Exim este cel mai mare distribuitor de medica­men­te de pe piaţa locală de profil, care face parte din grupul A&D Pharma. În acelaşi grup mai sunt incluse farmaciile Sensiblu şi o divizie de marketing & vânzări.

Mediplus se înfiinţează în 1997, reunind mai multe divizii de import, distribuţie şi promovare a OTC-urilor, după ce anterior activitatea începuse în 1994 la Cluj.

Dacă la începutul anilor 2000 Mediplus ajunsese la o cifră de afaceri de aproximativ 30 mil. euro, în 2011, afacerile se situau la 637 mil. euro, în timp ce profitul net a fost de 13,3 mil. euro.

A&D Pharma, grupul din care Mediplus face parte, aşteaptă în acest an o cifră de afaceri consolidată de peste 800 mil. euro, faţă de 772 mil. euro în 2011. A&D Pharma are afa­ceri şi în regiune, în condiţiile în care în 2010 a achiziţionat, prin divizia de maketing & sales, mai multe companii de profil din regiune pentru 19,1 milioane de euro.

La conducerea grupului se află Robert Popescu.

A&D Pharma (prin intermediul Sensiblu) a cumpărat anul acesta farmaciile City Pharma, în cel mai mare deal din retail de me­dicamente.

Autor: Adelina Mihai

Sursa : Ziarul Financiar

Sursa bucharest Herald

Greenpeace a lansat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, studiul [R]evoluția Energetică, ce prezintă beneficiile pe care România le-ar avea adoptând o strategie energetică axată pe energie din surse regenerabile și eficiență energetică.

Studiul face o paralelă între două scenarii energetice: unul de referință, în care sectorul energetic evoluează în ritmul actual și un scenariu orientat spre energie din surse regenerabile și eficiență energetică, denumit [R]evoluția Energetică.

Astfel, potrivit studiului, din comparația celor două scenarii rezultă o serie de avantaje în favoarea [R]evoluția Energetică, precum un plus de 6.000 de locuri de muncă între 2010-2030, reducerea costurilor de combustibil, prin eliminarea treptată a folosirii combustibililor fosili și a celui nuclear, o mai bună securitate energetică, prin reducerea dependenței de importuri și, bineînțeles, un mediu mai curat – până în 2050, România ar putea emite CO2 la un nivel de doar 7% față de emisiile din 1990.

Până în 2050, aplicând scenariul propus de Greenpeace, România ar putea reduce cererea finală de energie cu 40%. De asemenea, până în 2050, România ar putea fi alimentată cu energie regenerabilă în proporție de 84%, folosind tehnologia disponibilă în prezent.

Schimbările climatice au devenit o certitudine, iar efectele acestora se fac simțite pretutindeni pe glob, tot mai puternic de la an la an, sub forma fenomenelor meteorologice extreme, cu urmări tot mai grave pentru economie și societate. Conform experților, este imperios necesar ca încălzirea climei să fie menținută sub 2° C, iar pentru aceasta trebuie ca omenirea să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.

Importanța acestor provocări reclamă o transformare radicală a modului în care producem, distribuim și consumăm energia, sau ceea ce Greenpeace numește o [R]evoluție Energetică.

”Experții Ernst&Young consideră că indicele de atractivitate pentru energie regenerabilă situează România pe locul 13 la nivel global. Este inacceptabil să nu valorificăm acest avantaj și să continuăm să investim în nuclear și cărbuni!” declară Doina Danciu, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.

Greenpeace publică [R]evoluția Energetică într-o perioadă în care se hotărăște viitorul energetic al României, pentru a servi drept inspirație factorilor de decizie din sectorul energetic românesc.

„Este primul an în care studiul analizează perspectivele energetice ale României. Începând din 2005 și până la această dată, au fost realizate mai multe ediții ale Energy [R]evolution, prezentând atât scenarii energetice globale, cât și detaliate pentru anumite regiuni și țări. De la zona UE, la SUA, India, Australia, Brazilia, Rusia, Africa de Sud, și până la țări mai apropiate României, precum Polonia și Ungaria. Studiul [R]evoluția Energetică este disponibil în format electronic pe website-ul www.greenpeace.ro.” menționează Ionuț Cepraga, coordonator de campanii, Greenpeace România.

Sâmbătă 17 noiembrie, revenim pe terenul  agricol degradat al localitătii Armășești, județul Ialomița. O suprafaţă totală de 6 hectare de câmpie din această localitate afectată vara de secetă și iarna de zăpadă abundentă, necesită o monitorizare atentă a arborilor deja plantați și o completare cu unii noi, acolo unde este cazul. Astfel, aproximativ 280 de voluntari sunt aşteptaţi să se implice la Armășești și să planteze puieți de frasin pe o porţiune de 2,5 hectare de teren.

“Această plantare este una dificilă, judeţul Ialomiţa fiind deficitar în păduri, şi afectat de condiţii climatice extreme. Le mulțumim voluntarilor care revin în această toamnă la Armășești si care sunt alături de noi încă de la început. Este vorba despre angajaţii din companiile XEROX, JTI sau BGS, căt şi efectivele de jandarmi de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Ialomiţa. Acestora li se alătură în data de 17 noiembrie, în premieră, echipe din companiile Adobe sau Debenhams, împreună cu angajaţii Administraţiei Naţionale a Vămilor şi voluntari de la Asociaţia Pathos din Bucureşti. Mai mult, Grupul şcolar Iordache Zossima şi companiile Danone, Wrigley’s și Red Bull le rezervă niște surprize delicioase tuturor voluntarilor” – Liana Buzea, coordonator national al proiectului.

Susținătorii noștri instituţionali din judeţul Ialomiţa sunt: Primăria Armăşeşti, Ocolul Silvic Urziceni, Direcția Silvică Ialomița, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Ialomiţa.

Sursa: Plantam fapte Bune

Sunt tineri, frumoși, deștepti. Dar mai presus de toate, conduc afaceri de zeci milioane de euro, negociază tranzacții care le vor umple conturile și, toate acestea, la o vârstă al cărui prefix este încă 3.

Suprinzător, numărul acestor persoane este în creștere de la an la an. Dezamăgitor pentru sexul frumos este că cei mai mulți tineri care au ajuns milionari sunt în mare parte bărbați. Excepție sunt surorile Voiculescu care la vârsta de 36 de ani, respectiv 38 de ani, dețin un imperiu cu activitate în zona media, producție și agricultură, evaluat de Capital la 600-650 milioane de euro.
Cine sunt cei mai tineri

Are 31 de ani și de mai bine de jumătate de deceniu a preluat frâiele afacerilor demarate de părinții săi. Rezultatul? Afacerile au ajuns la un rulaj de 250 de milioane de euro, grupul s-a extins, iar banii utilizați la dezvoltarea afacerilor vin din fondurile europene. Iar planurile lui nu se opresc aici. Iustin Paraschiv, căci despre el este vorba, a achiziționat anul acesta fabrica de armament de la Mizil unde are în plan să aducă producția de utiliaje agricole acolo unde, cândva, se produceau mașini de luptă. Similitudini cu Iustin Paraschiv se găsesc și la Lucian Apostolș (34 de ani) care a preluat afacerea Kosarom de la tatăl său.

It&C a dat noua generație de milionari

Un alt tânăr ambițios este Sebastian Ghiță. La numai 33 de ani, alături de Iulian Stanciu (36 de ani),  a ridicat cel mai mare grup IT. Anul acesta a reușit o tranzacție record cu sud-africanii de la Naspers care au cumpărat magazinul online eMag.

Gersim Impex este unul dintre cei mai mari distribuitori de telefoane mobile din România, companie deținută de Dan Ștefănescu, un tânăr de 38 de ani, originar din Argeș. Firma sa a reușit, anul trecut, să ajună în topul primelor 25 de firme din IT din România, cu o cifră de afaceri de 58,5 milioane euro, aproape triplu față de 2010, și un profit de 2,4 milioane euro. Succesul este cu atât mai mare cu cât compania are doar 13 angajați.

Topul celor mai tineri milionari este completat de Orlando Szasz (39 de ani), care alături de fratele său Roland a pornit business-ul Renania, azi cu o cifră de afaceri de aproape 24 de milioane de euro. Nu s-au împrumutat de la bănci, nu s-au avânturat în speculații imobiliare și au renunțat multă vreme la a scoate bani din firmă și a-și face concediile, pentru că doar așa poți construi ceva durabil. Semn că înțelepciunea se cultivă la tinerețe.

Sursa: Capital

Autor: Ana-Maria Smădeanu