Actorul Dan Bordeianu la conferința de presă prilejuită de lansarea proiectului ‘Actor si Regizor’, la Teatrul Nottara din București (12 martie 2014)

Din primul an de facultate începe să meargă la teatrul studențesc ”Podul”, regizorul Cătălin Naum fiindu-i mentor în această perioadă, după cum mărturisește actorul însuși.

Tot în perioada facultății este distribuit în roluri diverse, în spectacole precum: ”Steaua fără nume” de Mihail Sebastian; ,”Ultima oră” de Mihail Sebastian; ”Jocul ielelor” de Camil Petrescu; ”De veghe în lanul de secară” de J. D. Salinger; ”Hamlet” , ”Romeo și Julieta’ și ”Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare; ”Platonov” de A.P. Cehov; ”O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale; ”Micii burghezi” de Maxim Gorki; ”Harap-Alb” de Ion Creangă.

În 2002 este angajat la Teatrul Nottara, unde a jucat în spectacolele: ”I-auzi ce întâmplare caraghioasă s-a petrecut pe drumul spre Forum” de Plaut (r.Petre Bokor); ”Uzina de plăceri S.A.” de Valentin Nicolau (r.Alexandru Berceanu, 2002); ”Război și pace”, după Lev Tolstoi (r. Petre Bokor, 2003); ”Aniversarea” de Thomas Vinterberg și Mogens Rukov (r.Vlad Massaci, 2009); ”O noapte furtunoasă” de I.L.Caragiale (r. Alexandru Mâzgăreanu, 2012); ”Un pic prea intim” de Rajiv Joseph (r.Cristi Juncu, 2013); ”Funcționarul destinului” de Horia Gârbea (r. Anca Maria Colțeanu, 2014).

Dan Bordeianu și Monica Axente la Gala Premiilor Tv Mania.(2009)

În toamna anului 2011 spectacolul “Aniversarea” s-a bucurat de un mare succes la Londra, unde s-a jucat câteva zile cu sălile pline la Barbican Centre. Cronicile din cotidienele naționale și din presa de specialitate au apreciat interpretarea extraordinară a actorilor români și montarea Teatrului Nottara, după cum se menționa într-un comunicat de presă al Institutului Cultural Român Londra. “Principala calitate a spectacolului este interpretarea actorilor: Alexandru Repan în tatăl amenințător, Ion Grosu în rolul fiului care pune totul la îndoială și Dan Bordeianu în rolul fratelui turbulent. Jocul actorilor este construit cu dibăcie, cu câteva momente de fizicalitate palpitantă, iar povestea este prezentată într-un mod puternic. Massaci este evident un meseriaș plin de talent”, nota, astfel, Evening Standard la 11 noiembrie 2011.

A mai fost distribuit în spectacolele ”Haensel și Graetel” de Frații Grimm (Teatrul de Păpuși din Craiova, r.Cătălin Naum), ”Irozii” (Teatrul Național Timișoara, r. Cătălin Naum) și ”Militarul fanfaron” (Teatrul de Copii și Tineret din Craiova, r. Cătălin Naum).

Face parte, de asemenea, din distribuția spectacolului de teatru pentru televiziune ”Năpasta” de I. L. Caragiale (regia artistică Mihai și Mara Manolescu), în rolul Gheorghe, piesa fiind filmată în vara anului 2010 pe platourile TVR.

În prezent, conform site-ului Teatrului Nottara, Dan Bordeianu face parte din distribuția spectacolelor ”Un pic prea intim”, ”Aniversarea” , ”Funcționarul destinului”, ”O noapte furtunoasă”.

Dan Bordeianu a jucat și în mai multe filme și telenovele. Astfel, primul său contact cu actoria a avut loc la vârsta de 11 ani când a fost ales să joace în filmul ”Promisiuni” (1985, regia Elisabeta Bostan), alături de Maria Ploae, Mircea Diaconu și Ion Caramitru, după cum menționează site-ul cinemagia.ro.

Din filmografia sa mai amintim: ”Vlad the Impaler” (r. Joe Chappelle, 2000), ”17 minute întârziere” (r.Cătălin Mitulescu, 2002), ”Modigliani” (r. Mick Davis, 2004), ”Răzbunarea” (r. Adrian Sitaru, 2006), “Portretul luptătorului la tinerețe” (r. Constantin Popescu, 2010), ”București Non Stop” (r. Dan Chișu, 2013). A interpretat roluri în telenovelele ”Numai iubirea” (2004), ”Lacrimi de iubire” (2005), ”Iubire ca în filme”. (2006).

La 12 martie 2014, Dan Bordeianu alături de alți doi colegi ai săi, actorii Andi Vasluianu și Ada Navrot, au fost aleși ambasadori onorifici ai Teatrului Nottara, pentru a reprezenta instituția în presă “și în tot ce înseamnă vizibilitatea teatrului”, după cum anunța la acea dată Marinela Țepuș, director al teatrului.

AGERPRES/(Documentare: Ruxandra Bratu; editor: Horia Plugaru)

Aflată de 21 de ani în Italia, unde și-a urmat soțul, gălățeanca Valeria Bulgaru s-a remarcat prin mai multe inițiative civice și acțiuni de voluntariat: activează de 15 ani la „Croce Rossa”, în 2009 a înființat Asociația ”Orhideea” care derulează activități de tip social în sprijinul unor bătrâni italieni sau familiilor de români, a trimis fonduri, alimente, haine, medicamente și aparatură medicală, pentru Spitalul din Măcin, iar mai nou a lansat o campanie prin care cere înființarea unui consulat general la Padova, pentru cei peste 100.000 de români rezidenți cu forme legale în regiunea Veneto și împrejurimi.

În Italia mai există două consulate, la Bologna și Trieste, dar Valeria a lansat o strângere de semnături pentru înființarea consulatului de la Padova bazându-și inițiativa pe argumente, în primul rând pe numărul mare de români care locuiesc în regiunea Veneto:

„Pentru că din statisticile oficiale suntem peste 102.429 de mii de români, domiciliați legal în regiunea Veneto, Italia, pentru că o singură deplasare la cel mai apropiat consulat ne costă un minim de 200 euro, pentru că nu putem estima și cifra românilor care trăiesc aici fără forme legale și pentru că foarte mulți dintre noi avem nevoie de servicii si protecție consulara, cerem oficial înființarea unui consulat românesc in Veneto.

Pentru că mai devreme sau mai tarziu, fiecare dintre noi va avea nevoie de servicii consulare, fie de înnoirea buletinului de identitate, a pașaportului, certificate de naștere, apostile, acte pentru copii, s.a.m.d sau pentu simplu motiv că vrem să votăm sau pentru că vrem să intrăm în rând cu celelalte țări europene sau neeuropene, care au un consulat în aceasta regiune”, se spune în petiția adresată autorităților române de Valeria Bulgaru.

 „De 21 de ani am cunoscut toate etapele prin care trece un emigrant”

Valeria Bulgaru are 45 de ani, este originară din Galați, în prezent rezidentă la Borgoricco, în provincia Padova, regiunea Veneto. Locuiește în Italia de 21 de ani. „Am venit în Italia în anul 1994, urmându-mi soțul și de atunci a început aventura familiei noastre aici. Am venit ca sutele de mii de români, în căutarea unei vieți mai bune. Am lăsat și datorii la bănci. Destinul însă ne-a ajutat, pentru că le-am rezolvat pe toate.

Foto: „Gazeta Românească”, Italia

„De 21 de ani am cunoscut toate etapele prin care trece un emigrant. Pentru aproape 4 ani am lucrat la negru, apoi am găsit de lucru la o firmă de curățenie care în timp m-a promovat. Am ajuns la un moment dat să fiu coordonatoarea a trei echipe. Am ținut mereu la oamenii cu care lucrat, iar în 2003 mi-am pierdut locul de muncă din cauza asta. La firmă erau 30 de români fără documente, pentru care m-am zbătut, în momentul <sanatoriei> din 2001, să le fac documente în regulă. Asta m-a costat în final. Patronii au înghițit mai greu cheltuielile cu regularizarea lor și în timp relațiile s-au răcit. Mi-am dat demisia de trei ori, abia a treia oara au acceptat-o. Asta înseamnă că nu aveau ce să-mi reproșeze ca angajat”, le-a povestit Valeria jurnaliștilor de la „Gazeta Românească”.

Prin Asociația „Orhideea”, ajută bătrâni italieni și familii de români

De când locuiește în peninsulă, Valeria Bulgaru nu este străină de activitățile de voluntariat, pentru că activează la „Croce Rossa” de mai bine de 15 ani și din 2009 a înființat Asociația „Orhideea” care derulează activități de tip social:

„Nu sunt străină de voluntariat. Activez la Crucea Roșie de 15 ani, constant, chiar îmi place. Am înființat și o asociație cu care am făcut nenumărate actiuni sociale. Am avut grijă de bătrânii italieni, de familiile românilor sau de săraci. Nu am uitat țara și am făcut tot posibilul să ajut la menținerea spitalului din Măcin. Am trimis fonduri, mâncare, haine, medicamente, materiale pentru curățenie și cel mai important, aparatură medicală. Nu era nouă, dar era performantă și funcționabilă. În felul acesta Măcinul a avut în continuare un spital”.

Administrează propria afacere cu 7 angajați, toți români

În prezent, Valeria Bulgaru își administrează propria afacere, în care are 7  angajați, toți români:

„În anul 2003 am înființat o firmă de curățenie. Îmi dădusem demisia de la vechea firmă, de unde am plecat cu o mătură, un făraș și un Fiat Punto. Și fără să atrag vechii clienți care ar fi venit fără probleme după mine. Am vrut să fiu onestă până la capăt și am dovedit. Am luat-o de la zero, am cheltuit mai mult în primul an decât cheltuisem, dar în final am avut un succes mare. Am avut 16 angajați și pentru ani buni, până în 2010, am mers foarte bine. Criza a venit și peste noi, nu atât peste firmă direct ci peste firmele cu care colaboram. Multe au dat faliment și au închis activitatea. Am reușit să rămânem cu 7 angajați și să mergem înainte”.

Sursa:  PresaGalaţi.ro

Captură Foto: (c) Adrian Stef / YouTube

Amplasat pe bulevardul Dr. Vasile Lucaciu nr. 21 din Satu Mare, muzeul este adăpostit de o clădire monument istoric, construită în anul 1936, după planurile arhitectului G.P. Liteanu. Aceasta a fost, în perioada interbelică, sediul administrativ al Prefecturii, iar apoi a servit ca sediu administrativ Consiliului Popular Județean sau Comitetului Județean Satu Mare. Muzeul funcționează în acest sediul din anul 1984 având organizate expozițiile de bază și sălile de expoziții temporare, așa cum arată www.muzeusm.ro, www.portalsm.ro șiwww.ghidulmuzeelor.cimec.ro.

Captură Foto: (c) Adrian Stef / YouTube

Colecția muzeală are la bază, potrivit surselor amintite, obiectele adunate în anul 1890, în cadrul Cercului Kolcsey, o societate cu profil cultural ce funcționa pe lângă Gimnaziul Reformat din Satu Mare. Pe baza noilor cercetări a fost reorganizată în anii 1905, 1918 și 1958. În anul 1968, odată cu reforma administrativă, muzeul a dobândit statutul de muzeu județean, dar a continuat să funcționeze în centrul istoric al orașului până în anul 1984, când a a fost mutat în clădirea unde se află și în prezent.

Expoziția permanentă de arheologie preistorică, dacică, medievală, structurată cronologic și tematic, prezintă fiecare epocă istorică insistându-se asupra manifestărilor specific zonale ale culturii materiale, pentru o înțelegerea cât mai exactă a modului de viață al vechilor comunități din regiune. Expoziția a fost reorganizată între anii 2002-2007 și a fost distinsă cu premiul Ministerului Culturii și Cultelor, constituind principalul obiectiv vizitabil al instituției muzeale.

Captură Foto: (c) Adrian Stef / YouTube

Expoziția de istorie și etnografie continuă și completează cu aceeași concepție pe cea de arheologie. Sunt prezentate exponate legate de istoria breslelor, unelte, lăzi, sigilii, documente, carte veche, memorialistică, dar și instalații țărănești, mobilier tradițional românesc, șvăbesc, ucrainean și maghiar, podoabe, icoane pe sticlă și lemn, costume populare, textile utilitare și decorative, ceramică, sau fotografii.

Ambele expoziții permanente își propun să evidențieze specificul multicultural al civilizației sătmărene, să redea cât mai fidel imaginea trecutului zonal astfel încât fiecare membru al comunității să se simtă reprezentat.

Pot fi admirate de la căsuța neolitică, rugul funerar germanic, sanctuarul gotic al unei biserici medievale, atelierul fierarului sau al dogarului, biroul intelectualului, salonul monden, linia de front din cel de al doilea război mondial și până la interioarele unor case țărănești din diverse zone etnografice, toate reprezentând secvențe de viață din diverse medii sociale, reconstituite la scară reală în sălile expoziției.

Captură Foto: (c) Adrian Stef / YouTube

Sălile de expunere sunt prevăzute cu ghidaj sonor în patru limbi, accesibil printr-un panou de comenzi ușor de utilizat. De asemenea, fiecare sală este prevăzută cu un fundal sonor permanent, ales în deplină concordanță cu tematica sălii — muzică clasică în salonul monden, muzică populară în sala reconstituirilor de interioare țărănești.

Complexul Muzeului Județean actual cuprinde și o clădire anexă ce adăpostește Laboratorul Zonal de Restaurare și Conservare, cu multiple specializări: ceramică, metal, hârtie, lemn, textile și investigații.

În ultimii ani, expozițiile permanente ale muzeului s-au transformat într-unul dintre cele mai puternice obiective de interes pentru turismul cultural regional, instituția asigurându-și un rol de coordonator al vieții culturale din județ. Activitățile științifice, culturale și educaționale desfășurate în paralel asigură continuitatea relațiilor dintre muzeu și publicul vizitator.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Evenimentul este organizat cu aportul producătorilor de vin și al distribuitorilor de utilaje și al partenerului oficial Domeniile Anastasia.

“În această toamnă continuăm Campania ‘Iubesc vinul românesc’ și invităm producătorii de vin recunoscuți prin portofoliul lor de vin, pentru a prezenta diversitatea de vinuri autohtone, internaționale, produse rare, prestigioase și biologice. Pe parcursul celor 3 zile/seri producătorii de vin pot angaja, în spațiu special amenajat, diferit de spațiul de degustare închiriat de producător (susținute de oenologul, somelierul sau investitorul cramei), degustări tematice asociate cu produse ale bucătăriei salonului restaurant Ambery Hall din incinta Green Gate București”, au anunțat organizatorii.

Pe parcursul celor trei seri, bucureștenii vor putea degusta circa 200 de vinuri de la producători precum Domeniile Anastasia, Vinarte, DDM Urlați, SCDVV Pietroasa, Crama Hermeziu, Crama Dealul Dorului, Cramele Cricova, Crama Ratești, Domeniile Sâmburești, Domeniile Sara etc.

Vizitatorii, cumpărători de bilet, vor putea participa și la o tombolă care pune la bătaie mai multe premii: un weekend de două persoane cu mic dejun inclus și acces la SPA la Hotelul Valea cu Pești, o degustare de vin acasă la partenerul oficial Domeniile Anastasia, două baxuri cu singurul vin universitar de la stațiunea Pietroasa, dar și o sticlă de vin la fiecare oră.

Organizatorii afirmă că în acest fel sunt stimulați și salariații cumpărători de bilet ai societăților din Centrul Afaceri Green Gate și sediilor acestora să participe la tombola special amenajată unde pot câștiga un sejur la Hotelul Roman Plaza/Hanul Ancuței, 4 stele (Neamț), un sejur la Pensiunea Prestige, 4 stele (Peștera Moieciu Brașov) și 10 litri de vin bag in box de la Domeniile Dealul Mare.

În cadrul conferinței de presă, fiica profesorului Viorel Stoian, creatorul școlii românești de degustare, a primit din partea organizatorilor o plachetă aniversară, care celebrează un deceniu alături de Vinvest și de Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice care împlinește 10 ani de existență.

Biletul de intrare la acest salon costă 25 de lei și va putea fi achiziționat la intrare, în preț fiind inclus și un pahar pentru vin.

AGERPRES/(AS — autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi)

‘Singura girafă din România se află la Zoo Târgu Mureș. Este o femelă de 10 ani și o cheamă Camerun. Ne-a fost repartizată de coordonatorul Asociației Grădinilor Zoologice din Europa, în urma unei evaluări serioase, însă vă pot spune că până acum a aparținut Grădinii Zoologice din Roma’, a arătat Florea.

Edilul a precizat că a solicitat conducerii Grădinii Zoologice din Târgu Mureș să inițieze demersuri pentru a-i aduce girafei Camerun o parteneră sau un partener, ca să nu sufere de singurătate.Primarul a mai precizat că animalele deținute de Grădina Zoologică din Târgu Mureș au cele mai bune condiții din țară, nu sunt stresate, o dovadă fiind și numărul mare de pui născuți în rândul tigrilor, leilor și al altor animale care se reproduc mai greu în captivitate.

AGERPRES / (A — autor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă)

Alin Petrache, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român

Prin intermediul Olimpiadei Gimnaziilor se dorește lărgirea ariei de selecție la atletism, badminton, baschet, handbal, fotbal, tenis de masă, oină, volei, rugby și șah.

Tot miercuri a fost semnat un parteneriat între Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Dedeman, pentru o durată de cinci ani de zile, iar Olimpiada Gimnaziilor este primul proiect al acestei cooperării.

Alin Petrache, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, a declarat: ”Dorim să descoperim viitorii campioni. Scopul nostru este să facem din această Olimpiadă a Gimnaziilor o competiție cum era pe vremuri Daciada”.

Alin Petrache a mai precizat: ”Cred că este cea mai mare competiție multisport după Revoluție, în care vom angrena peste 6.000 de școli din România la cela zece sporturi. Va fi o competiție extraordinară în care fiecare copil va plutea să se dezvolte și să își descopere toate aptitudinile sportive. Sper să fie un impact major. Este o competiție extrem de puternică. Federațiile își vor trage seva, așa se vor descoperi viitorii campioni olimpici. Pot să vă spun că au început înscrierile pe discipline sportive, peste o lună de zile debutează întrecerile, iar competiția se va termina anul viitor, înainte de finalul anului școlar. Cred că o să fie o competiție frumoasă, de care sportul de masă avea nevoie”.

Legat de contractul semnat, Petrache a precizat: ”Parteneriatul nostru cu Dedeman se desfășoară pe un termen lung, până la Jocurile Olimpice din Japonia, programate pentru 2020. Este cel mai mare parteneriat semnat de COSR în ultimul deceniu”.

Dragoș Pavăl, președintele Dedeman, a spus la rândul său: ”Sunt onorat că am semnat acest parteneriat. Dedeman a dovedit că se dedică planurilor românilor pentru a avea un confort mai bun. Noi susținem sportul de performanță, precum și sportul de masă. Avem parteneriate cu Simona Halep, cu echipele de handbal, volei, fotbal, cu sportivi din atletism. Pe de altă parte, suntem aproape atât de juniori, cât și de seniori”.

La evenimentul de la Casa Olimpică au participat conducători ai federațiilor române de atletism, badminton, baschet, handbal, fotbal, tenis de masă, oină, volei, rugby și șah, foști campioni olimpici și conducători de cluburi sportive, numeroși jurnaliști.

Haralambie Dumitraș, președintele Federației Române de Rugby, a declarat: ”Ne bucurăm să fim parte la acest proiect destinat copiilor. Cu acest prilej, vor fi promovate valori precum respectul, integritatea, fair play. Federația noastră se mândrește cu faptul că suntem implicați în acest proiect”.

Presedintele Federației Române de Tenis de Masă, Cristinel Romanescu, a precizat: ”Subliniez faptul că România a obținut la cadeți, juniori și seniori titlul de campion european, după ce au fost învinse pentru prima dată sportive care proveneau din China. Vreau să o felicit pe Elizabeta Samara pentru recentul titlu european câștigat la simplu”.

AGERPRES (autor: Aristotel Bunescu, editor: Mihai Țenea)

Sursa foto: horiatecau1/ Facebook.com

Asocierea are rolul de a familiariza publicul din România cu colecțiile celebrului brand genovez, care propun piese pret-a-porter de inspirație navy pentru ținutele casual de zi cu zi și marchează noua colecție toamnă-iarna 2015, potrivit unui comunicat remis AGERPRES.

”Adevărata eleganță vine din faptul că în fiecare zi putem, prin mici detalii, să ne manifestăm pasiunile. Marea m-a fascinat întotdeauna prin respectul pe care îl impune și prin maiestuozitatea ei. Plecând de la această convingere, asocierea cu Marina Yachting a fost naturală, acest brand întruchipând toate atributele pe care vreau să le transmit la rândul meu publicului din România”, a declarat Horia Tecău.

Acest parteneriat demonstrează planurile ambițioase pe care Marina Yachting le are pentru România. Brand-ul este prezent pe piața locală de mai puțin de jumătate de an, cu două magazine — unul în Mega Mall și cel de-al doilea în cadrul galeriei hotelului Vega din Mamaia.

Parteneriatul cu Horia Tecău a debutat printr-o ședință foto pentru colecția de toamnă-iarnă 2015. Shooting-ul a fost realizat în România. 


După cum s-a anunțat, perechea formată din Horia Tecău și olandezul Jean-Julien Rojer a obținut calificarea la Turneul Campionilor, care se va desfășura la Londra între 15 și 22 noiembrie. Tecău și Rojer au câștigat în acest an două turnee: cel de Mare Șlem de la Wimbledon, precum și cel de la Rotterdam.

AGERPRES (AS/autor: Teodora Oprea, editor: Mircea Lazaroniu)

În imagine: Sediul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) din localitatea Ștefănești

Podgoria a fost atestată documentar ”…din 20 Mai 1388, când Mircea cel Mare (1386-1418) întărea Mănăstirea Cozia cu multe vii situate în Dealul Piteștilor și hotarul Călineștilor”, așa cum se menționează în volumul omagial ”Stațiunea de Cercetare și Producție Viti-Vinicolă Ștefănești-Argeș, 1989”, dar denumirea de Ștefănești a apărut în documente abia în 1452.

Cu secole în urmă, viile din podgorie se întindeau pe o suprafață mult mai mare decât în prezent, plantații viticole situându-se pe versanții din apropierea apelor: Râul Doamnei, Valea Mare, Râncăciov, Cârcinov, Glâmbocel și Potopul.

Calitatea vinurilor produse în podgorie era apreciată încă din secolul al XVII-lea. Astfel, Paul de Alep scria, în ”Călătoriile patriarhului Macarie”, că ”Aici se face un vin bun și dulce, care are un mare renume, fiind cel mai bun din toate vinurile produse în Țara Românească”. Miron Costin (1633-1691), care era un mare admirator al vinurilor moldovene, laudă și vinurile din această podgorie: ”Pitești, unde sunt vinuri dulci…”, potrivit acad. Valeriu D. Cotea și colaboratorii, în volumul ”Podgoriile și vinurile României”.

Pe atunci, plantațiile viticole aparțineau mai mult mănăstirilor sau boierilor, fiind amplasate pe terenuri favorabile viticulturii, drept dovadă stând înscrisurile în care se pomenește de ”dealul cu vii”, ”plaiul cu vii” sau ”loc de vie”.

Numeroase hrisoave atestă faptul că domnitorii munteni Matei Basarab (1622-1654) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714) dețineau vii întinse în aceste locuri. Culesul viilor reprezenta un adevărat eveniment. Oenologul Mihai Macici amintește, în cartea ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”, despre o lucrare din anul 1902, în care se consemna că: ”Se deșerta Capitala de boieri care, ca și Domnul cu curtea lui, veneau să-și culeagă viile din această podgorie. Goleștii, Leordenii, Grădiștenii, Floreștii, Bălăcenii, Crețuleștii, Izvoranii și alți boieri erau toți proprietari de vii în dealurile Piteștilor […]. La culesul viilor, dealul întreg din Coasta Câmpului, de-a lungul Izvoranilor, Ștefăneștilor, Vrăneștilor și până la Leordeni erau numai chiote, jocuri și veselie”.

Nicolae Iorga consemna, mai târziu, că domnitorul Constantin Brâncoveanu ”… de la Pitești, și nu din altă podgorie, a ales vinul pe care l-a trimis judelui Brașovului și generalilor austrieci a căror bunăvoință dorea s-o câștige”, potrivit acad. Valeriu D. Cotea și colaboratorii în lucrarea amintită. Interesul manifestat atât de mănăstiri, cât și de marile familii boierești, și îndeosebi de domnitori, pentru plantațiile viticole din această zonă se explică și prin faptul că cele mai renumite vii din Țara Românească erau cele din Dealu Mare și de la Pitești, regiunea fiind cunoscută drept ”Dealurile Piteștilor”.

În secolul al XVIII-lea, centrul podgoriei se stabilește la Ștefănești, devenit târg pentru vânzarea vinului cu ridicata, dar spre începutul secolului al XIX-lea, viticultura este retrasă înspre sud, diminuându-și ponderea.

Înainte de dezastrul filoxeric, survenit la sfârșitul secolului al XIX-lea, în podgorie se cultivau doar soiuri vechi românești și predominau, la fel ca în prezent, soiurile albe pentru vin, dar existau și plantații cu struguri pentru vin roșu. În multe localități se cultiva Gordinul, urmat de Braghină, Razachie, Tămâioasă, Berbecel, Corb, Bășicată și Coarnă. În secolele XVII-XIX, până la dezastrul filoxeric, podgoria se situa pe locul al II-lea între podgoriile Munteniei, după Dealu Mare.

Dezastrul filoxeric de la sfârșitul secolului al XIX-lea a făcut, însă, ca suprafața viticolă din podgorie să se diminueze mult. Alături de soiurile nobile au apărut numeroase suprafețe plantate cu hibrizi direct producători. În 1893, s-a înființat, la Goleștii-Badi, o pepinieră viticolă pentru producerea vițelor altoite, cu scopul refacerii viticulturii românești. La 28 ianuarie 1907, a luat ființă Societatea agricolă de viticultură ”Sf. Ștefan” din Pitești, iar în 1919 — prima cooperativă viticolă din România, numită inițial ”Cârcinovul”, apoi ”Dealul Topoloveni”, notează Valeriu D. Cotea în volumul mai sus menționat. În pepinierele din podgorie se altoiau acum soiuri autohtone, printre care Crâmpoșie, Gordan, Braghină, Tămâioasă, Coarnă, Negru mare, Negru vârtos, Vulpe, dar și soiuri străine, precum Riesling, Semillon, Sauvignon, Muscat Ottonel, Muscat Frontignan, Pinot gris, Pinot noir sau Traminer, se menționează în volumul ”Stațiunea de Cercetare și Producție Viti-Vinicolă Ștefănești-Argeș” (1989).

În 1959, a fost înființată Stațiunea de Cercetare și Producție Viti-Vinicolă Ștefănești-Argeș, în 1969 a fost pus în funcțiune Complexul de vinificație, iar din 1980, unitatea s-a denumit Stațiunea de Cercetare și Producție Viti-Vinicolă Ștefănești. La 24 noiembrie 2004, stațiunea viticolă s-a transformat în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură, notează site-ul oficial al instituției, www.incdbh-stefanesti.ro.

În imagine: Pivnițele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) de la Ștefănești

Biotehnologia este o ramură tânără în știință, în cazul de față, biotehnologiile vegetale vizând utilizarea culturilor de celule vegetale și a tehnicilor de inginerie genetică, în scopul obținerii de noi soiuri cu rezistență la atacul agenților patogeni, la temperaturi scăzute sau ridicate, la secetă etc., precum și înmulțirea rapidă a soiurilor.

În colecția națională de germoplasmă, aflată în custodia Institutului, sunt păstrate, în prezent, peste 240 de soiuri de viță-de-vie libere de virusuri, cu care s-ar putea reface patrimoniul viticol al României. O serie de stațiuni viniviticole din țară își păstrează materialul genetic valoros la Ștefănești, printre acestea numărându-se Valea Călugărească, Drăgășani, Murfatlar, Pietroasa, Odobești sau Cotnari. ”Este o colecție unică în România. Tot acest material a fost selecționat în câmpurile de cercetare și producție ale stațiunilor viticole. Sunt și soiuri care au apărut în primii ani ai viticulturii și la care acum ne putem întoarce. Este vorba de un material viticol de înmulțire, din care se obțin butașii din categoria inițială, materialul de pornire. Dacă dispare un soi, îl putem readuce la viață”, a declarat, în anul 2013, pentru AGERPRES, directorul general al INCDBH Ștefănești, dr. ing. Constantin Tănăsescu.

În imagine: Spațiu de producție la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) de la Ștefănești

La fel ca în trecut, plantațiile cu vie din această zonă se întrepătrund cu livezile de pomi fructiferi, cu pădurea și cu așezările, iar crearea podgoriei a necesitat executarea unor ample lucrări de modelare a versanților în terase și aplicarea unor măsuri pentru a crea un regim favorabil culturii viței-de-vie.

Podgoria Ștefănești cuprinde trei centre viticole, Ștefănești, Topoloveni și Valea Mare-Dâmbovița, și în toate cele trei, pe primul loc se situează producerea vinurilor albe de calitate superioară.

Potrivit oenologului Mihai Macici, în centrul Ștefănești, vârful calitativ este reprezentat de vinurile de Sauvignon, seci și demiseci, și de vinurile demidulci de Tămâioasă românească. Sortimentul este completat de vinurile albe seci sau demiseci de Chardonnay, Pinot gris, Fetească albă și de cele seci de Riesling italian, Fetească regală și Aligoté. De asemenea, aici se produc și vinuri roșii de Fetească neagră, Cabernet Sauvignon și Merlot. Tot la centrul viticol Ștefănești se realizează și băuturi de tip Brandy, având la bază vinuri mai acide și mai slab alcoolice, obținute îndeosebi din Fetească regală.

În centrele viticole Topoloveni și Valea Mare — Dâmbovița, se produc vinuri albe de Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon, Chardonnay, Pinot gris și Fetească regală, vinuri aromate de Tămâioasă românească și vinuri roșii din soiurile Fetească neagră, Cabernet Sauvignon și Merlot, acestea din urmă având un plus de calitate față de cele obținute la Ștefănești, datorită acumulărilor mai mari de temperatură.

În imagine: Conacul Goleștilor

În podgoria Ștefănești, a fost construit, în anul 1640, Conacul Goleștilor, de către Stroe Leurdeanu, cu ajutorul meșterului Stoica, acesta fiind singura construcție laică medievală fortificată din țară. Regele Carol al II-lea a înființat, la 7 iunie 1939, Muzeul Dinicu Golescu, care s-a dezvoltat de-a lungul anilor cu noi expoziții care reflectă atât istoria familiei, cât și istoria culturii și civilizației tradiționale românești, notează site-ul oficial al instituției,www.muzeulgolesti.ro.

La Ștefănești — Argeș se află și domeniul familiei Brătianu, denumit Florica, după numele satului în care se află. Florica a fost prima fiică a lui Ion C. Brătianu, care a decedat în iarna anului 1865. ”Durerea părinților a fost grozavă și niciodată ștearsă”, își amintea sora ei, Sabina Cantacuzino, notează site-ul Centrului de Cultură ”Brătianu”, culturabratianu.ro. Domeniul Florica este situat în mijlocul unui vast parc dendrologic, înconjurat de podgoriile de la Ștefănești, și cuprinde un conac, o fermă, o capelă, o cramă, o gară și un observator astronomic. În capelă își dorm somnul de veci I. C. Brătianu, Ionel Brătianu, Vintilă Brătianu, dar și Dinu și Gheorghe Brătianu, decedați în închisoarea de la Sighet.

În imagine: Biserica Brătienilor de pe domeniul Florica din Stefănești — Argeș

După ce a fost oaspetele lui Ion C. Brătianu, în toamna anului 1868, Regele Carol I al României prezenta Vila Florica, într-o scrisoare datată octombrie 1868: ”Poziția acestei vile e sănătoasă și încântătoare, destul de sus, pe o coamă de munte, împrejmuită de vii… Din punctul cel mai înalt al vilei se desfășoară ochilor o panoramă măreață a Munților Carpați, de la Olt până la Valea Buzăului.”

Totodată, acad. Valeriu D. Cotea și colaboratorii amintesc de remarca academicianului I. Simionescu referitoare la podgoria Ștefănești: ”…în față spre răsărit, e culmea cu dealuri de la Florica numai vii, grădini și sprincene deluroase, printre care sunt presărate petele roșii, albe, ale vilelor cochete și caselor mai modeste. Valea Moselei nu e mai încântătoare decât această parte din Valea Argeșului”.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea)

Sursa: Captură foto / youtube.com

Cu o vechime de 65-70 milioane de ani, Dealul cu melci, din punct de vedere geologic reprezintă un conglomerat de gresii și marne în care au fost încrustate zeci de specii de moluște. Gasteropodul dominant în aceste straturi de gresii fosilifere este “Acteonella giganteea”, o scoică cu cochilie în forma de melc, potrivit www.welcometoromania.ro.

Sursa: Captură foto / youtube.com

Zona a fost declarată rezervație naturală datorită valorii sale științifice reprezentată de sedimentele Cretacicului superior, formate în fundul stâncos al unei mări. Din cauza presiunii și a acțiunii timpului, în milioane de ani, bancuri imense de melci s-au pietrificat, rezultând rezervația din prezent. Cu ușurință se pot observa formele și mărimile diferite de melci cimentați în stâncă, în straturi ce variază între 8 și 10 m grosime. Rezervația se întinde pe 0,67 hectare, iar aria protejată științifică ajunge la 4,30 hectare.

Rezervația paleontologică Dealul cu melci este situată la o altitudine de 650 m, în județul Alba, comuna Vidra — sat Nemeși — pe stânga văii Arieșului Mic — la 15 kilometri de orașul Câmpeni și 10 kilometri de centrul comunei Vidra.

Sursa: Captură foto / youtube.com

Rezervația Dealul cu melci, potrivit site-ului www.worldwideromania.com, face parte dintr-un traseu turistic ce include mai multe obiective turistice importante din această regiune. Traseul începe în Arieșeni și continuă cu Barajul Mihoiești — Cheile Văii Morii — Cascada Pișoaia (Vidra) — Dealul cu melci — Casa Memorială ”Avram Iancu”, unde sunt expuse artefacte istorice, de port popular, unelte agricole și creații meșteșugărești — Muntele Găina cu faimosul său Târg de Fete. Biserica veche din Vidra, ridicată în anul 1712, reprezintă, de asemenea, o altă atracție turistică a acestei zone.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)