• O istorie vie

Castelul este prima resedinta a familiei Karolyi la Carei, ridicata la sfarsitul sec. al XV-lea. Transformata in cetate fortificata in sec al XVII-lea, a facut fata cu succes atacurilor armatei otomane, nobililor rasculati condusi de Francisc Rakoczi II si, dupa ralierea contelui Karolyi Sandor la revolte, trupelor germane. Multe momente memorabile sunt consemnate in arhiva castelului: vizita din 1708 a principelui Rakoczi, care a petrecut aproape o luna in cetate, sau intalnirile diplomatice din 1711 ce au dus la semnarea Pacii de la Satu Mare, care punea punct revoltei de opt ani a nobilimii maghiare din Ardeal.

Dupa incheierea pacii, din 1792, bastioanele au fost demolate, iar cetatea a fost transformata intr-un castel in stil baroc, realizat dupa planurile arhitectului Joseph Bitthauser si care a primit deseori vizita membrilor familiei imperiale: in  1797, contele Karolyi Jozsef l-a primit aici pe printul Joseph de Habsburg, iar un secol mai tarziu, in 1884, un alt vizitator de seama a fost Rudolf de Habsburg. In aceasta perioada, urmand planurile arhitectului Arthur Meinig, contele Karolyi Istvan a initiat o serie de modificari arhitectonice, adaugand elemente in stil romantic, baroc si neogotic. Dupa moartea sa, in 1907, castelul nu a mai fost locuit, dar a fost pregatit pentru a primi, in 1919, vizita regelui Ferdinand I al Romaniei si a reginei Maria.

In perioada interbelica o parte din cladire a fost transformata in sanatoriu, iar restul a gazduit un cazino. In timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, aici a functionat o scoala militara, iar mai tarziu, incepand cu anul 1944, un spital militar. In perioada comunista, castelul a devenit sediul institutiilor culturale ale orasului: muzeul, casa de cultura si biblioteca.

• Restaurare cu sprijinul Regio

Imediat dupa lansarea Programului Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 5– Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, primaria orasului a identificat oportunitatea ivita si a depus un proiect pentru restaurarea simultana a castelului din Carei si a cetatii Karolyi din Ardud si includerea acestora intr-un circuit al targurilor medievale-acesta a fost, dealtfel, punctul forte al proiectului si cel care a garantat obtinerea finantarii.

Contractul de finantare, cu un buget total de 23.179.393,51 de lei, a fost semnat in aprilie 2009, iar lucrarile au inclus interventii la structura de rezistenta, pentru reducerea umiditatii, salubrizarea subsolurilor, refacerea tencuielilor interioare si exterioare, restaurarea acoperisului, restaurarea elementelor decorative, restaurarea si inlocuirea tamplariei. In paralel, la Ardud, cetatea a beneficiat de lucrari de decapare si amenajari exterioare, restaurarea turnului de sud-vest si a ruinelor, instalarea unui acoperis de protectie si instalatii electrice interioare si exterioare.

• Un succes pentru turismul cultural si istoric

Noutatea si frumusetea locului au atras, doar in primele sapte luni de la deschiderea castelului, peste 30.000 de vizitatori din 25 de tari din Europa, Asia, America de Nord si Australia. Pe langa personalitati culturale si sportive, reprezentanti ai guvernului si diplomati straini, i-au calcat pragul turisti veniti din SUA, Mexic, China, Australia, Israel si Jamaica.

“Castelul a devenit un lait-motiv al dezvoltarii vietii culturale in Carei. Avem o multitudine de activitati culturale de succes si observam o crestere semnificativa a numarului de vizitatori”, declara Bogdan Georgescu, directorul Directiei pentru cultura din cadrul Primariei Carei, cu ocazia conferintei de presa dedicate incheierii proiectului.

Pe langa expozitiile cu caracter permanent, in castel sunt organizate, in colaborare cu Muzeul Judetean, Centrul de Promovare a Turismului Cultural si Directia de Cultura si Sport, nenumarate evenimente culturale: „300 de ani de la colonizarea svabilor”, „Viata lui Szendrey Julia”, “Trecutul sub lumina reflectorului”, „Zilele Hubertus”, „Ziua Cooperarii Europene”, concerte simfonice, spectacole de muzica veche, recitaluri de jazz, flamenco, de lieduri, muzica de camera, pian si vioara, expozitii de arta plastica, piese de teatru si intalniri literare.

Impreuna cu Muzeul Judetean Satu-Mare, care a obtinut finantare prin Programul de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-Romania 2007-2013 – http://www.mdrt.ro/dezvoltare-regionala/programe-de-cooperare-teritoriala-europeana/-2117 – pentru proiectul “Castellum-Organizarea expozitiilor interactive in castelul din Carei si in conacul din Szabolcs si promovarea acestora in contextul turismului transfrontalier”- http://e-castellum.eu/, s-a reusit amenajarea a 15 camere din incinta castelului Karolyi, unde au fost realizate expozitiile permanente “Castelul de altadata” si “Careiul de altadata”. Incaperile cu mobilier de epoca, unde a fost recreata atmosfera epocii medievale, biblioteca si cele peste 2.000 de volume, obiectele si documentele istorice atrag de pretutindeni amatori de turism cultural.

• Planuri de viitor

Iar lucrurile nu se vor opri aici: pentru diversificarea serviciilor turistice, modernizarea va continua cu reabilitarea fostului manej al castelului, situat in parcul dendrologic, pentru care Primaria Carei a obtinut in 2012 o finantare de 660.000 de euro, tot prin Programul de cooperare transfrontaliera Ungaria-Romania 2007-2013–proiect care va fi realizat in parteneriat cu Primaria orasului Nyirbator din Ungaria.

Planurile includ, de asemenea, realizarea unui hotel si a unui restaurant in fostele case ale personalului de serviciu, in imediata apropiere a castelului, amenajarea unei crame pentru promovarea vinurilor din zona, la subsol, precum si includerea castelului in circuitul turistic international.

Sursa: Financiarul

‘The Guardian’ journalists have compiled the rankings of the most beautiful tourist destinations in Romania, based on the opinions of the British daily’s readers. Ulpia Traian Sarmizegetusa, the capital of Roman Dacia, tops the preferences, followed by the city of Sibiu, Europe’s cultural capital in 2007. The city of Sighisoara is third, its historical center becoming part of UNESCO’s world cultural heritage list in 1999. The readers placed Bucharest on 6^thplace, the city being outranked by Maramures and the Black Sea. The rankings of the most beautiful sites in Romania were compiled by ‘The Guardian’ journalists on the basis of an online survey.

 The Guardian:  SARMIZEGETUSA in TOPUL celor mai FRUMOASE destinaţii turistice din România 
Jurnaliştii de la The Guardian au realizat topul celor mai frumoase destinaţii turistice din România, pe baza opiniilor cititorilor cotidianului britanic. Fosta capitală a Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ocupă locul 1 în preferinţele britanicilor. Locul 2 este ocupat de oraşul Sibiu, declarat în anul 2007 şi capitală culturală europeană. Podiumul este completat de oraşul Sighişoara al cărui centru istoric este listat din anul 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO.Bucureştiul a fost clasat de cititori pe locul 6, înaintea lui clasându-se Maramureşul şi Marea Neagră. Topul cu cele mai frumoase locuri din România a fost realizat de jurnaliştii cotidianului The Guardian în urma unui sondaj online.

The Guardian scrie că satele săseşti din Transilvania sunt binecunoscute ca destinaţii turistice, dar mai sunt multe locuri de vizitat în România, “una dintre cele mai fascinante ţări din Europa”.

Pe primul loc în preferinţele cititorilor The Guardian s-a situat complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa (judeţul Hunedoara), fosta capitală a Daciei romane, situată la o distanţă de 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei.

Tot în Transilvania, publicaţia britanică recomandă turiştilor să admire operele de artă din Muzeul Brukenthal, dar şi Piaţa Mare din Sibiu, vorbind şi despre Podul Minciunilor – cel mai vechi pod din fontă aflat în serviciu în România.

În aceeaşi regiune istorică a României, The Guardian le recomandă cititorilor satele săseşti de pe Târnava Mare – Biertan, Richis etc. -, cu bisericile fortificate, mănăstiri şi un “tangibil simţ al trecutului”, Târgul de Crăciun din Sibiu, care are loc în Piaţa Mare a oraşului, Sighişoara, Rezervaţia de urşi de la Zărneşti (Liberty Bear), satul Viscri, din judeţul Braşov, singura aşezare de acest tip din România care figurează pe lista patrimoniului UNESCO – publicaţia recomandând pensiunea deţinută de prinţul Charles al Marii Britanii -, localitatea Câmpu Cetăţii (în maghiară Vármező) din judeţul Mureş, staţiunea Valea Verde, de lângă Sighişoara, satul Cisnădioara din Sibiu.

În topul The Guardian mai este inclus Bucureştiul, unde un cititor a recomandat clubul Contele Dracula, dar şi Timişoara, despre care se spune că este supranumită şi “mica Vienă” şi că a fost locul unde “s-a născut” revoluţia din 1989, staţiunile de la Marea Neagră, precum şi Maramureşul, cu Sighetu Marmaţiei, Cimitirul vesel şi Închisoarea Sighet.

Cititorii publicaţiei The Guardian recomandă nu numai locuri de vizitat, ci şi locuri de cazare de care au fost impresionaţi, pentru care oferă şi tarife.

Sursa: Bucharest Herald

Având un ritm mediu anual de creştere de 23%, dezvoltarea exponenţială a sectorului ecologic din România este dovedită în principal de creşterea numărului de producători implicaţi, concomitent cu multiplicarea suprafeţelor cultivate în sistem ecologic.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu, spune că în România creşterea ponderii agriculturii biologice a avut o evoluţie semnificativă, chiar spectaculoasă, deşi a fost văzut ca un segment de nişă. “Sunt plăcut surprins să constat că s-a ajuns la aproximativ 50.000 de ferme care cultivă bio, şi ceea ce îmi place şi mai mult este că doar 40% din producţia acestor ferme pleacă la export iar 60% se desface în piaţa românească, ceea ce înseamnă că românii au început să înţeleagă rostul unei alimentaţii sănătoase. O alimentaţie sănătoasă înseamnă un aliment certificat bio. Putem spune că orice produs pentru a fi bio este necesar să nu aibă contact de niciun fel cu produse chimice (îngrăşăminte, pesticide, fungicide), şi cu niciun agent poluant”, a declarat, pentru Curierul Naţional, preşedintele UNPCPR, Costel Olteanu.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, spune că România ar trebui să orienteze măsurile de sprijin pe care le are la dispoziţie cu precădere către acele produse care au căutare pe piaţă, iar produsele ecologice se bucură de o piaţă de desfacere extraordinară.
Întrebat la ce nivel suntem comparativ cu celelalte ţări europene, Costel Olteanu a precizat că încă nu am ajuns la nivelul acestora, dar creşterea este rapidă şi probabil că datorită măsurilor de sprijin pe care Ministerul Agriculturii urmează să le facă publice ne vom apropia în curând de media europeană. “Ritmul de creştere poate fi accelerat dacă piaţa suportă în sensul de absorbţie a întregii cantităţi produse, şi semnalele sunt că piaţa este în creştere. În ceea ce priveşte certificarea, există un organism naţional de certificare. Procedura nu este foarte complicată, numai că sunt nişte etape obligatorii de parcurs care au un orizont de timp destul de lung şi nu se poate face rabat de la aceşti timpi. De altfel, vor continua măsurile de sprijin în favoarea fermierilor care trec de la agricultura industrială-tradiţională la agricultura biologică, măsuri care compensează pierderile suferite de aceştia în perioada de conformare şi după aceasta”, a precizat, pentru Curierul Naţional, Costel Olteanu.
Potrivit datelor ministerului Agriculturii, furnizate la solicitarea Curierului Naţional, dacă în anul 2010 existau 3.155 operatori în sectorul de agricultură ecologică, în 2011 numărul acestora a crescut de trei ori, pentru ca la nivelul anului trecut numărul acestora să crească de 11,8 ori faţă de nivelul anului 2010, fiind înregistraţi 26.736 operatori implicaţi în producţia, procesarea şi comercializarea produselor ecologice. În ceea ce priveşte suprafeţele exploatate în sistem ecologic, dacă în 2007 suprafaţa totală cultivată după metoda de producţie ecologică a fost de 131.448 ha (din care 46.865 suprafaţă în conversie şi 84.585 suprafaţă certificată ecologic), la nivelul lui  2012 suprafaţa cultivată în sistem ecologic se ridica la  450.000 ha, culturile din flora spontană fiind colectate de pe o suprafaţă de circa 520.000 ha. Trendul alert al răspândirii sistemului ecologic poate fi observat în creşterea cu 45% a suprafeţelor cultivate în 2012 faţă de anul precedent, 2011.
Dată fiind creşterea sectorului agriculturii ecologice atât sub raportul numărului celor implicaţi în acest sistem de agricultură, cât şi al suprafeţelor cultivate şi ţinând seama de trendul alert de creştere anuală de 23%, România şi-a manifestat dorinţa şi a reuşit să obţină statutul de “ţara anului” la Târgul BIOFACH – Nürnberg care se va desfăşura în perioada 13-16 februarie, prilej de a oferi o platformă fecundă de afaceri operatorilor economici în stabilirea de contacte şi încheierea de contracte care să le asigure implementarea planurilor de afaceri pe termen mediu şi lung.

Suprafaţa unei exploataţii în agricultura ecologică, în producţia vegetală variază de la circa 100 mp, pentru cultivarea legumelor în solarii, până la  aproximativ 2000 ha pentru cultivarea culturilor de câmp. Suprafaţa medie a unei exploataţii în anul 2011 a fost de circa 20 – 22 ha.
Cererea de produse certificate ecologic este într-o continuă creştere. În prezent, piaţa internă de produse ecologice este în extindere. Produsele ecologice sunt comercializate direct de la poarta fermei ori, prin magazine specializate, cât şi prin  reţeaua de supermarketuri.
Pe piaţa internă în anul 2011 s-au comercializat: legume si fructe proaspete, produse procesate din fructe si legume, ceaiuri de plante, pâine, paste făinoase, făină, produse procesate din lapte de vaca si oaie (unt, telemea de oaie) ouă, ulei, vin obţinut din struguri certificaţi ecologic, produse procesate din soia, miere etc. O mare parte a produselor obţinute din agricultura ecologică a fost destintă exportului. Un procentaj de circa 70 – 80% din producţia de produse ecologice a României este exportat anual. Importul de produse ecologice a crescut anual, prin implicarea hipermarket-urilor în distribuţia cu amănuntul a acestora. Astfel în anul 2007 valoarea importurilor era de aproximativ 5 milioane, iar la nivelul anului 2011, a ajuns la o valoare de cca. 75 mil. euro (estimări – conform datelor existente în piaţă).

Activitatea de inspecţie şi certificare a produselor ecologice este realizată de organisme de inspecţie şi certificare private, aprobate de Ministerul Agriculturii, şi Dezvoltării Rurale, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională. În anul 2012, şi-au  desfăşurat activitatea 13 organisme de inspecţie şi certificare aprobate pe teritoriul României, în conformitate cu legislaţia naţională şi comunitară din domeniul agriculturii ecologice.

Suprafaţa totală cultivată după metoda de producţie ecologică

Din analiza suprafeţelor cultivate cu principalele culturi în anul 2007, se constată că 32.222 ha sunt suprafeţe ocupate cu cerealele şi cca. 27.713 ha oleaginoase şi proteice. Păşunile şi fîneţele deţin o suprafaţă de 57.600 ha.
Pentru anul 2012, suprafeţele de păşuni şi plante furajere deţin cea mai mare pondere in totalul suprafeţelor – 44% (cca. 165.000 ha) urmate de cereale – 29% (cca. 130.000 ha),  oleaginoase şi proteice 22%, (105.000 ha ). Suprafeţele cultivate cu pomi fructiferi, viţă de vie şi legume deţin ponderea cea mai scazută, 2%, respectiv 1%.
În sectorul animalier, în anul 2012 s-a înregistrat creşterea efectivelor de animale crescute după metoda de producţie ecologică, în special la ovine şi caprine – 160.000 capete, 85.000 capete găinile ouătoare şi 60.000 capete vaci de lapte. În ceea ce priveşte sectorul apicol, în anul 2012 au fost înregistrate un număr de 102.881 familii de albine. Din efectivele enunţate mai sus, efectivele certificate sunt constituite din efectivele aferente anului 2011, respectiv 130.015 ovine şi caprine, 19.487 vaci de lapte şi 58.203 găini ouătoare.
Numărul operatorilor (producători, procesatori şi comercianţi, importatori şi exportatori) înregistraţi în sistemul de agricultură ecologică la M.A.D.R în anul 2012 este de 26.736.
Numărul acestora s-ar putea micşora la finele anului 2012, după finalizarea inspecţiilor realizate de organismele de inspecţie şi certificare şi acordarea certificatelor. Începând cu anul 2010, numărul operatorilor a crescut anual de aproximativ trei ori faţă de anul precedent. Aceasta s-a datorat în special măsurilor de sprijin existente pentru perioada de conversie acordate în baza art. 68 al Regulamentului (CE) nr.73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori.
În anul 2012, din totalul de 26.736 producători: 103 reprezintă segmentul de procesare, 211 segmentul de comercializare şi 26.390 sunt producători agricoli.
În ceea ce priveşte sectorul de produse procesate, în anul 2012 s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de procesatori (de la 48 unităţi în anul 2007 la 103 în 2012) iar gama sortimentală de produse ecologice a fost mult mai diversificată cuprinzând: produse procesate din lapte de vacă şi oaie (telemea, swaitzer, unt, smântâna etc.), produse procesate din soia (lapte, tofu, pate, crochete), ulei din floarea soarelui, sortimente variate de produse de panificaţie (pâine, paste făinoase, fursecuri) produse procesate din orez, fulgi de cereale, ceaiuri din plante, sucuri din fructe de pădure, produse procesate din seminţe de cânepă, subproduse apicole (ceara, propolis, polen), produse procesate din carne de porc (cârnaţi, jambon) şi vin ecologic.

Evaluarea competitivităţii

Alături de produsele tradiţionale şi produsele cu denumiri de origine, produsele ecologice sunt produse cu un înalt nivel de valorizare. Produsele ecologice sunt produse cu avantaj competitiv.
În România, competitivitatea produselor ecologice este determinata de următorii factori:
– Numărul de operatori înregistraţi în acest sector este în continuă creştere şi se remarcă şi  creşterea numărului procesatorilor. Suprafaţa cultivată în agricultura ecologică înregistrează creştere de la an la an.
– Piaţa produselor ecologice este în extindere şi se caracterizează prin diversificarea ofertei de produse pe piaţă, de la an la an.
– Din ce în ce mai mult, consumatorii conştientizează că alături de calitatea şi valoarea produselor ecologice pentru sănătate, agricultura ecologică are o contribuţia majoră la dezvoltarea durabilă. Conştientizarea de către populaţie a importanţei practicării agriculturii ecologice în mediul rural, poate fi o soluţie de revitalizare a spaţiului rural. Modul de producţie ecologic, bazat pe neutilizarea de substanţe chimice de sinteză şi respectarea bunăstării animalelor este o soluţie de durabilitate.
Având în vedere competitivitatea produselor ecologice, potenţialul agricol şi cererea de produse ecologice in ce în ce mai mare în România, un factor important îl reprezintă continuarea susţinerii sectorului în direcţia acordării sprijinului financiar îndreptat către susţinerea producţiei ecologice şi totodată a sectorului de procesare.

A cycling tour of the remote mountains of Romania reveals a world of myth and tradition, bears and wolves – and the world’s most comfortable outdoor sleeping quarters

On a new horse riding tour of magical Transylvania, our writer finds ancient villages, atmospheric lodges and uninterrupted miles of pasture and forest

Trei români au creat un joc pentru Facebook care are peste 60.000 de utilizatori activi pe zi şi au reuşit să atragă investiţii de 550.000 de euro pentru dezvoltarea afacerii. 

Solitaire Arena este un joc lansat anul trecut de trei români: Bobby Voicu, Cristi Badea şi Elvis Apostol, absolvenţi ai StartUp Bootcamp Dublin. Compania fondată de cei trei, Mavenhut, a reuşit să atragă în doar nouă luni de la lansarea jocului, o investiţie de 550.000 de euro de la SOS Venture, un fond de investiţii iralndezo-american.

Compania fondată de cei trei în Irlanda a fost una dintre cele zece selecţionate să participe la un accelerator de business la Dublin, adică un fel de tabără care ţine câteva luni, dar care este esenţială pentru startup-urile din zona IT. Acolo, mentori, investitori şi antreprenori ajută startup-urile să se transforme din mici afaceri în businessuri viabile.

Şi acolo, zi şi noapte, cei trei români au lucrat pe un singur proiect. Şi-au testat ideea înainte a prima linie de cod să fie scrisă. „Am testat ideea noastră încă inainte de a avea prima linie de cod scrisă, punând un formular pe un site şi trimiţând 200 de oameni pe el cu Facebook Ads. Şi vreo 150 de dolari cheltuiţi. Aşa am aflat că un Solitaire multiplayer nu e chiar o idee rea. Dimpotrivă!”, scrie Bobby Voicu pe blogul personal. 

Cele trei luni de muncă continuă se încheie cu Demo Day, când echipele trebuie să-şi prezinte proiectul în faţa investitorilor. „După Demo Day a urmat o zi de dezamăgire cruntă. În ciuda aşteptărilor, nu am primit nici o ofertă pe loc, atunci, în seara aia. Deşi aşa auziserăm noi de laamericani. Noroc că de-a doua zi au început să sune investitorii şi, o săptămână mai târziu, aveam opt oferte de “seed investment” (până în 100.000 euro) pe masă”, mai scrie Bobby Voicu.

Apoi, la Bucureşti, pe măsură ce jocul creştea în popularitate cu din ce în ce mai mulţi utilizatori, au  început şi discuţiile cu investitorii, care s-au concretizat în toamna anului trecut, când SOS Ventures livra prima tranşă de 50.000 euro.

Despre ce va face Mavenhut în continuare, Bobby Voicu spune că principalele directii pentru următorul an sunt legate de creşterea echipei din România şi de adăugarea unui număr mai mare de jocuri în portofoliu. “Evident, nu vrem să încetinim creşterea jocurilor pe care le avem deja, Solitaire Arena fiind “vârful de lance”. Nu ne dorim să creştem artificial, însă. Nici ca echipă, unde preferăm să angajăm mai încet, dar bine, nici ca produse. Pentru moment suntem concentraţi pe îmbunătăţirea experienţei jucătorilor şi pe motivarea acestora să îşi invite cât mai mulţi prieteni în joc”, spune Bobby Voicu.

Compania Mavehut își propune transformarea jocurilor clasice single-player în titluri moderne competitive ce includ și elemente multiplayer.
Mavenhut este nominalizată în competiţia internaţională The Next Web – StarUp Awards la trei categorii: StartUp-ul Românesc al anului 2012, aplicaţia anului cu jocul Solitaire Arena şi cofondatorul anului, Bobby Voicu. Puteţi vota aici.

Sursa: economica.net

În apropierea Domeniului Cantacuzino din Buşteni, pe muntele Zamora, se pregăteşte construcţia de la zero, a unei staţiuni de lux. Staţiunea va numi Zamora Golf, Ski and Holiday Resort – Green Village Project, va fi operaţională în 2016, costă circa un miliard de euro şi este dezvoltată de proprietarii Domeniului Cantacuzino.

Unde se construieşte staţiunea de un miliard de euro

Staţiunea Zamora Golf, Ski and Holiday Resort – Green Village Project va fi amplasată pe muntele Zamora, situat la est de Buşteni, munte mărginit de Valea Fetei la nord şi de Valea Zamorei la sud.
Precizăm că partea împădurită a muntelui Zamora aparţine de Domeniul Cantacuzino care se află în proprietatea firmei SC Zamora Estate SRL, în timp ce partea de gol alpin este proprietatea statului, aflată în administrarea autorităţilor locale din Buşteni.
Proiectul Zamora se va întinde la sud şi pe versantul stâng al Văii Zamora, portiune care nu face parte din Domeniul Cantacuzino.
Staţiunea Zamora va gravita în jurul Castelului Cantacuzino
Staţiunea de lux Zamora Golf, Ski and Holiday Resort – Green Village Project se va învârti în jurul Castelului Cantacuzino, ne-a explicat Mihai Cota, managerul Castelului Cantacuzino şi consilierul lui Neuschitzer Kurt, unul dintre asociaţii firmei Zamora Estate, firmă care a cumpărat Domeniul Cantacuzino şi care dezvoltă staţiunea de lux.
În spatele Castelului se va construi un hotel de 5 stele care va avea arhitectura Castelului Cantacuzino şi care se va numi Cantacuzino Castle Hotel & Spa. Castelul nu va afectat de construcţia hotelului, ne-a asigurat oficialul Zamora Estate.
Staţiunea Zamora se va desfăşura pe 310 hectare, din care suprafaţa construită nu va depăşi 48 de hectare, ne-a spus Mihai Cota.

Cum va arăta staţiunea Zamora: teren de golf, hoteluri de 5 stele, centru olimpic
Staţiunea Zamora va avea trei hoteluri de 5 stele, două hoteluri clasificate la 4 stele şi teren olimpic de golf, a mai spus Mihai Cota pentru ECONOMICA.NET. Hotelurile vor fi construite în regim de înălțime între 4 și 6 niveluri supraterane.
De asemenea, oficialul Zamora Estate ne-a mai spus că se vor mai construi aproximativ 80 de vile, cele mai mult dintre ele urmând să fie cumpărate de jucătorii de golf care vor practica golful pe terenul olimpic din staţiune.

Jucător de golf cu vilă în staţiunea Zamora şi pădure-n curte

Mihai Cota ne-a asigurat că proiectul staţiunii Zamora e prin excelenţă un proiect verde, că se va salva pădurea, că nu se vor face defrişări masive şi mai mult, că proprietarii vilelor care vor fi construite aici vor avea în grădină pădure.
Punctual, staţiunea va mai avea centru olimpic de pregătire pentru sportivi, traseu de schi fond şi centru de echitaţie, parc şi pârtii de snowboard, pârtii de schi, dotări aferente transportului pe cablu, un aquapark acoperit cu lac artificial care va avea o capacitate de 1200 de persoane şi cu un hotel clasificat la 5 stele. În staţiune va mai fi construit şi un spital.

Energia electrică şi termică în staţiune vor fi asigurate printr-o centrală de cogenerare pe biomasă lemnoasă, pentru care Zamora Estate a semnat deja contractul de finanţare, ne-a explicat Mihai Cota.
Când va fi gata staţiunea Zamora

Staţiunea de lux va fi operaţională în 2016, ne-a spus oficialul Zamora Estate. În 2016 vor fi operaţionale aquapark-ul, pârtiile de schi, terenul de golf şi o parte din hoteluri, ne-a spus Mihai Cota.
În a doua fază a proiectului, mai precis până în 2020, se vor finaliza centrul olimpic de pregătire pentru sportivi şi satul olimpic cu vilele aferente, pentru ca până în 2024 să se definitiveze centrul staţiunii Zamora, explică Mihai Cota.
Ce s-a făcut până acum

Până în acest moment, s-a depus documentația pentru scoaterea terenului din fondul forestier național, s-a depus PUZ-ul spre aprobare cu investiţiile antemenţionate şi s-a întocmit raportul de mediu pentru obținerea acordului de mediu, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii Primăriei Buşteni şi ai firmei Zamora Estate.
Ce se face în acest an

Definitivarea PUZ-ului şi obţinerea autorizaţiilor necesare pentru demararea lucrărilor sunt obiectivele propuse de Zamora Estate pentru 2013. Pentru ca din 2014 să băgăm buldozele, ne spune Mihai Cota
Câţi bani au fost investiţi până acum în proiect
SC Zamora Estate SRL a investit aproximativ 4 milioane de euro în proiectul staţiunii Zamora iar banii au fost direcţionaţi în proiectare, ne-au mai spus oficialii Zamora Estate.
Proiectul staţiunii de lux e estimat la un miliard de euro. Cine e dispus să investească

Firma Zamora Estate va investi cel mult 20% din valoarea anunţată a investiţie de un miliard de euro, a declarat pentru ECONOMICA.NET Mihai Cota. Pentru restul banilor, Zamora Estate e în discuţii cu oameni de afaceri din ţară, dar şi din Qatar, Arabia Saudită şi nu numai, ne-a spus Emanoil Savin, primarul staţiunii Buşteni.
“Interese ale investitorilor în proiect avem, însă până acum nu s-a concretizat nimic”, a adăugat Mihai Cota.
Cine e Zamora Estate

Frma Zamora Estate a cumpărat Domeniul Cantacuzino, cu castelul construit în 1911 de prinţul Grigore Cantacuzino.
Zamora Estate este deţinută de un rus, trei cetăţeni germani şi un român.

Martyanov Vitaly, asociat rus are o cotă de participare de 30,94% din Zamora Estate, Oreschenko Andrej, asociat german are o cotă de 30,94% din firmă, Neuschitzer Kurt Albert, asociat cu cetăţenie germană care are o cotă de participare de 20,61% din Zamora Estate, românul Cornel Chirieac, asociat cu o cotă de 6% la firmă şi germanul Ulli Schuhmacher, cu o cotă de 1,5% din Zamora Estate.

Şi de o firmă dintr-un paradis fiscal

Restul de 10% din acţiuni sunt deţinute de o firmă din Belize: Seacost Enterprises Corp. Informaţiile ne-au fost comunicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Sursa: Economica.net

Site-ul auto CarsRoute.com a realizat un top al celor mai frumoase şosele şi trasee din lume.

The Transfăgărășan (that’s the exact spelling) is the highest and most dramatic paved road from Romania. Built as a strategic military route by the former dictator Nicolae Ceausescu between 1970 and 1974, this road connects the historic regions of Transylvania and Wallachia, and the cities of Sibiu and Pitesti. The Transfagarasan represents 90 km of twists and turns run North to South across the tallest sections of the Carpathian Mountains between the highest peaks of the mountain in this country.

On top of the mountains this road provides access to Balea Lake, a glacier lake which has been here for thousands of years and it also has an almost 1 km long tunnel straight through the mountain’s top. The road was built at a high cost both financially and from a human standpoint with more than 6 million kilograms of explosive being used on the northern face and official records of 40 soldiers who lost their lives while building it. Unofficial records however mention that only the tunnel took about 400 lives.

 

 

road in the world !

 

transfagarasean

 

Sursa: Romania Pozitiva