Romania on TOP 10

Facebook Twitter Email

More detail on :

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

The Danube Delta, a buffering interface between the Danube river catchment (805, 300 sq. km and the Western Black Sea (5,165 sq. km) is a unique place not only in Europe, but also among other delta ecosystems due to its high biodiversity, to its renewable natural resources and to its beautiful scenery doubled by its cultural sites remnants and worth. The Danube Delta is a large scientific laboratory for a whole range of research-workers and explorers, whether ecologists, biologists, botanists, zoologists, ornithologists, geologists, geographers etc. as it is singles out by being

· the youngest land in Europe (it grows larger by 40 m of land every year);

· the second largest delta in Europe (Volga is the first) and the 23rd in the world;

· the third in ecological significance among the 300 reserves of the world;

· a highly productive area generating a large range of biological resources;

· one of the largest and most compact reed areas in the world (240,000 ha);

· a place with the richest ornithological fauna in the world (over 250 species);

a combination of natural and man-made ecosystems and ecotones, i.e. fresh water, sea water, terrestrial ecotones, running and stagnant waters, marshes, easily flooded zones, river levees, maritime levees, reclamation zones for agriculture, pisciculture, forestry etc.. In the Danube Delta there are islands of old forests with subtropical species of vegetation rare for this part of the world placed between 45 degrees latitude north and 29 degrees longitude east, at half-distance between the Equator and the North Pole;

the most important wetland area in South Eastern Europe, with a significant role to the regional and global water cycle;

an area of highest diversity with insects, birds and fishes and a crossroads for migratory birds;

a place where globally endangered and therefore rare species of birds are to be found, like Dalmatian pelicans, pygmy cormorants, red-breasted geese, or the Pelecanus crispus, the Pelecanus onocratslus, Egretta alba, Egretta garzeta.

a zone of fisheries covering some 90 species of fresh, brackish and salt water fishes, whether sedentary or migratory, among which rare species like the Acipenseriadae; one of the fewest places in the world which shelter mammals like Mustella lutreola and the otter (Lutra lutra).

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 Danube Delta Movie

Danube Delta – a unique reservation in Europe

Boats in the Danube Delta..

The Danube, the only river on Earth that passes through 10 countries (Germany, Austria, Slovakia, Hungary, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria, the Republic of Moldova, Ukraine) and four capitals (Vienna, Bratislava, Budapest, Belgrade) flows into the Black Sea via a delta which covers, together with Razelm – Sinoe lagoon complex, about 5050 square kilometers, of which 732 square kilometers are in Ukraine. More precisely, it has the following coordinates: 28° 10’ 50” East (Cotul Pisicii) and 29° 42’ 45” East (Sulina); 45° 27’ North (Chilia Branch, km. 43) and 44° 20’ North (Midia Cape).
In 1991, it became part of the UNESCO patrimony, being the only delta in the world that is declared a Biosphere Reserve.

Danube Delta – a unique reservation in Europe

Sulina Branch – Danube Delta.

The Danube’s branches

One can say that the Danube Delta takes shape at Patlageanca, where it is divided in two river branches, Chilia at North and Tulcea at South. The last one is divided in Sulina Branch and Sfantul Gheorghe (Saint George) Branch when reaching the Ceatal Sfantu Gheorghe.

Chilia Branch, with a length of 104 km, marks the border with Ukraine, and carries about 60% of the Danube’s flow and alluvium. That is why the width of the Danube Delta increases by around 40 meters per year. On its banks there are the villages of Palazu, Pardina, Chilia Veche and Periprava.

Danube Delta – a unique reservation in Europe

Birds of Danube Delta.

Sulina Branch, with a length of 71 km, passes through the middle of the Danube Delta and has a linear course, proper to the navigation of maritime ships. This one is permanently dragged and carries only 18% of the Danube’s flow. On its banks there are the villages of Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu and Partizani, and the town of Sulina.

Sfantul Gheorghe (Saint George) Branch is 112 km long, is south-east oriented, carries 22% of the Danube’s flow and when flowing into the Black Sea, it forms the Sacalin Islands, considered to be the beginning of a secondary delta. On its banks there are the villages of Nufaru, Mahmudia, Uzlina and Sf. Gheorghe.
Other sources state that Chilia Branch is 120 km length, Sulina Branch – 64 km and Sfantul Gheorghe (Saint George) Branch – 108 km.

Danube Delta – a unique reservation in Europe

Lillie Water in Danube Delta.

Faun and flora

Thanks to the 5149 species of faun and flora, specialists consider it a veritable gene bank for the universal patrimony. Besides all these, we should say that this is the home for most of the common pelican (about 8 000 specimens) andcurly pelican (about 200 specimens) European population; for 60% of the world population of small (pygmy) cormorant (about 6 000 specimens); for 50% of the world population of red breasted goose (about 40 000 specimens during winter). Besides all that, there are also 1 200 species of trees and plants. Everywhere you look, you can see floating aits covered with bulrush and reed, lianas like in the tropical woods, lakes with muddy depths and surfaces covered with water lilies. The fishers’ boats disturb the pelicans, the flocks of cormorants and the moor hens from their nests.

Danube Delta – a unique reservation in Europe

Danube Delta.

Customs and traditions

A series of traditions and customs of the Danube Delta inhabitants, typical to Christian feasts like Easter or Christmas, resemble the customs from other regions of the country. For instance, on the first Monday after the Resurrection of Christ, when the Deceaseds’ Easter (Pastele Blajinilor) is celebrated, people go to the cemetery with alms and pray for their dead relatives. The one who receives an alms has to say “God Bless you!” (“Bogdaproste”).

Danube Delta – a unique reservation in Europe

Fishermen from the Danube Delta.

Or, on Shrovetide, the last day before the Lent, there is organized a feast, where they beat the “halvita” (a dessert, a candy made of caramel, nuts, almonds and flavour). That means that a piece of this candy is hanged down the ceiling, and those who participate in this game have to catch it with their mouth. The next day the boys follow the girls to smut them. In the households from Razelm area, on Maundy Thursday the garbage from the household is gathered in three heaps which are set on fire. They put a glass of water and a basket of eggs near the fire. After the fire is put out, the eggs are given to the children of the village. On Good Friday, people also use to wash their face directly in the Danube, with virgin water, to gain wealth, and those who fall asleep on this day must expect misfortunes in the future.

Danube Delta – a unique reservation in Europe

By boat in the Danube Delta, on an early morning.

A series of customs, different from one village to another, are prepared for the older ones who have a baby. In Murghiol, for instance, the parents must jump over a fire set in their yard, meaning that they left the misfortunes behind. In Baltenii de Sus or Mahmudia the parents are toppled over the boat, because the water must wash their bad thoughts. The rich ones can redeem this “watering” with a treat at the village tavern for all who pass by.
In C.A. Rosetti and Caraorman, people put horse skulls at their gates to protect themselves from curs and witchcrafts, believing that the possible misfortunes will fall down over these skulls. The Lippovans do not allow anyone to whistle in their boat, because that brings them bad luck. Local fishermen usually use fire water or vodka as trade coins here.

Danube Delta – a unique reservation in Europe

Fishermen from the Danube Delta.

Fishing places and facilities

The first documentary attestation of the Danube Delta was made by Herodotus, who described the moment when Darius’ Persian fleet entered the Delta, after a stop in Histria (515 – 513 B.C.). Mentions about the inhabitants are to be found only in the first century B.C… Nowadays, besides the villages on the banks of the branches, we can also mention Patlageanca, Maliuc and Mila 23. Sulina is the only town in the Delta, and it is a free port, used especially for transhipping. Besides the ship yards, there is also a canned fish factory in this town.

Fishing lovers chose the Crisan Channel to fish for bream, perch, rudd, sheat fish or pike (in the morning). One can fish for smolt at Mila 23. At Fortuna I one can fish for rudd, perch, crap and even pike.

Attractions in Delta

Danube Delta – a unique reservation in Europe


The institutions that coordinate the economic and touristic activities from this area are in Tulcea, although the town is not situated in the Delta.

You can also find here some interesting museums, like the History and Archaeology Museum, the Ethnography and Folk Art Museum, the Art Museum or Natural Sciences Museum.

Danube Delta

Danube Delta.

When a tourist arrives in Tulcea, he /she has a lot of options for a trip into the heart of the Delta. The best way to arrive there is by motorboat (30 euro per person). The fast trains await their clients on the cliff from Tulcea. A very important spot is the channel called “Cu barca prin padure”, which is in fact a whirlpool that dug its way through a willow forest. The tourist has the impression that he travels though a sinking forest. The ones who want to visit the ”Purcelu” bird colony, they have to pay extra 10 euro. They can see egrets, herons etc.

Danube Delta

Danube Delta.

The tourists that want a several – days perjury, they can travel by the passenger ship from Tulcea on the arms of the Danube. Every town that you get in the way is full of pensions that offer, besides accommodation, trips on the channels, traditional fish dishes and fishing contests, according to the tourists’ skills (the prices demanded by the pensions are no higher than 50 lei for the night).

SulinaSf. Gheorghe and Jurilocva-Gura Portitei are options for the tourists that are in love with the sea and want to discover the beauties of the Delta. Paying 100-400 lei for each night, the tourist can get accommodation in hotels, pensions or villas. They have the pure beaches of the Romanian sea-side at their disposal, but also they can go to the Delta for specific activities.

Danube Delta – a unique reservation in Europe

Boat with tourists in the Danube Delta.

Danube Delta’s Curiosities

Even if the fisherman’s stories raise a smile of distrust, some curiosities deserve mentioning anyway: the smallest fish reported is a frog fish(Knipowitschia cameliae), with a length smaller than 3.2 cm, and it was recently reported at Portita; the biggest pike(Esox lucius) captured in the Danube Delta had 18 kilos and it was over one meter long; the biggest crap (Cyprinus carpio), captured at Sfantul Gheorghe (Saint George), had 48.5 kilos weight, and the biggest sheat fish (Silurus glanis) captured in the Danube Delta had a weight of 400 kilos; the most longeval animals in the Danube Delta are the land turtle (Testudo graeca ibera) and the water turtle (Emy obicularis), that can live about 120 years.

How to get there?

The best way to arrive into the Danube Delta is by personal car, other possibilities would be less practical. There are also maxi-taxis in Bucharest, Galati and Constanta that travel to Danube Delta every hour; there are trains that travel from Bucharest and Constanta to Tulcea, but they are way too slow. TAROM agency facilitates a weekly flight to Tulcea.


Ticket entrance in Danube Delta: 20 lei

Danube Delta – a unique reservation in Europe
Danube Delta – a unique reservation in Europe
Danube Delta – a unique reservation in Europe
Danube Delta – a unique reservation in Europe
Delta Dunarii
Danube Delta – a unique reservation in Europe
Danube Delta – a unique reservation in Europe
Danube Delta – a unique reservation in Europe
Danube Delta – a unique reservation in Europe
Danube Delta – a unique reservation in Europe
Danube Delta – a unique reservation in Europe
Danube Delta – a unique reservation in Europe
Danube Delta – a unique reservation in Europe
Danube Delta – a unique reservation in Europe
Danube Delta – a unique reservation in Europe
Danube Delta – a unique reservation in Europe

Sourse : Romanian Mnestry

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
  • Fundaţia Real Madrid a inaugurat, marţi, o şcoală socială de fotbal în Bucureşti, care are ca scop integrarea socială prin sport a 80 de copii cu risc de abandon şcolar, cu vârste între 7 şi 15 ani, din două instituţii de învăţământ aflate într-o zonă defavorizată a Sectorului 3, anunță

Şcoala Socială de Fotbal este constituită în România în parteneriat cu Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor, Primăria Sectorului 3 şi Fundaţia Vodafone.


Fundația Realmadrid a inaugurat Școala Socială de Fotbal București

Prin sport mai aproape de școală

Școala Socială de Fotbal este o inițiativă a Fundației Realmadrid implementată în România în parteneriat cu Fundația Dezvoltarea Popoarelor (FDP) având ca parteneri locali Primăria Sectorului 3 – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Fundația Vodafone.

Scopul proiectului, care se derulează în perioada octombrie 2012 – septembrie 2013, este în totalitate unul social și vizează integrarea socială prin sport a 80 de copii cu risc de abandon școlar cu vârste între 7-15 ani din două școli din sectorul 3 din București: Școala nr. 55 și Școala nr .67. Copiii beneficiază de două antrenamente săptămânale sub îndrumarea a patru antrenori formați în luna noiembrie 2012 la București de către antrenorul oficial al Fundației Realmadrid, care a transferat metodologia de predare specifică. Supervizarea tehnică a proiectului este realizată de domnul Renzo Rossi, fost antrenor al mai multor echipe din divizia A, care se implică voluntar în proiect.

Inaugurarea oficială a Școlii Sociale de Fotbal București a avut loc marți 19 februarie 2013 în prezența Ministrului Educației Naționale domnul Remus Pricopie, a Primarului Sectorului 3 domnul  Robert Sorin Negoiță, a reprezentanților Ambasadei Spaniei la București: secretar Luis Tejero și consilier Maria Mendez, a directorului general al Fundației Realmadrid domnul Julio Gonzalez, a doamnei Georgiana Iliescu, din partea Fundației Vodafone România și a directorului executiv al FDP domnul Călin Pop. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Centrului Sportiv Apollo din sectorul 3 din București.

”Este o oportunitate incredibilă pentru copiii aflați în situație de marginalizare socială pentru a nu renunța la școală și a-și îmbunătăți frecvența și rezultatele la învățătură. Metodologia de predare a fotbalului specifică Fundației Realmadrid este una inovativă, în care elementele tehnice sportive se îmbină cu cele educative. Copiii vin la școală mai motivați, iar la antrenamente învață să joace fotbal, dar și valori esențiale pentru viață: respectul, solidaritatea, cooperarea și ce înseamnă un stil de viață sănătos. Echipa FDP consiliază părinții copiilor privind importanța educației, monitorizează evoluția școlară a copiilor și facilitează participarea copiilor la alte tipuri de activități educative complementare”, declară Călin Pop – director executiv FDP.

”Fotbalul are o putere de atracție foarte mare în rândul tinerilor și, de aceea, este un instrument în integrarea socială. Implementarea acestei Școli de Sport la București este o reflectare a angajamentului de solidaritate și loialitate pe care Fundația Realmadrid l-a câștigat în România în parteneriatul cu Fundația Dezvoltarea Popoarelor și cu sprijinul consistent al Primăriei Sectorului 3 București și al Fundației Vodafone România. Sportul și valorile Real Madrid au fost până în prezent transmise unui număr de peste 40,000 de copii din toată lumea, iar proiectele trebuie extinse și consolidate pentru a ajuta cât mai mulți copii, tineri și persoanele cele mai vulnerabile.” Julio Gonzalez, director executiv Fundația Realmadrid.

“Orice proiect care are ca obiectiv sprijinirea tinerilor aflaţi în dificultate, cu probleme sociale severe şi cu risc de abandon şcolar va avea, necondiţionat, sprijinul meu. Cu atât mai mult, în situaţia în care un club ca Real Madrid doreşte să se implice într-un demers atât de generos. De asemenea, voi face toate eforturile ca şi sprijinul de la nivel guvernamental să fie semnificativ, pentru că sunt convins că este un proiect care merită o atenţie specială. Mă bucur că avem deja susţinători din mediul privat – Fundaţia Vodafone şi Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor – cărora le mulţumesc pentru faptul că au avut atenţie şi au ales să-l sprijine.” Robert Sorin Negoiţă, Primarul Sectorului 3.

„Sigur că în astfel de momente pot fi spuse multe lucruri, dar eu propun să ne uităm la acești copii și să vedem care sunt efectele acestui program. Vreau să punctez că, pentru consolidarea și dezvoltarea educației o importanță deosebită o are implicarea administrației publice locale”, a precizat ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie.

Fundația Realmadrid întruchipează sufletul Clubului Real Madrid și pune în practică aceeași energie plină de grijă. Zi de zi, fundația își asumă provocarea de a schimba viețile persoanelor în dificultate. Până acum fundația a pus bazele  a peste 200 Școli de Fotbal în 65 de ţări din toată lumea. Mai multe detalii despre activitatea organizației puteți afla pe pagina

Scoala Sociala de Fotbal Fundatia Realmadrid

Primăria Sectorului 3 București se va implica în cadrul proiectului prin intermediul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului și al Direcției de Învățământ Cultură a Sectorului 3. Primăria Sectorului 3 asigură finanțarea sumelor reprezentând cheltuielile directe cu programul social și activitatea sportivă. O importantă contribuție la implementarea proiectului este legată de asigurarea locației în care au loc antrenamentele, și anume terenul din cadrul Complexului Sportiv Apollo. Valoarea totală a aportului financiar al Primăriei Sectorului 3 este de 194.000 lei.

Fundația Vodafone Romania este o organizație non-guvernamentală românească cu statut caritabil, distinctă de operațiunile comerciale ale companiei, înființată în 1998. Contribuția financiara a Fundației Vodafone este de 20.000 euro. Mai multe detalii despre organizație puteți afla pe pagina

Fundația Dezvoltarea Popoarelor este o organizație nonguvernamentală creată în anul 1996 a cărei misiune este oferirea de oportunități socio-educative și de integrare profesională persoanelor aflate în situație de risc social. Rolul FDP în cadrul proiectului  va fi de implementare a activităților prevăzute: selecția copiilor beneficiari, derularea activităților sociale și sportive în beneficiul elevilor Școlii Sociale de Fotbal. Mai multe detalii despre activitatea organizației puteți afla pe pagina

Sursa: Romania pozitiva

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
  • Corneliu-Drăgan Târgoviște devine singurul acuarelist român ales ca membru al Academiei din Birmingham

 Corneliu Drăgan-Târgoviște a fost acceptat ca membru al Academiei Acuareliștilor din Birmingham, devenind astfel singurul acuarelist român ales să facă parte din prestigioasa organizație.

Artistul urmează să fie inclus oficial în Academia ce adună în prezent un număr de 81 de acuareliști britanici și internaționali, pe data de 4 martie 2013, cu prilejul adunării generale a tuturor membrilor.

”Acceptarea mea ca membru în BWS, înseamnă pentru mine o altă limită pe care am depășit-o în încercarea de cunoaștere de sine și evaluare a performanțelor creative. A fost un cadou frumos pe care l-am primit la împlinirea unei vârste, care dacă nu păcătuiesc prin lipsa de modestie aș zice că este și aceea a maturității artistice, iar sentimentele sunt deopotrivă de satisfacție și împlinire! ”, mărturisește Corneliu Drăgan-Târgoviște.

Înființată în 1907, Academia Acuareliștilor din Birmingham îi reprezintă pe unii dintre cei mai buni acuareliști, atât la nivel național cât și internațional. Acuareliștii talentați sunt încurajați să participe la selecțiile academiei, fiind necesare două treimi din voturi pentru obținerea calității de membru.

Această reușită vine după ce în decembrie, Corneliu Drăgan-Târgoviște a fost singurul acuarelist român ales să expună în cadrul seriei de expoziții internaționale ale Bienalei de Acuarelă de la Shanghai Zhujiajiao.


Acuarela Corneliu Dragan-Targoviste 1

Corneliu Dragan-Târgoviște este un artist român, ce abordează multiple ramuri ale artelor vizuale, precum pictură, acuarelă, grafică, icoane și caricaturi. Și-a expus lucrările în numeroase expoziţii de-a lungul timpului atât în România, cât și în țări precum Franța, Turcia, Canada și Germania. Are, de asemenea, lucrări în colecții particulare și de stat din România, Israel, Franța, Germania, Turcia, Spania, Federația Rusă, Statele Unite, Elveția, Cehia, Belgia, Olanda, Brazilia, Mexic, Marea Britanie.

sursa Romania Pozitiva

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Pirelli, furnizorul exclusiv de pneuri pentru Formula 1, produce la Slatina “gume” pentru GP2, competiţia care reprezintă rampa de lansare pentru piloţi către Marele Circ, se arartă într-un comunicat al companiei italiene.


Pirelli are trei fabrici în lume unde se produc pneurile speciale de competiţie: la Izmit, în Turcia, unde se fabrică pneurile de Formula 1 si cele pentru raliuri, în Brazilia şi la Slatina, unde se produc pneurile pentru seriile GP2 si GT.

În acest an, cinci dintre piloţii care au concurat în GP2 sunt prezenţi în cea mai importantă competiţie automobilistică. Pentru sezonul 2012 al GP2 aproape întreaga gamă a fost reproiectată, pneurile devenind mai moi şi mai rapide. Piloţii vor putea utiliza noi “gume” de compoziţie medie, soft şi supersoft, toate acestea fiind produse la uzina din Slatina.

Tot la Slatina sunt produse şi pneurile pentru competiţile din categoria GT, respectiv Seria GT Sprint, care se va derula împreună cu Blancpain Endurance Series. Campionatele sunt destinate maşinilor sport de top, precum cele fabricate de Audi, Jaguar, McLaren, Aston Martin, Corvette, BMW şi Porsche.

În 2013, Pirelli se implică în 250 de campionate din lumea sporturilor cu motor din peste 40 de ţări şi în peste jumătate dintre acestea este unic furnizor de pneuri. Compania italiană va furniza peste 720.000 de pneuri pentru toate activităţile de motorsport anul acesta.


Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Tot timpul se mai descopera cate cava nou despre ou, iar ce stiam pana mai ieri, nu mai este valabil azi. Un ou este o capodopera neintrecuta a naturii. El contine aproape toate vitaminele si microelementele necesare pentru intarirea sanatatii. Motiv temeinic ca sa-l folosim si ca medicament. Au trecut timpurile cand domina o teorie gresita, precum ca ouale contin colesterol daunator. Ultimele cercetari medicale arata ca in componenta lor se gasesc lecitina, holina si colesterol “bun”.

Ficatul nostru foloseste colesterolul din ou pentru producerea de secretii biliare si formarea de celule noi; lecitina hraneste creierul si dizolva depunerile aterosclerotice din vasele sanguine, iar holina este foarte importanta pentru imbunatatirea memoriei si eliminarea toxinelor din ficat.

Ouale sunt un depozit adevarat de vitamine A, K, E, grupa B, niacina, biotina si acid folic. Dupa cantitatea de vitamina D, de care ducem lipsa aproape toti, ouale sunt pe locul doi dupa uleiul de peste. In ou se afla combinatia optima de microelemente: fosfor, fier, cupru, mangan si cobalt, iar in coaja – Ca si Mg.

Ouale contin si niste fermenti cu efect antimicrobian, antiedemic si antiinflamator. Dar asta nu inseamna ca de acum inainte trebuie sa incepem ziua cu omleta, ou fiert sau ochiuri, pentru ca ne vom epuiza pancreasul si tractul digestiv, care inca nu “s-au trezit”.

Nutritionistii recomanda

Sa mancam ouale dupa ora 14,00 cand organismul asimileaza mai bine nutrientii din ou, mai ales in perioada septembrie-iunie, cand organismul are nevoie crescuta de vitamine.

* Pentru intarirea imunitatii si imbogatirea organismului cu vitamine si microelemente se prepara bucate in care ouale se combina cu zarzavat, legume si frunze verzi de papadie, trifoi, podbal, tei, artar dulce si urzica.

* Pentru copii si tineri este util consumul zilnic de ou, iar la varsta a III-a, sunt de ajuns 2-3 oua pe saptamana.

Ca sa pastram nutrientii din ou si sa asiguram asimilarea lor, ouale de gaina se tin pe foc un timp scurt, pana se intaresc putin (omleta sau oua fierte).

Ouale crude nu sunt sterile. Coaja lor are multi pori prin care respira viitorul pui, dar si prin care microbii patrund inauntru. De aceea, se recomanda sa spalati bine ouale, chiar si inainte de fierbere, ca sa preveniti salmoneloza.

Vindecatorii recomanda 

Din mosi-stramosi ouale au fost folosite de romani atat pentru vindecare, cat si pentru indeletniciri magice.

1. Pentru tratarea arsurilor, vracii de la tara amestecau doua albusuri cu o lingura de ulei si o lingura de frisca. Cu acest amestec se ungea locul afectat de cateva ori pe zi.

2. Pentru tusea provocata de o raceala puternica se amesteca bine doua oua crude, doua capatani de usturoi pisate si 100 g de osanza topita.. Se frectioneaza cu alifia obtinuta talpile, apoi gleznele si in continuare pana la genunchi, timp de 3 zile.

3. Furunculoza si abcesul se trateaza cu efect bun folosind un “aluat” obtinut din doua galbenusuri crude, o lingura miere de albine, 1/2 lingurita de sare si putina faina. Se obtine un amestec asemanator cu argila umeda. Se modeleaza o turtita care se aplica pe furuncul si se tine pana la spargerea lui, datorata antibioticului natural din ou.

4. Pentru vindecarea ranilor si arsurilor se foloseste si o alifie preparata din oua fierte tari. Se scot galbenusurile din 5 oua si se prajesc in 100 g de unt topit sau untura, pana se obtine o masa omogena, de culoare maro, cu care se ung de doua ori pe zi locurile bolnave, ranile, ulceratiile, arsurile etc. Alifia se pastreaza la frigider, in sticluta de culoare inchisa.

5. In tratarea psoriazisului se foloseste alifie care contine albus de ou. Intr-un vas de sticla se amesteca 5 linguri de vaselina curata, 1 lingura crema de corp pentru copii, 1 lingura miere de albine si un albus de ou. Toate componentele se bat 20 minute cu furculita sau se amesteca cu mixerul, pana se obtine un unguent solid, care se va pastra in borcane inchise etans, in frigider.

Locurile afectate se freaca cu alifia obtinuta, de 2 ori pe zi, un timp indelungat. In primele doua luni, efectul nu se observa, iar apoi pielea se curata repede. Pe locul afectat ramane o pata pigmentata diferit de culoarea naturala, dar cu timpul pata dispare.

6. Pentru diminuarea durerii in articulatiile inflamate se prepara un amestec din doua linguri de sare si un ou. Ingredientele se bat bine, se intind pe o bucata de tifon impaturit sau pe un prosopel de bumbac si se infasoara articulatiile bolnave. Pe masura ce pansamentul se usuca, se mai aplica din amestec, de 3-4 ori.

7. Persoanele cu ulcer stomacal sau duodenal pot sa-si rezolve problema cu un amestec din doua albusuri de ou crude, 1,5 linguri miere de albine si 15 g de unt.  Amestecul incalzit pe baie de aburi se bea cu 2 ore inainte de ora obisnuita de trezire, dupa care se mai sta in pat 2 ore, intai pe partea dreapta, apoi pe spate si pe partea stanga. Regimul dureaza 6 luni.

8. Pentru vindecarea ranilor, taieturilor, mai ales pe degete, batranii folosesc si acum o metoda straveche. Se sparge un ou crud, se desprinde de coaja pielita alba si se infasoara taietura cu ea (pe partea umeda). Se panseaza cu o fasa de tifon. Pielita se lipeste strans de deget dupa ce se usuca, protejeaza rana de infectie si favorizeaza procesul de granulare.

In functie de gravitatea problemei, se lasa pe deget 7-10 zile. Leacuri cu coaja de ou Au trecut timpurile cand se considera ca lipsa de calciu provoaca numai rahitism la copii si osteoporoza la batrani. Cercetarile medicale au dovedit ca insuficienta de calciu afecteaza sistemul cardio-vascular, provoaca aparitia celulelor canceroase, nervozitate, scadere de memorie, insomnie, iar la femeile aflate la menopauza apar crampe la muschii pulpei.

Dar calciul din ou regleaza si procesul de crestere a celulelor, tesuturilor, participa in procesul de metabolism, este indispensabil in activitatea corecta a sistemului nervos si in contractia musculara. Calciul asigura coagularea sangelui si o imunitate buna. El este elementul principal care asigura PH-ul corect in organism.

Toate calitatile enumerate ne ajuta sa mentinem o stare de sanatate buna. Concomitent cu descoperirile medicale, farmaciile s-au umplut cu tot felul de preparate de calciu, mai ieftine si mai scumpe, dar numarul de bolnavi tot nu scade, deoarece noi nu avem nevoie de orice fel de calciu, avem nevoie doar de calciu organic, usor asimilabil.

In natura exista doua feluri de asemenea calciu – in corali si in coaja de ou. Atata timp cat in Romania nu exista corali, ramane sa ne indreptam atentia asupra cojilor de ou, care contin aproape 90% din elementul-minune calciu.

Preparate din coaja de ou 

* Cea mai simpla metoda de imbogatire a organismului cu microelementul calciu este prepararea citratului de calciu, obtinut din 2 g de coaja pisata, amestecata cu o lingura de suc de lamaie proaspat stors. In varianta asta, calciul se asimileaza aproape in totalitate si nu provoaca aparitia de pietre la rinichi si in vezica biliara sau depuneri in articulatii si in vasele sangvine.

Cea mai potrivita perioada pentru luarea citratului este intre orele 19-20, deoarece calciul se asimileaza mai bine pe timpul noptii. Este bine ca toti oamenii peste 40 de ani, mai ales femeile in perioada de premenopauza, sa consume regulat, in mod deosebit iarna, citratul de calciu, nu neaparat pentru profilaxia osteoporozei, dar mai ales pentru intarirea tuturor sistemelor organismului.

Pulberea de ou (obtinuta prin pisarea si cernerea cojilor bine spalate) se da copiilor incepand de la varsta de 6 luni, adolescentilor si neaparat femeilor insarcinate.. O cura dureaza o luna, cu pauza de o luna. Curele se repeta.

Balsam din ou. Li se recomanda persoanelor cu boli ale aparatului locomotor, cardio-vascular, astm bronsic, parodontoza, exfolierea unghiilor, alopecie (caderea parului), crampe musculare nocturne si insomnie. Un borcan de 3 litri se umple cu oua de casa, dar mai bine cu oua de prepelita bine spalate si uscate. Peste oua se toarna suc de lamaie, ca sa fie cu 2 degete deasupra lor.

Borcanul se inchide cu capac de plastic si se lasa 2 saptamani la racoare. Dupa dizolvarea cojilor, amestecul se agita energic cu o lingura de lemn, in asa fel ca peliculele sa se rupa. Amestecul se strecoara prin sita, peliculele si bucatelele de coaja ramasa nedizolvata se arunca, iar in lichid se adauga 250 ml de coniac de calitate (in loc de conservant) si, dupa dorinta, 200 g miere de albine.

Se consuma cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa sau la 40-60 minute dupa masa. Balsamul se foloseste cu succes si in caz de fractura, deoarece ajuta la formarea rapida a calusului osos.

Culoarea cojii nu are importanta, conditia principala este ca ouale sa fie proaspete, de la gaini sau prepelite sanatoase, cel mai bine sa fie din gospodaria proprie. Efectul maxim se obtine daca se folosesc oua de prepelita, care au o componenta mai bogata de microelemente.

Atentie! Ouale de rata, gasca sau de la pasarile salbatice nu se folosesc pentru tratamente.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email


Este o plantă cu totul specială, aflată la limita dintre sălbatic şi domestic. Ce înseamnă aceasta? Că, pe de o parte, este foarte bogată în nutrienţi, la fel ca legumele cultivate, iar pe de altă parte, că are o rezistenţă cu totul ieşită din comun, asemeni buruienilor. Chiar acum, când natura pare îngheţată sub stratul de omăt, rădăcina hreanului trăieşte în pământ, fiind gata ca la întâiul dezgheţ să scoată la suprafaţă primele frunzuliţe, înaintea tuturor celorlalte plante. Iar o asemenea forţă vitală, depozitată într-o singură rădăcină, are efecte terapeutice pe măsură

Denumirea sa ştiinţifică este Armoracia rusti­cana, şi este o rudă foarte apropiată a verzei şi a conopidei, dar şi a muştarului. Hreanul este folosit ca remediu natural încă din preistorie, aşa cum o arată descoperirile arheologice făcute în Europa. Dacii preţuiau şi ei hreanul foarte mult. De altfel, însuşi medicul roman Dioscoride, atunci când scrie în tratatul său farmaceutic despre hrean, pomeneşte şi denumirea sa dacică: “usturonila”. În medicina populară româ­nească, hreanul este recomandat în peste o sută de afecţiuni, cele mai multe dintre ele fiind de natură infecţioasă şi fiind specifice sezonului rece.

Fişă biografică

Rădăcina hreanului conţine foarte multă vitamina C, utilă sistemului circulator şi imunitar, greu încercate atunci când afară este ger. Conţine şi minerale foarte importante, precum fierul, potasiul, calciul şi magne­ziul. Mirosul înţepător şi gustul de foc al rădăcinii se datorează mai multor compuşi chimici, între care şi aşa-numiţii glucozinolaţi. Aceştia din urmă s-au dove­dit un adevărat fenomen în lupta cu bacteriile dăună­toare, fiind de multe ori mai eficienţi decât cele mai avansate antibiotice de sinteză. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, cercetări de dată foarte recentă au arătat că focul conţinut în rădăcina de hrean are şi proprietăţi citostatice foarte puternice, glucozinolaţii fiind efici­enţi în foarte multe forme de cancer (de piele, de plă­mâni, de colon, de stomac etc.).

Cum se administrează hreanul

Salata de hrean

Metoda de obţinere este destul de simplă: trei-şase rădăcini de hrean se spală, se curăţă bine şi se dau prin răzătoare. Peste ele se adaugă o sfeclă roşie fiartă şi dată, de asemenea, prin răzătoare. Cele două legume se amestecă foarte bine, adăugându-se apoi sare, ulei şi oţet după gust. Se adaugă şi puţină miere, după care se amestecă bine şi se pun într-un borcan închis ermetic, cu capac. Salata de hrean şi sfeclă se poate păstra la frigider, fără probleme, vreme de două săptămâni, timp în care îşi va conserva proprietăţile terapeutice.

Într-un litru de vin roşu, natural, se pun 15 linguri de hrean dat prin răzătoarea fină. Se astupă sticla şi se lasă la macerat conţinutul vreme de 8-9 zile, după care se filtrează. Se administrează 3-4 linguri de vin, pentru îmbunătăţirea digestiei, pentru stimularea şi reglarea activităţii cardiace, contra anemiei şi pentru prevenirea litiazei renale. Pe termen lung, acest vin cu hrean este şi un tonic sexual şi un afrodiziac foarte puternic.

Siropul de hrean

Se dă prin răzătoare o rădăcină de hrean, se adaugă 4 linguri de miere, se amestecă bine şi se lasă 20-30 de minute la macerat. Se strecoară, presând conţinutul cu un tifon. Se obţine siropul crud. Resturile care rămân în tifon se pun la fiert cu puţină apă (cât să le acopere). După fierbere, se strecoară prin presare, se lasă să se răcească, apoi se amestecă împre­ună cu siropul crud. Se iau trei linguri pe zi. Reco­man­dări: astm, bronşită cro­nică, afecţiuni ale căilor respira­torii medii şi infe­rioare, în general.

Cataplasme cu hrean


Varianta 1: Se dă hreanul prin răzătoarea mică, după care se înveleşte în tifon şi se pune pe locul afectat. Se ţine până când apare sen­zaţia de arsură, după care se îndepărtează. Este aplicaţia externă cu efectul cel mai puternic, dar este destul de dură, aşa încât adesea este preferată o variantă mai blândă:
Varianta 2: Mai întâi, se obţine făina de hrean din rădăcinile tăiate cubuleţe şi uscate pe calorifer sau în apropierea unei surse de căldură. Atunci când se elimină complet apa şi devin uscate ca iasca, aceste cubuleţe se macină cu râşniţa electrică de cafea, obţinându-se un praf alb, cu efecte puternic iritative: făina de hrean. Se pun într-un vas 2 linguri din această făină şi 2 linguri de făină de seminţe de in, se adaugă apă şi se amestecă foarte bine, până când se formează o pastă. Se înveleşte în tifon şi se aplică pe locul afectat vreme de o oră.

Tratamente cu hrean

Boala canceroasă – un studiu recent făcut la Universitatea Illinois, Statele Unite, arată că adminis­trarea zilnică de hrean creşte re­zis­tenţa organismului uman la boa­la canceroasă, atât în ce pri­veşte prevenirea îmbolnăvirii, cât şi la tratamentul bolii deja insta­la­te. Pacienţii cu tumori cu dife­rite localizări prezintă o mai bună vita­li­tate, evoluţia bolii este înce­tinită, celelalte trata­mente – fie ele natu­rale sau alopate – sunt po­tenţate de către acest super-ali­ment. Se admi­nistrează, în mod spe­cial, salata de sfeclă cu hrean, minimum 50 de grame pe zi.

Infecţii urinare (cis­ti­tă), infecţii renale – Cincizeci de grame de hrean proaspăt, inge­rate pe parcursul unei zile, atacă bacte­riile parazite din rinichi, ve­zică şi de pe traiectul urinar, dis­trugându-le. Tratamentul este de durată (mi­nimum 21 de zile) şi se asociază cu oricare altă for­mă de tratament cu anti­biotice, naturale sau de sinteză.

Retenţie de lichide – Consumul regulat de hrean, mai ales după orele după amiezii, este un foarte bun diuretic, foarte util celor care au tenul, mâinile sau picioarele umflate din cauza retenţiei de apă.

Tuse de diverse etiologii – se iau 5-6 lin­guriţe pe zi de sirop de hrean, care se înghite încet, lăsându-l să acţioneze la nivelul gâtului şi al arborelui bronşic. Suplimentar, se consumă salata de hrean cu sfe­clă roşie, câte 50 de grame, de două ori pe zi.

Bronşită cronică şi acută – se consumă zilnic 4-10 linguriţe de hrean ras, simplu sau în salata cu sfeclă roşie, al cărei mod de preparare l-am pre­zentat mai sus. Suplimentar, se pun seara cataplasme cu hrean pe zona toracelui. Hreanul are efecte antibio­tice puternice, expectorante şi bronhodilatatoare.

Polipii uretrali – se iau de trei ori pe zi câte trei linguriţe de suc de hrean, dizolvate într-un pahar de apă. Administrarea se face pe stomacul gol, în cure de trei luni, urmate de alte trei luni de pauză. În paralel, se va ţine un regim alimentar alcalin, cu foarte multe zar­zavaturi şi legume verzi, fără carne, şi cu cât mai puţine proteine animale.

Anemie la adulţi – se consumă câte 15-20 de linguriţe de salată de hrean cu sfeclă roşie pe zi. Hrea­nul conţine mici cantităţi de fier, dar cel mai im­por­tant rol al său este optimizarea digestiei şi a metabo­lismului, aşa încât fierul prezent în ce­le­lalte alimente să poată fi asimilat de către or­ganism.

Inapetenţă, anemie la copii – se con­sumă cel puţin o dată pe zi o salată obţinută din hrean ras fin (1-2 linguriţe), măr cu tot cu coajă (2 linguriţe), sfeclă roşie (1-2 linguri) şi morcov (1-2 lin­guri). Această mini-cură se ţine minimum o lună, fiind re­comandată cu precădere pe peri­oada iernii şi la tre­cerea de la sezonul rece la cel cald.

Reumatism, gută – într-o cană de lapte cald se pun 1-2 linguriţe de suc de hrean. Acest preparat se bea pe stomacul gol, de 1-2 ori pe zi. Un tra­tament durează minimum trei săptă­mâni, având efecte antiinflamatoare şi de­toxi­fiante.

Sinuzită, rinită – iată cel mai puternic şi rapid remediu contra acestor afecţiuni, preluat din medicina populară românească: într-o basma de culoare roşie (aşa cere tradiţia!) se pun 2 linguriţe de hrean ras. Se aplică pe zona frunţii, atât timp cât este suportată, având grijă să nu apară arsura pe piele. Nasul se des­fun­dă aproape instan­ta­neu şi încep să fie eliminate se­creţii din abun­denţă, curăţindu-se astfel căile res­pi­ra­torii superioare. Se re­co­mandă să se facă acest trata­ment, cu efecte extrem de rapide, câte patru-cinci zile la rând. Dacă aveţi pielea prea sensibilă şi nu suportaţi hreanul aplicat direct, este sufi­cient să inspi­raţi, de cât mai aproape de nas, vaporii emanaţi de rădăcina proas­păt rasă.

Dureri articulare – pe zona afectată se aplică o cataplasmă cu hrean crud, atât timp cât nu apare senzaţia de arsură. Suplimentar, după înde­părtarea cataplasmei, se poate aplica un unguent camforat.

Paralizie facială – se aplică pe obraz, de două ori pe zi, o cata­plasmă cu făină de hrean şi in, obţinută după reţeta de mai sus. Peste compresă se pune un nailon şi se ţine o sticlă cu apă caldă, aşa încât să se obţină o uşoară hi­per­termie locală. Fiecare aplicaţie nu va dura la început mai mult de 1 minut, ajungându-se într-o săptămână la 10-15 minute, cu grijă pentru ca pielea sensibilă a obra­zului să nu fie lezată.
Precauţii şi contraindicaţii


Intern, hreanul se administrează cu prudenţă per­soanelor cu colon iritabil sau care suferă de colită de fer­mentaţie. Abuzul de hrean în alimentaţie duce la deranjamente digestive şi tulburări nervoase. Extern, mai ales sub formă de cataplasmă, hreanul va fi folosit cu prudenţă de către persoanele care au pielea sensi­bilă, alergică.

Reţetă cu hrean pentru bolile de plămâni

Se spală foarte bine 12 ouă, apoi se pun într-un vas, cu coajă cu tot, şi se ţin timp de 12 ore în suc na­tural de lămâie (trebuie să le acopere). Se scot ouă­le din sucul de lămâie, se sparg şi se bat bine, după care se pun din nou în vasul cu suc de lămâie, în care se mai adaugă 1 kg de hrean curăţat de coajă şi dat pe răzătoare, 1 litru de ţuică naturală tare (pa­lin­că de prune), 1 kg de miere. Amestecul se ţine la macerat într-un borcan, vreme de nouă zile, după care se iau zilnic, după mesele principale, 1-3 lin­guri. Este o re­ţetă folosită în special contra pneumo­niilor reci­di­vante, a bronşitelor cronice şi a tubercu­lozei pulmo­nare. Pe lângă efectele puternic antibio­tice ale hrea­nu­lui, acest preparat este şi un puternic vitaminizant şi remineralizant, precum şi un redu­tabil stimulent imu­nitar.

Sursa: Formula As
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Alex Chivescu a trăit o viaţă ca un roman de aventuri, reuşind să-şi găsească singur o familie adoptivă ca să poată studia la prestigioasa Universitate Harvard, după ce mama lui a suferit un accident de maşină. Viaţa lui este subiectul unui film artistic.

Alex Chivescu, în curtea Universității Harvard

Povestea românului Alex Chivescu, un tânăr care a reuşit să depăşească unul după altul obstacolele pe care viaţa i le-a aşezat în faţă şi să-şi împlinească visul, e dovada perfectă că viaţa bate filmul. Născut în România, Alex a ajuns în America, împreună cu familia, la vârsta de doi ani. Foarte curând, părinţii lui s-a despărţit, iar tatăl i-a părăsit şi Alex nu l-a mai revăzut niciodată.

Nimic extraordinar până aici, doar o poveste tristă despre o mamă care se vede pusă în situaţia de a-şi creşte singură copilul. Ceea ce se şi întâmplă, iar tânăra Ileana, o femeie extrem de cultivată, cu un doctorat în informatică şi vorbitoare a şase limbi străine, a rămas lângă fiul ei şi i-a oferit o educaţie excelentă. Copilăria petrecută în Williamsburg rămâne partea senină a vieţii lui Alex.

Numai că… într-o zi, Ileana este lovită la cap într-un accident de maşină şi micul lor paradis se prăbuşeşte. Din acel moment băieţelul de numai zece ani a fost nevoit să devină bărbat şi să aibă el grijă de ea. Femeia şi-a revenit parţial, dar în urma loviturii au apărut probleme psihice, iar în următorii şase ani viaţa copilului s-a transformat într-un coşmar, trecând în grija statului şi mergând dintr-un centru de plasament în altul.

Visul american

Frecventând cursurile uneia dintre cele mai prestigioase şcoli din Michigan, Alex Chivescu, un elev strălucit, ştia deja la acel moment ceşi doreşte. Să meargă la Harvard şi să-şi continue studiile. Numai că situaţia familială îl împiedica, centrul unde el trebuia să meargă era departe de şcoala pe care o frecventa şi care i-ar fi permis accesul la Harvard. Aşa că băiatul a făcut ceva surprinzător: a început să-şi caute o familie adoptivă. Şi să trimită scrisori unor persoane necunoscute, în speranţa că se va găsi cineva care să-i ofere o casă şi un cămin.

Primul său gând, povestea el, atunci când i-a venit ideea, a fost: „Cum să le cer oamenilor aşa ceva? Cum să le cer să mă primească la ei acasă? N-am nimic, n-am ce să le ofer, pentru Dumnezeu, de ce m-ar primi cineva, de ce m-ar asculta cineva?”. Şi totuşi a încercat, precizat că nu vrea să fie o povară pentru nimeni, că îşi va găsi o slujbă şi va obţine o bursă, în aşa fel încât rugămintea lui să fie de nerefuzat.

Aşa se face că adolescentul care declara apoi că „şcoala era totul pentru el”, mai ales atunci când acasă mama lui bolnavă transforma totul într-un iad, şi-a găsit până la urmă o nouă familie. Jim şi Suzanne Bante, care aveau deja patru copii, l-au luat la ei şi i-au oferit un cămin şi o nouă viaţă. Alex nu şi-a irosit deloc şansa şi în anul următor a fost admis la Harvard, unde a obţinut o bursă.

Iar povestea lui n-a rămas fără ecou. A reuşit să schimbe puţin lumea. Datorită experienţei lui Alex, legea Educaţiei a fost modificată de Senatul American pentru ca nici un student aflat în grija statului sau într- o familie adoptivă să nu mai aibă probleme la admiterea în universitate din pricina districtului sau a şcolii de unde vine.

„Pe lumea asta se întâmplă atâtea lucruri triste, dar nouă ne revine responsabilitatea de a o face mai bună.” ALEX CHIVESCU, student

„În căutarea unei familii”, filmul unei vieţi

Viaţa lui Alex Chivescu a devenit subiectul unui scenariu de film produs de Hallmark şi numit „În căutarea unei familii”. Bazat pe povestea adevărată a românului Alex Chivescu, filmul îi are în rolurile principale pe Jared Abrahamson băiatului şi pe Kim Delaney, în rolul mamei lui.Scenariul reflectă destul de fidel viaţa tânărului, urmărind etapele prin care a trecut, de la momentul la care mama lui suferă accidentul şi este declarată incapabilă să mai aibă grijă de fiul ei şi până la momentul la care îşi găseşte o nouă familie.

Partea care lipseşte din film este cea legată strict de mama lui, pe care el a ajutat-o să se întoarcă în România unde este îngrijită de părinţii ei. În acest fel el a vrut să-i protejeze intimitatea.

În filmul „În căutarea unei familii, Kim Delaney şi Jared Abrahamson dau viaţă poveştii lui Alex Chivescu

Scrisoare pentru o familie

Alex Chivescu a încercat să-şi găsească o familie care să-l adopte în aşa fel încât să-şi poată împlini visul şi să meargă la Harvard, iar cuvintele pe care el le-a trimis, sperând că cineva îi va întinde la un moment dat o mână, sunt impresionante.

„Sunt sigur că niciodată până acvum nu vi s-a întâmplat să primiţi o astfel de scrisoare şi nu mă îndoiesc că vorbele pe care le veţi citi aici vă vor surprinde, poate în mod neplăcut. Dar vreau să vă povestesc toate întâmplările care m-au adus în acest punct al vieţii mele şi de ce vă scriu acum.

Îmi dau seama prea bine că un băiat de 17 ani este o povară grea atât din punct de vedere financiar, cât şi emoţional pentru orice familie, dar vreau, încă de la început, să clarific câteva lucruri. Nu veţi avea niciun fel de obligaţie faţă de mine după ce voi absolvi liceul, în anul următor. Îmi voi plăti singur totul, mă voi întreţine singur, o să am grijă să obţin o bursă de studii, să-mi găsesc o slujbă, în aşa fel încât să nu vă afecteze în niciun fel persoana mea. Nu va trebui să faceţi nimic în plus. Doar că am o nevoie disperată de o casă. Tot ce-mi trebui este un loc unde să stau.”

Autor:  Monica Andronescu

Facebook Twitter Email

Facebook Twitter Email

Ion Georgescu-Obrocea şi Constantin Brezeanu, primarii care au pus bazele Ploieştiului modern. FOTO Adevărul

Cui putem să-i mulţumim pentru lumea civilizată în care trăim? De-a lungul istoriei, în fiecare oraş din România a trăit cel puţin un primar care a schimbat soarta întregii comunităţi, care a revoluţionat infrastructura sau tehnologia, care s-a dedicat complet unei idei şi care a reuşit să modernizeze localitatea. „Adevărul“ vă prezintă poveştile primarilor de legendă, care au schimbat faţa oraşelor din România.

 Bucureştiul a avut până la Revoluţia din 1989 aproape 81 de primari. Fiecare dintre ei a lăsat în urmă numeroase schimbări de care profităm şi astăzi. Pake Protopopescu a adus telefonul şi iluminatul public şi a trasat primele lucrări de infrastructură, Dobrescu, “primarul-târnăcop”, i-a continuat opera edilitară şi a interzis scăldatul în Dâmboviţa. Puţini ştiu că scriitorul Delavracea a fost şi edil. A introdus apa potabilă în Capitală.

Ploieşti: Într-o vreme în care administraţia locală nu însemna doar promisiuni electorale deşarte, un „ciolan“ bun de ros şi o trecere doar cu numele prin istoria oraşului, doi primari, unul de dreapta, iar un altul ţărănist, au adus Ploieştiul în rândul oraşelor bogate ale României. Primarii  au creat pentru locuitorii acestuia facilităţi demne de civilizaţia Occidentului.  Reţeaua stradală, alimentarea cu apă, energie electrică şi gaze, canalizarea, dar şi numeroase clădiri, spitale şi biserici din Ploieşti sunt operele a doi primari care „au muncit ca nimeni alţii“, în perioada 1921 – 1933.

Buzău: De numele primarului Nicu Constantinescu se leagă cea mai importantă schimbare la faţă a Buzăului. Este cel care a comandat construirea în centrul oraşului a Palatului Comunal, care este şi astăzi clădirea-simbol a municipiului Buzăului. Pe vremea lui, au fost create bulevarde dar şi sedii pentru şcoli importante.

Focşani: Dumitru Farago Căian şi Ştefan Graur au fost doi dintre edilii care şi-au pus amprenta asupra dezvoltării oraşului , prin pricepere şi respect faţă de oameni. La sfârşitul secolului XIX, Focşaniul era un orăşel de graniţă, de mărimea unei comune mai mari de astăzi, lipsit de confortul care exista în alte oraşe. Prin urmare, edilii care au fost aleşi la cârma oraşului s-au străduit şi chiar au reuşit să le facă viaţa mai bună concetăţenilor lor.

Vaslui: Generalul Ion Răşcanu a fost, fără doar şi poate, unul dintre cei mai apreciaţi primari pe care i-a avut, de-a lungul istoriei, municipiul Vaslui. Graţie spiritului său gospodăresc şi realizărilor sale ,bătrânii spun despre generalul Răşcanu că a fost cel mai exemplar primar al vasluienilor din toate timpurile.

Iaşi: În mai puţin de un deceniu, un singur om a reuşit să schimbe un oraş întreg. Multe dintre cartierele sau simbolurile Iaşiului de astăzi se datorează fostului primar comunist al Iaşului, Ioan Manciuc. Istoria îl consemnează pe Ioan Manciuc ca fiind primarul care a schimbat radical imaginea Iaşului. Acesta a fost preşedinte al Consiliului Popular al Municipiului Iaşi, sau primar, aşa cum ştim noi astăzi, între 1970-1979. Cutremurul din 1977, care a devastat România, i-a oferit edilului, şansa să schimbe cu totul faţa Iaşiului. În acea perioadă, în Iaşi erau numai străzi înguste, populate în special de tarabele comercianţilor evrei.

Bacău: O personalitate de pe vremea regimului comunist, despre care se vorbeşte şi în ziua de azi, este Alexandrina Găinuşe, fost prim secretar de partid al judeţului, femeia din ordinul căreia s-a reconstruit gara cu pasaj subteran, Sala de Atletism şi clădirea Ateneu.

Neamţ: Oraşul Roman din judeţul Neamţ a fost condus de persoane cunoscute la nivel naţional. Una dintre acestea este doctorul Mauriciu Riegler, bunicul academicianului Constantin Bălăceanu Stolnici.Mauriciu Riegler s-a născut în anul 1855, în satul Grozeşti din judeţul Bacău. A urmat cursurile facultăţilor de Medicină din Berlin şi Viena. În 1888 a devenit profesor la Seminarul “Sfîntul Gheorghe” şi la Gimnaziul “Roman- Vodă” din Roman. Între 1905 şi 1907, doctoral Riegler a devenit primar al oraşului Roman.

Baia Mare: De-a lungul anilor, mai mulţi oameni au încercat să schimbe destinul municipiului Baia Mare, însă puţini sunt cei care au reuşit să facă ceva notabil. Printre primarii Băii Mari se numără şi Oliver Thurman, cel care după părerea multora reprezintă punctul de plecare a civilizaţiei în oraş. Cunoscut drept un centru minier şi nimic mai mult, Baia Mare a fost lăsat de-a lungul timpului de izbelişte. Cultura şi arta reprezentau doar marile capitale ale lumii, iar când venea vorba de Baia Mare se vorbea doar de minerit. Cu toate acestea, un om de mare caracter, cu o vastă cunoştinţă asupra frumosului a reuşit să transforme ideologia asupra municipiului Baia Mare.

Zalău: Potrivit istoricilor, în perioada interbelică Zalăul era un “oraş destul de curat şi aranjat, faţă de alte oraşe din ţară”. Acest lucru i se datorează, în mare parte, şi lui Iulian Andrei Domşa, primul primar al Zalaului dupa 1918, în timpul căruia s-a reuşit menţinerea reşedinţei judeţului Sălaj la Zalău (în ciuda multor opinii contrare) şi de numele căruia se leagă însăşi existenţa judeţului Sălaj de astăzi. Iulian Andrei Domşa a fost primul primar pe care l-a avut Zalăul după Marea Unire din 1918, reuşind, printre altele, să menţină reşedinţa judeţului Sălaj aici, în condiţiile în care multe voci susţineau mutarea “capitalei” judeţului la Şimleu Silvaniei.

Arad: Salacz Gyula a fost unul dintre primarii Aradului despre care se vorbeşte şi astăzi. De curând administraţia a sărbătorit 180 de la naşterea lui, cel mai longeviv primar al administraţiei locale. Salacz Gyula a fost timp de 26 de ani primar al Aradului. El promova în funcţii de răspundere numai pe criteriul capacităţii. Avea inrasingentă maximă faţă de subaltern şi funcţionarii din primărie, avea spirit de convingere (dezbateri furtunoase în cadrul sedinţelor de consiliu).

Timişoara: La mijlocul secolul al XIX-lea, Timişoara a început să înflorească într-un ritm ameţitor. Până la Primul Război Mondial avea să devină al treilea oraş ca importanţă al Ungariei de atunci, după Budapesta şi Presburg (Bratislava). Oraşul se poate lăuda cu patru primari de excepţiei care au reuşit să facă din Timişoara unul dintre cele mai moderne oraşe din regiune.

Hunedoara: Cele patru decenii în care George Dănilă a fost primar al Hunedoarei au coincis cu una dintre cele mai înfloritoare perioade din istoria oraşului. George Dănilă (1839 – 1912), primul primar al Hunedoarei, a fost la conducerea administrativă a oraşului între 1870 şi 1912. A fost unul dintre puţinii primarii români ai oraşelor transilvănene, într-o perioadă în care cele mai multe localităţi ale regiunii care aveau populaţie majoritar românească erau conduse de austro-ungari. George Dănilă s-a născut în Hunedoara şi a avut studii juridice şi administrative.

Cluj: Géza Szvacsina, slovac de obârşie, după unii, a condus Clujul timp de 15 ani şi jumătate, între 30 iunie 1898 şi 1 decembrie 1913. În timpul său s-a construit  enorm. Atunci, centrul oraşului a început să prindă forma pe care o are astăzi, iar în perioada sas-a pus problema construirii Teatrului Naţional, după model vienez.

Alba-Iulia: Camil Velican a fost primul primar român al oraşului Alba Iulia, după Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. A avut o carieră de succes, atât în administraţie, cât şi în domeniul juridic, şi a contribuit prin cunoştinţele sale la dezvoltarea oraşului. Activitatea în rolul de primar a fost una deosebită şi a contribuit la dezvoltarea oraşului, care devenise unul foarte importanta pentru ţara întreagă, având în vedere evenimentul istoric desfăşurat aici. Munza sa este prezentată foarte sugestiv într-un articol publicat de revista „DacoRomania”:

Sibiu: Un adevărat reformator, primarul de legendă al sibienilor, comite al saşilor şi jude regal, Johann Sachs von Harteneck a avut parte de un sfârşit cumplit, fiind decapitat în Piaţa Mare a Sibiului. Între 1695-1700 este primar al Sibiului , în timpul mandatului său fiind realizate primele studii topografice şi primele hărţi ale oraşului. Comite al saşilor în perioada 1691-1703 şi jude regal acesta devine în anul 1698 cavaler al Imperiului habsburgic, primind predicatul de înnobilare, Sachs von Harteneck.

Braşov: Gheorghe Baiulescu, Cornel Voicu şi Tarquiniu Priscu au pus Braşovul pe harta oraşelor occidentale ale acelor vremuri. Primul primar marcant al Braşovului a fost Gheorghe Baiulescu. Medicul a fost primul primar român şi s-a implicat în introducerea limbii române în administraţie şi şcoli.  În 1930 Braşovul era renumit pentru sporturile de iarnă şi câteva fabrici. Situaţia avea însă să se schimbe radical, iar oraşul nu a fost afectat de marea criză economică din perioada interbelică.

Turnu-Severin: Cel mai important primar al oraşului Turnu Severin înainte de primul război mondial este medicul Constantin Gruiescu. În anii 1911-1914 a fost ales primar al Severinului, perioadă în care a realizat importante lucrări edilitare în tânărul oraş: prima instalaţie de captare a apei potabile din Dunăre, lucrări de canalizare, începutul pavării cu piatră cubică pe Calea Traian, continuarea pavării străzilor până în mahalale, construirea halei din Piaţă Mică, plantarea aleilor din Parcul Rozelor, modernizarea primăriei şi a cimitirului ortodox, repararea şcolilor. A bătut drumul ministerelor pentru a obţine banii necesari acestor edilităţi.

Craiova: Nicolae Romanescu a fost una dintre cele mai emblematice figuri ale Craiovei. Acesta  a fost primarul Craiovei în 1898, 1901-1916 şi în anul 1929. Ca edil, a dezvoltat proiecte de urbanism cum ar fi: igienă publică, salubritate, canalizăre, aducere a apei potabile, iluminat public, reţele de tramvai, electricitate, parcuri şi pavaje. Romanescu este cel care a amenajat piaţa centrală şi a extins abatorul.

Alexandria: Oraşul a avut 64 de primari  până acum, dar unul a rămas în conştiinţa alexăndrenilor ca fiind cel mai bun edil-şef pe care l-a avut oraşul.  Avocatul Alexandru Colfescu, căci despre el este vorba, a adus alexăndrenilor apă curentă, reuşind astfel să scape oraşul de TBC. Alexandru Colfescu a fost primul primar care le-a adus cetăţenilor şi apa în oraş, dar şi cel care a construit trotuare. La împlinirea vârstei de 100 de ani de existenţă a Alexandriei, avocatul Colfescu s-a ocupat ca primul secolul de existenţă al oraşului să fie cuprins într-o carte al cărei coautor a fost.

Călăraşi: Personalitate emblematică a Călăraşiului pe care l-a condus cu mână de „fier” timp de trei mandate, Eugen Cialîc şi-a câştigat renumele de a fi transformat oraşul, în anii interbelici, în capitala culturală a sud-estului României. Ca şi primar, în perioada iulie 1931-iunie 1932, septembrie 1938-octombrie 1940, septembrie 1941-noiembrie 1944, a reuşit o dezvoltare uimitoare a Călăraşiului. A dat în funcţiune o piaţă publică(Piaţa Mare de astăzi), a construit o maternitate, o baie publică, a pavat multe din străzile oraşului, a extins reţeaua electrică şi cea de canalizare, a amenajat bulevardul Gării.

Tulcea:  Ştefan Borş este unul dintre cei mai vrednici primari pe care i-a avut Tulcea: a realizat cadastrul oraşului, proiectele de alimentare cu apă şi energie electrică, linia ferată Constanţa – Tulcea, pavarea străzilor cu piatră cubică. Dar construcţia oraşului modern trebuie privită pornind chiar din perioada de ocupare otomană, când Rezim Paşa a ridicat primele clădiri emblematice pentru Tulcea. Până în anul 1877, fiind coordonaţi de guvernatori turci, Tulcea avea, pe post de primar, un mutesarif, un viceguvernator de sangeac (regiunea de numea vilaet), explică profesorul tulcean Nicolae Ariton, autorul lucrării „Misterele Dunării“.

Constanţa: Primarul căruia Constanţa îi datorează dezvoltarea este Ion Bănescu. Omul revoluţionar al acestui oraş nu a fost dobrogean, ci moldovean. Ion Bănescu s-a născut la Roman – Neamţ, în anul 1851. A studiat la Iaşi, a obţinut bursă de stat la Berlin, unde a urmat Drept, Litere, Arheologie şi Istorie – Geografie. Ion Bănescu demarează lucrările de consolidare a ţărmului mării şi de realizare a unei promenade, cu bulevard şi faleză. Susţine construcţia Cazinoului, dar nu mai apucă să îl vadă ridicat. Prima uzină electrică este construită la Constanţa tot din iniţiativa lui.

Galaţi: Alexandru Moruzi, nepotul domnitorului cu acelaşi nume, a făcut din Galaţi un mare oraş- port cu legătură la Marea Neagră. Ce-a realizat edilul „cu sânge domnesc”, în doar doi ani, nici măcar n-au visat, în două decenii, cei patru primari  aleşi după 1989.


Facebook Twitter Email
Articole - Romania pozitiva