O fabrică din Sighişoara cu o istorie de 56 de ani aprovizionează cu milioane de farfurii, ceşti şi pahare din ceramică cele mai mari lanţuri de retail din lume. Cesiro SA este de anul trecut unul dintre furnizorii Tesco, liderul pieţei de retail din Europa Centrală.  

Fabrica de ceramica Cesiro

Produse made in România în cele mai mari lanţuri de retail din lume. O fabrică din Sighişoara cu o istorie de 56 de ani  aprovizionează lunar cu milioane de produse din ceramică magazine precum Carrefour, Tesco sau IKEA din toată Europa. Cesiro, compania a cărei acţionari sunt salariaţii, s-a “bătut” în timp cu chinezii, dar şi cu ceilalţi mari producători de talie internaţională, câştigând un loc în clasamentul celor mai mari producători de ceramică colorată din Europa. “Deocamdată acoperim destul de mulţi retaileri de talie internaţională. Dacă consolidăm relaţia cu ei este foarte bine. “, răspunde Aurelian Voia, directorul Cesiro întrebat dacă există vreun mare comerciant căruia ar dori să-i vândă din produse, dar nu a reuşit încă.

Farfurii româneşti pentru mesele britanicilor

“Cu Tesco lucrăm de anul trecut. Le livrăm cam 15-16% din producţie. Către Carrefour livrăm, de asemenea, de 3-4 ani, fiind unul dintre cei mai mari clienţi ai noştri. Trimitem marfa în diverse locaţii unde aceste companii îşi au depozitele”, mai spune Voia. Totodată, potrivit site-ului companiei, unul dintre clienţii fabricii de ceramică este şi retailerul suedez de mobilă IKEA. Cum au reuşit? “În general participăm la cele mai importante târguri de profil, cel de la Frankfurt fiind cel mai important. Acesta este o modalitate prin care facem rost de noi clienţi. Însă cei mai mulţi cumpără de la noi pentru că suntem foarte cunoscuţi pe piaţă. Sunt puţini producători mari de ceramică colorată din Europa, iar noi suntem printre cei mai importanţi”, mai explică Voia.

85% din produse pentru export

De altfel, din cele aproximativ 4 milioane jumătate de articole din ceramică realizate de cei aproximativ 1500 de salariaţi ai fabricii de la Sighişoara, 85% sunt destinate pieţei externe. ” Livrăm în toată Europa, principalele pieţe de destinaţie fiind Franţa, Spania, Olanda, Polonia. În România comercializăm  printr-o firmă de-a noastră în toate marile magazine”, spune Voia încântat că anul acesta a scăpat în mare parte de unul dintre principalii factori de pericol pentru compania sa : marfa ieftină din China. “Anul acesta afacerile au crescut cu aproximativ 30% faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul implementării unei legi anti-dumping prin care UE a impus taxe pentru importurile de produse din ceramică din China. Înainte, niciun european nu se putea apropia de preţurile oferite de fabricile din China. Erau cu 40-50% mai mici”, mai explică directorul Cesiro.

Investiţii de 1,5 milioane de euro

Faptul că avântul chinezesc a fost stopat prin schimbarea legislaţiei nu este însă singurul motiv de creştere pentru Cesaro. În ultimii doi ani producătorul a investit în jur de 1,5 milioane de euro cu scopul de a creşte capacitatea de producţie cu aproximativ 30%, cele mai importante sume fiind alocate pentru achiziţionarea de utilaje. “În 2013 vom finaliza procesul de extindere, în urma căruia vom avea o creştere a producţiei cu 10-15%, ceea ce înseamnă un plus de aproximativ 200.000 de euro în vânzări”, a mai declarat directorul companiei potrivit căruia, anul trecut a angajat în jur de 300 de persoane.

Afaceri în creştere

Pentru anul acesta, Voia estimează o creştere a afacerii cu aproximativ 30-35% şi trecerea pe profit, după doi ani în care compania a raportat o uşoară scădere. “În 2011 şi 2012 am avut mici pierderi ca urmare a creşterii foarte mari a costurilor utilităţilor şi a materiei prime. Spre exemplu, în 2012  costul gazului a crescut cu 35% faţă de anul anterior. Nimeni nu a prevăzut o creştere aşa mare de la un an la altul. Este vorba despre majorări pe care niciun client nu o poate accepta. Noi am majorat preţurile la clienţii noi”, mai spune Vuia.

Din datele Ministerului de Finanţe, Cesiro a raportat în 2011 o cifră de afaceri de peste 90,1 milioane de lei şi o pierdere netă de aproximativ 565.000 de lei, iar 2012 situaţia financiară a fost similară.

Povestea unui business de 56 de ani

Cesiro derivă din fosta  Întreprindere de Sticlă şi Faianţă Sighisoara, fondată în anul 1957, una dintre primele societăţi din România în acest domeniu. În anul 1990 compania s-a divizat în trei noi entităţi: Fabrica de sticlă „Stimet”, Fabrica de porţelan „Artfil” şi Fabrica de ceramica „CESIRO” (Ceramică, Sighişoara, România), acestea primindu-şi noile denumiri începând cu 1 ianuarie 1991. În 1995 Cesiro a fost privatizată prin metoda MEBO, astfel că în prezent societatea este deţinută de angajaţi şi foşti angajaţi. “Secretul nostru constă în  faptul că toţi acţionarii ne focalizăm asupra aceloraşi obiective şi luăm decizii împreună”, mai spune directorul companiei.

 Autor Alina Stanciu |

Sursa: ECONOMICA.net

 Saptamana aceasta incepe la Magurele constructia cladirii care va gazdui cel mai puternic laser din lume. Proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Phisycs (ELI-NP) se va intinde pe o suprafata de peste 30.000 de metri patrati, adica de trei ori mai mare ca un hypermarket, si va fi o adevarata provocare pentru ingineri si constructori. Pentru ridicarea complexului va fi turnat mai mult beton decat la Arena Nationala, iar ELI-NP “va fi probabil cea mai mare cladire din Europa alimentata cu energie din surse neconventionale”, printr-un sistem de peste 1000 de pompe geotermale. Pana in 2015, termenul pentru finalizarea constructiei, Institutul National de Fizica Nucleara de la Magurele atrage deja cercetatori straini cu acceleratorul Tandem si detectorul de radiatii gamma.

Vizionati video accesnad link

de Victor Cozmei, Raluca Pantazi

Sursa: HotNews.ro

 

Energia eoliana nu mai este pe placul Guvernului

Foto: AGERPRES

 ​Autoritatile romane, Parlament si Guvern, au avut nevoie de trei ani ca sa puna in aplicare cea mai generoasa schema de sprijin din UE pentru producatorii de energie regenerabila. Cele mai intense lupte s-au dus cu reprezentantii Comisiei Europene care trebuiau convinsi ca este absolut necesara o astfel de schema pentru ca Romania sa-si poata atinge obiectivul national privind o pondere de 24% a energiei regenerabile in consumul final brut de energie la nivelul anului 2020. In urma insistentelor si argumentelor venite din partea Romaniei, Comisia a acceptat. Dupa un an si jumatate de la aplicarea schemei, autoritatile romane se sucesc si constata ca sprijinul este mult prea generos si incarca prea mult factura la electricitate. Guvernul va aproba saptamana viitoare proiectul de OUG privind amanarea pana in 2017, incepand cu 1 iulie 2013, a acordarii unui numar de certificate verzi.

In aceasta perioada, va fi acordat un singur certificat verde din doua pentru centralele eoliene, doua certificate verzi din trei pentru hidrocentrale noi,  cu puteri instalate de cel mult 10 MW, si patru certificate din sase pentru centralele solare. Toate acestea se acorda pentru fiecare MWh produs si livrat.  Certificatele amanate, adica 1 certificat pentru eolian, unul pentru energia hidro si doua pentru energia solara, vor putea fi recuperate dupa trei ani in  functie de cum va stabili Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energetic (ANRE). Adica, ceea ce nu se acorda in acesti trei ani va putea fi  recuperat ulterior. Potrivit Legii 220/2008, numarul de certificate verzi ar fi urmat sa se diminueze din 2017. In conditiile in care vor trebui recuperate certificatele neacordate in urmatorii trei ani, aceasta diminuare se va aplica mai tarziu. De mentionat ca nu toate certificatele verzi se reduc. Pentru hidrocentralele retehnologizate de pana in 10 MW se vor acorda in continuare 2 certificate verzi. Aceasta in conditiile in care Hidroelectrica intentioneaza sa vanda microhidrocentralele pe care le detine si care necesita retehnologizari.

Cum s-a ajuns aici (o scurta istorie)

In urma cu cativa ani, se vorbea de potentialul extraordinar al Romaniei pentru energia regenerabila, chiar daca nu incepuse inca frenezia investitiilor in  domeniu. La inceputul anului 2010 erau instalati doar 14,1 megawati in centralele eoliene. Investitorii inca asteptau sa fie pusa in aplicare schema de  sprijin promisa de autoritati. In noiembrie 2008 aparuse celebra Lege 220, insa pentru a putea fi acordate, efectiv, certificatele verzi, autoritatile  trebuiau sa elaboreze si normele de aplicare. Aceste norme de aplicare nu puteau fi aprobate pana nu-si dadea acordul Comisia Europeana. Schema de sprijin,  una extrem de generoasa, a fost conceputa in Parlament, unul dintre principalii sustinatori fiind Iulian Iancu, deputat PSD, si presedintele comisiei de  industrii din Camera Deputatilor. Mai departe, responsabilitatea negocierilor cu autoritatile de la Bruxelles a revenit Ministerului Economiei, ANRE si, in  principal, Consiliului Concurentei. In acea perioada, la guvernare se afla PDL. Dupa multe runde de discutii si explicatii, abia in august 2011, Comisia  Europeana si-a dat acordul pentru aplicarea Legii 220, iar in octombrie 2011, Guvernul a aprobat actul normativ care permitea aplicarea schemei de sprijin.

In urma aplicarii acestei scheme de sprijin, sectorul regenerabilelor a inceput sa se dezvolte puternic. La ora actuala, s-a ajuns la o capacitate instalata  de circa 2.100 MW in centrale eoliene si circa 50 MW unitati fotovoltaice si cam tot atat in centrale pe biomasa.

Din momentul in care s-a instalat noul Guvern Ponta, viziunea autoritatilor asupra schemei de sprijin s-a schimbat. Chiar din ziua in care a fost nominalizat  in functia de ministru delegat pentru energie, Constantin Nita a vorbit despre necesitatea reducerii schemei de sprijin, motivul fiind impactul prea mare  asupra facturilor la energie. Influenta ar fi de 12%, in medie, la consumatorul casnic. Pe fondul unei nemultumiri generale legate exact de aceasta influenta, intentia lui Nita a fost  bine primita in randul consumatorilor, fie casnici, fie industriali. Consumatorul obisnuit nu accepta ideea de a plati investitiile in asa-zisa  “energie verde”, doar ca niste companii sa poata obtine cat mai rapid profit.

Insa nu consumatorul casnic a fost factorul decisiv. De fapt, in spatele deciziei a existat un lobby foarte puternic al marilor consumatori, gen Alro si ArcelorMittal, pentru reducerea numarului de certificate verzi.  Pentru ArcelorMittal este chiar o conditie impusa autoritatilor pentru a-si pastra activitatile din Romania. Guvernul nu a recunoscut niciodata explicit  faptul ca este supus unui santaj. Si premierul Victor Ponta si ministrul Varujan Vosganian au afirmat ca ArcelorMittal ia in considerare, la modul general,  retragerea din Europa. Reprezentantii ArcelorMittal sunt nemultumiti de nivelul preturilor la energia electrica din Europa, nu doar Romania, a afirmat  premierul Victor Ponta. ArcelorMittal a “vorbit de posibilitatea de a se retrage din Europa”, a precizat premierul fiind intrebat daca  exista posibilitatea ca aceasta companie sa renunte la activitatile din Romania. ArcelorMittal si Alro sunt aceleasi societati care au beneficiat de-a lungul  anului de tot felul de avantaje prin contracte bilaterale incheiate cu producatorii ieftini de energie (Hidroelectrica) din Romania.

Dezvoltarea in forta din ultimii ani a regenerabilele a provocat nemultumiri inclusiv in randul producatorilor de energie clasici. Atat reprezentantii unitatilor de productie a energiei din surse clasice, cat  si cei ai operatorul national de transport “Transelectrica”, au acuzat lipsa unor reguli clare pentru producatorii de energie eoliana, fapt care ar putea duce  la dezechilibre puternice in sistemul energetic. Motivul: energia verde are prioritate la intrarea in sistemul energetic national. De exemplu, daca  centralele eoliene estimau o productie de 300 MWh si realizau, de fapt, 600 MWh, trebuiau oprite centrale pe alte surse de energie pentru a fi preluata  intreaga cantitate produsa. Si invers. Daca produceau mai putin decat au estimat, trebuiau sa intre imediat in sistem alte centrale pentru a compensa  deficitul. Altfel spus, sistemul energetic national functioneaza dupa cum bate vantul. De exemplu, daca centralele eoliene estimau o productie de  300 MWh si realizau, de fapt, 600 MWh, trebuiau oprite centrale pe alte surse de energie pentru a fi preluata intreaga cantitate produsa. Si invers. Daca  produceau mai putin decat au estimat, trebuiau sa intre imediat in sistem alte centrale pentru a compensa deficitul. De la un timp, lucrurile au inceput sa  se schimbe. Guvernul si ANRE a inceput sa acorde mai multa importanta energiei produsa de “ineficienti”, adica de termocentrale. Sub amenintarea unor  proteste cu mii de mineri la Bucuresti, autoritatile au aprobat masuri care care permit termocentralelor acces garantat si prioritar in sistemul energetic.

• Cum negociaza minerii cu ANRE acordarea de noi facilitati pentru termocentralele de la CE Oltenia, in timp ce directorul general se afla in China

Ce se poate intampla de acum incolo

De la 1 iulie 2013 va fi aplicata masura amanarii acordarii unor certificate verzi. Efectul imediat va fi o reducere a facturii la energie, ceva mai  consistenta in cazul consumatorilor industriali si nesemnificativa in cazul consumatorilor casnici. Care va fi exact impactul este greu de spus. Nici macar  ministrul delegat pentru energie nu stie precis, fapt care nu-l impiedica sa avanseze o cifra impresionanta pentru consumatorul obisnuit. “Nu am studiat  impactul, dar scaderea va fi de aproximativ 10% in factura de la 1 iulie”, a spus ministrul. Probabil ar fi fost 10% daca s-ar fi renuntat la intreaga schema de sprijin.

Pe termen mediu, efectul ar putea fi chiar cresterea pretului la energia electrica  pentru consumatorul industrial. In acest moment, preturile pe bursa OPCOM se afla la un nivel extrem de scazut. Sunt cele mai mici preturi din UE. Si la consumatorul final sunt printre cele mai mici preturi. Potrivitenergy.eu, la nivelul lunii noiembrie, preturile la consumatorul industrial din  Romania erau cele mai reduse din UE, iar la consumatorul casnic erau cele mai mici dupa Bulgaria. Un motiv al preturilor reduse de pe bursa este ca aceasta a  fost inundata de energia regenerabila. In conditiile in care primesc aceste certificate, producatorii de energie regenerabila isi permit sa vina chiar si cu  preturi de “dumping”, in detrimentul unor producatori “clasici”, precum Hidroelectrica si complexul energetic Oltenia. In plus, a scazut si cererea.  Consumatorii industriali sunt mai putini activi pe piata, unii si-au inchis portile (cazul Mechel), altii si-au redus activitatea. Dupa amanarea acordarii  unui numar de certificate verzi, producatorii de energie eoliana ar putea sa mai salte putin preturile pe piata. Intrebat daca se va ajunge in situatia in  care “consumatorii industriali sa piarda pe o parte ce au castigat pe cealalta”, Constantin Nita a spus ca se asteapta ca pretul sa se mentina la nivelul de  40-45 euro/MWh. Doar ca, in prezent, este de circa 37-40 euro/MWh. De precizat ca o crestere de preturi pe bursa ar fi in beneficiul Hidroelectrica si Oltenia care, in  prezent, nu reusesc sa incheie contracte bilaterale pe termen lung.

Un alt posibil efect ar putea fi reducerea investitiilor in domeniu. Asociatia Romana a Industriei Fotovoltaice, de exemplu, spune ca reducerea schemei de  sprijin a energiei regenerabile ar putea bloca investitii de 4 miliarde de euro.

• Valori minime record pe bursa OPCOM: Producatorii au ajuns sa vanda energie la un pret mediu de patru ori mai mic decat cel pentru consumatorul casnic

In prezent, valoarea minima a unui certificat verde este de 28,8 euro, iar valoarea  maxima de 58,8 euro. Experienta anului trecut arata ca certificatele se  tranzactioneaza la preturi apropiate de valoarea maxima. Ce inseamna aceste certifiate? Practic, producatorii de energie regenerabila primesc un sprijin sub  forma de certificate verzi (CV) in functie de tehnologia folosita. Insa, stimulentele acordate pentru investitiile in energia verde sunt suportate de toti  consumatorii de electricitate. Furnizorii sunt obligati, prin lege, sa cumpere aceste certificate verzi care mai departe se regasesc in pretul la  consumatorul final. Tranzactionarea certificatelor verzi este independenta de tranzactionarea energiei electrice, care se realizeaza prin mecanisme de piata,  pe piata de energie electrica. Prin aceasta schema de sprijin consumatorii finali suporta, prin pretul majorat al energiei electrice, acoperirea costurilor  suplimentare de productie ale producatorilor de energie electrica din surse regenerabile de energie.

Printre cei mai importanti actori de pe piata eolienelor se numara grupul ceh CEZ, grupul Monsson, controlat de familia Muntmark, grupul portughez EDP  Renovaveis, grupul italian Enel, grupul spaniol Iberdrola, grupul austriac Verbund si multi altii.

Problema regenerabilelor a fost pusa si in alte tari europene, precum Germania si Bulgaria. Si acestea au considerat ca este necesar sa adopte masuri pentru  reducerea schemelor de sprijin.

• de Claudia Pirvoiu

  Sursa:     HotNews.ro

EximBank a lansat o noua aplicatie on-line care permite utilizatorilor siteului www.eximbank.ro sa afle intr-un timp extrem de redus daca se pre-califica pentru acordarea unui credit, precum si suma pe care o pot accesa.

”Ne-am propus sa crestem viteza de reactie in relatia cu mediul de afaceri, iar lansarea acestei aplicatii este inca un pas in acest sens. Odata cu lansarea noii facilitati, EximBank devine una dintre putinele banci de pe piata care ofera un astfel de instrument pentru segmentul corporate: in doar cateva minute, antreprenorii vor putea afla de la propriul computer daca se precalifica pentru accesarea unui credit si, mai mult decat atat, vor cunoaste si valoarea imprumutului pe care l-ar putea primi”, a spus Traian Halalai, presedintele EximBank.

Procesul de aplicare online consta in parcurgerea a patru pasi care presupun introducerea datelor cerute de aplicatie – in mare parte date generale despre firma respectiva: denumirea societatii, domeniul de activitate, CUI, rezultate financiare etc. Dupa parcurgerea acestor etape, aplicatia poate returna doua rezolutii:

– aplicantul se pre-califica pentru un credit si se afiseaza valoarea imprumutului pentru care se pre-califica (valoarea se calculeaza pe baza datelor introduse de utilizator, inca neverificate, astfel ca suma este orientativa si neangajanta pentru banca in acest moment al procesului);
– aplicantul nu se califica pentru aceste credite.

In situatia in care aplicantul primeste un mesaj afirmativ, trebuie sa incheie aceasta etapa atasand, intr-un mesaj de e-mail ce se deschide in mod automat in aplicatie, scanuri dupa documentele necesare. Ulterior acestui moment, este contactat de unul dintre consultantii EximBank pentru finalizarea procesului de creditare.

Lansarea noii aplicatii vine dupa ce EximBank a implementat o alta platforma, de vanzare on-line a politelor de asigurare si a rapoartelor de informatii comerciale,care faciliteaza accesul societatilor comerciale la produsele menite sa reduca riscuri in afaceri.

Aceasta permite accesul la documentele necesare pentru accesarea produselor de asigurare si de informatii comerciale, utilizarea unui calculator on-line pentru determinarea primelor de asigurare preliminare, transmiterea on-line a cererilor pentru produsul ales, precum si plata on-line a primelor.

EximBank acopera prin produsele de asigurare riscurile comerciale si politice ce pot aparea in derularea tranzatiilor comerciale internationale ale companiilor romanesti, asigurandu-le confortul ca isi vor recupera creantele.

”Credem ca este important sa oferim acces rapid la informatii tuturor tipurilor de societati comerciale – fie ca sunt IMM, companii mari, sunt exportatoare sau se adreseaza numai pietei interne – si vom acorda in continuare o atentie deosebita dezvoltarii canalelor alternative de vanzare, mai ales ca instrumentele on-line au devenit indispensabile intr-un mediu de economic cum este cel actual”, a mai spus Traian Halalai.

EximBank este o institutie specializata al carei portofoliu de produse, axat pe cele trei directii de actiune – finantare, garantare si asigurare, permite bancii sa sustina activitatea si dezvoltareaexportatorilor, a IMM-urilor si a companiilor ce deruleaza proiecte in domenii prioritare pentru dezvoltarea economiei, in special a celor ce contribuie la absorbtia de fonduri europene.

Sursa: Daily Business

Compania Solarex din Satu Mare a inaugurat astazi unul dintre cele mai importante proiecte de investitii derulate in domeniul turismului si serviciilor de wellness din Romania – AquaStar – in valoare de aproape 48 de milioane de lei.

Fondurile provin atat din finantare nerambursabila in valoare de 25 de milioane de lei, cat si din contributia beneficiarului, asigurata prin finantare EximBank.

Implementarea proiectului ”Parc acvatic AquaStar – atractia turismului de agrement satmarean”, cofinantat de UE s-a derulat in perioada februarie 2011 – mai 2013.

AquaStar ofera servicii turistice de agrement, divertisment, recreere, wellness si SPA, prin valorificarea in mod eficient a resurselor naturale de apa geotermala.

“Potentialul economic al acestei investitii este foarte mare mai ales ca parcul acvatic devine o <ancora> ce va determina dezvoltarea economica a zonei pe mai multe planuri si mai ales pe termen lung”, a declarat Nagy Karoly, proprietarul Solarex.

El a adaugat ca proiectul a generat pentru inceput peste 35 de noi locuri de munca.

AquaStar este un parc acvatic cu bai termale care va reprezenta una dintre atractiile turistice de mare anvergura ale regiunii Satmarului, destinata sa raspunda cerintelor populatiei locale, precum si a celei din judetele invecinate, respectiv regiunile transfrontaliere. AquaStar – primul complex acvatic al regiunii – va fi deschis tot timpul anului. Capacitatea parcului este de 2.000 de persoane/zi in sezonul estival si circa 500 persoane/zi in extra sezon, suprafata totala a terenului pe care este dezvoltat fiind de aproape 12.500 mp.

AquaStar are cinci piscine exterioare – piscina de relaxare si distractie, piscina termala seniori, piscina semiolimpica, piscina pentru copii, iar pentru aventurieri – piscina cu tobogane (Anakonda, Kamikaze si Family), precum si patru piscine interioare cu destinatii diferite (650 mp) – de la bazine de copii, la bazine de relaxare si hidromasaj, bazin cu apa termala si de inot.

Pentru alimentarea celor doua piscine termale este utilizata apa obtinuta de la o adancime de 1.300 m, respectiv 600 m, din puturi proprii. – de wellness si spa – pe acest segment complexul propune un concept variat de programe de imbunatatire si pastrare a sanatatii fiind amenajate sapte tipuri de saune (2 finlandeze, 2 cu aburi – Hammam, 2 cu infrarosu si una salina, construita cu pereti din cuburi de sare de Himalaya).

Pentru a alterna efectele saunei sunt puse la dispozitie fantana de gheata si baia cu apa rece. La acestea se adauga o zona pentru hidroterapie, kinetoterapie si masaj, o zona de divertisment sportiv (tenis de masa, aerobic, etc.) si spatii de joaca pentru copii (interior si exterior).

Suprafata cladirii principale (care include cele patru piscine si zona de wellness) este de peste 5.000 mp – la care se adauga aproape 1.000 mp, suprafata piscinelor exterioare. Complexul va fi deschis publicului din 01.06.2013 in intervalul orar 09:00 – 20:00.

Pretul unui bilet de intrare este de 30 lei/adult, 20 lei/studenti si pensionari, 15 lei/copii intre 3-14 ani, 10 lei tarif saune. Copiii pana la 3 ani au acces gratuit. Programul de functionare si tarifele mentionate sunt valabile pentru sezonul estival.

EximBank detine o retea de 13 unitati in Bucuresti, Bacau, Brasov, Buzau, Constanta, Cluj, Craiova, Deva, Galati, Iasi, Oradea, Sibiu si Timisoara.

Sursa: Daily Business

Gigantul american Monsanto, specializat in productia de seminte modificate genetic, a realizat anul trecut exporturi in valoare de 60 milioane de dolari din Romania.

“Suntem cel mai mare exportator de samanta certificata al Romaniei. Anul trecut, din ceeea ce s-a produs la nivel local, exporturile au reprezentat 80%, destinatia fiind state membre UE si tari terte. In cifre, aceste exporturi s-au ridicat la mai mult de 60 milioane de dolari”, au declarat pentru DailyBusiness.ro reprezentantii Monsanto.

Compania Monsanto este prezenta in Romania inca din anul 1975, moment la care a fost deschisa o reprezentanta pentru vazanzarea erbicidelor.

Ulterior compania a inceput sa comercializeze seminte de porumb, soia si rapita. La acest moment, din portofoliul Monsanto pentru Romania fac parte seminte conventionale de porumb si rapita care sunt comercializate sub marca Dekalb.

“In Uniunea Europeana este aprobat o singura varietate de porumb modificat genetic, MON810. Acest fel de porumb prezinta rezistenta la daunatorul Sfredelitorul European al Tulpinilor de porumb (Ostrinia Nubilalis)”, au spus reprezentantii Monsanto.

Ei au adaugat ca suprafetele cultivate cu plante modificate genetic in Europa sunt minime, dar, pentru a asigura necesarul de proteina se importa cantitati foarte mari de soia din state precum SUA, Brazilia si Argentina.

Monsanto are 115 angajati in Romania, la care se adauga in fiecare sezon de recoltare a porumbului inca 300 de lucratori sezonieri.

Activistii de la Avaaz acuza companiile precum Monsanto ca incearca acum sa patenteze soiuri de fructe si legume din cosul zilnic, cum ar fi castravetele, broccoli-ul si pepenele, fortand practic cultivatori sa plateasca pentru seminte, sub amenintarea de a fi dati in judecata daca nu o fac.

“Monsanto & Co. isi permit sa faca astfel de abuzuri din cauza unor ambiguitati din legea europeana care le confera drepturi exclusive asupra semintelor conventionale, deci tot ce trebuie sa facem e sa inchidem aceste portite legislative inainte de a se crea un precedent periculos la nivel global”, atrag atentia activistii.

In replica, reprezentantii Monsanto spun ca nu este nicio ambiguitate in lege privind obtinerea brevetelor respective. Ei mai spun ca “oponentii unor astfel de brevete, din care unii au motive comerciale clare, se opun radical la orice proprietate intelectuala a plantelor. Daca s-ar alege varianta lor, rezultatul ar fi reducerea inovarii si a beneficiilor consumatorilor”.

In plus, brevetele ofera transparenta si nu este vorba despre monopol, potrivit Monsanto. “Toate brevetele, inclusiv cele referitoare la plante, sunt limitate ca si perioada de timp, perioada in care Monsanto si competitorii sai importanti licentiaza aceste inventii brevetate”, au mai spus reprezentantii companiei.

Activistii care militeaza impotriva organismelor modificate genetic atrag atentia ca produsele pe baza de astfel de plante sunt daunatoare pentru sanatatea umana. De asemenea, acestia anunta ca vor organiza marti o demonstratie impotriva companiei in Bucuresti, in paralel cu alte 400 de actiuni similare la nivel international, in 50 de tari.

autor(i): Madalina Pana |

Sursa: Daily Bussines

Mediafax Foto

 

Bucureştiul se transformă în capitala mondială a vinului pentru trei săptămâni prin evenimentele care au loc în aceste zile şi care vor culmina cu Congresul Mondial al Viei şi Vinului din 2-7 iunie 2013, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, într-o conferinţă de presă.

“Prin organizarea acestor concursuri, dar şi a Congresului Mondial al Vinului la Bucureşti avem o recunoaştere a progresului şi a ceea ce s-a făcut în ultimul timp în dezvoltarea calităţii vinurilor româneşti. Putem vorbi de o dezvoltare extraordinară a viticulturii din punct de vedere al calităţii pentru că găsim vinurile româneşti premiate în concursurile şi expoziţiile internaţionale”, a spus Constantin.

Acesta a precizat că actuala ediţie a Concursului Internaţional de Vinuri Bucureşti (IWCB), desfăşurat la Biblioteca Naţională a României, arată creşterea numărului de ţări participante, dar şi a probelor aflate în concurs.

“Dacă anul trecut erau 15 ţări participante, acum avem 18 ţări, iar din numărul total de probe – 540 – în jur de 250 sunt probe din afara graniţelor. Acest concurs a început să cunoască o maturitate şi o recunoaştere internaţională de care avem nevoie”, a spus ministrul Agriculturii.

Preşedintele Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, Dan Boboc, a confirmat că în România, în ultimii ani, “avem de a face cu o creştere spectaculoasă a calităţii vinurilor româneşti”, datorită investiţiilor care au fost făcute în viticultură cu ajutorul fondurilor europene, deşi încă mai există o falie între creşterea calităţii vinurilor româneşti şi percepţia lor în piaţă.

“Din păcate încă există o falie între creşterea spectaculoasă a calităţii vinurilor româneşti şi percepţia lor în piaţă. Cred că trebuie să mergem mai mult către zona de imagine şi de educaţie, lucruri pe care le facem cu toţii. Este important că avem un juriu competent în acest concurs pentru că înseamnă imagine pentru viitor, iar ţinta noastră este să ne ducem la un număr ridicat de probe. Dacă în urmă cu câţiva ani aveam doar 150-200 de probe în concurs, acum avem 550, iar ţinta noastră este să avem o mie de probe ca să putem fi un pol de imagine al vinurilor din sud-estul Europei. Suntem ţara cu cea mai mare tradiţie în ceea ce priveşte producţia de vin, ţara care are cele mai mari suprafeţe viticole din această parte a Europei, iar o astfel de manifestare nu poate însemna decât imagine”, a adăugat Dan Boboc.

Directorul general al Bibliotecii Naţionale a României, Elena Tîrziman, a subliniat că instituţia pe care o patronează susţine cultura şi civilizaţia românească “în toate formele sale de manifestare”, chiar dacă pare atipică organizarea unui concurs de vinuri într-o bibliotecă.

“Este o mare onoare pentru Biblioteca Naţională să găzduiască un astfel de concurs, de o asemenea reputaţie. Poate într-o accepţiune mult mai restrânsă ar fi atipic pentru o Bibliotecă Naţională, dar, de fapt, ea are menirea de a susţine cultura şi civilizaţia ţării respective. Noi susţinem cultura şi civilizaţia românească în toate formele sale de manifestare. (…) Avem câteva expoziţii organizate cu acest prilej, respectiv o expoziţie de fotografie, una de ceramica şi o expoziţie absolut specială strâns legată de acest concurs: pictură cu vin”, a spus directorul Bibliotecii Naţionale.

Potrivit datelor MADR, România ocupă locul şase la suprafaţa viticolă în Europa şi locul şapte la producţia de struguri şi de vin, patrimoniul viticol reprezentând 1,6% din patrimoniul agricol şi 2,4% din suprafaţa arabilă a României.

Producţia de vin în 2012 a fost de 3,31 milioane de hectolitri, 2009 fiind un an de vârf cu 5,36 milioane hectolitri. Importurile de vin au depăşit de cinci ori exporturile, totalizând 59.000 de tone (44,9 milioane de euro), iar exporturile s-au ridicat la 11.800 tone (16,6 milioane de euro). Sectorul viticol din România deţine o piaţă de circa 400 de milioane de euro.

Sursa: Bucharest herald