Romania on TOP 10

Facebook Twitter Email

 

2014 Este cea de-a 5-a zi a anului 2014 Soarele răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 51 m Luna răsare la 10 h 11 m şi apune la 22 h 09 m SĂRBĂTORI RELIGIOASE Ortodoxe Sf. Sfinţit Mc. Teopempt şi Sf. Mc. Teonas; Sf. Cuv. Sinclitichia (Ajunul Bobotezei) Greco-catolice Sf M Teopempt şi Teona; Cuv Sinclitichia Romano-catolice Ss. Emiliana, fc.; Eduard Mărturisitorul, rege
1962 S-a născut actorul Romică Ţociu.
 
1716 Nicolae Mavrocordat a fost numit domn în Ţara Românească. S-a instaurat regimul fanariot în Ţara Românească. (1716-1821)
1499 Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504), a refuzat să plătească tribut turcilor.
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Obiectiv:

Asistenţa financiară elveţiană îşi propune să contribuie la reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, cât şi între diferitele regiuni de dezvoltare ale statelor beneficiare.

Cuantumul contribuţiei financiare alocate României:

Suma alocată României în cadrul acestei asistenţe financiare este de 181 mil. CHF, perioada de angajare a fondurilor fiind de 5 ani de la data aprobării creditului cadru de către Parlamentul elveţian, iar cea a plăţii efective de 10 ani.

Istoric:

– la 27 februarie 2006 s-a semnat Memorandumul de Înţelegere între Consiliul Uniunii Europene şi Consiliul Federal al Elveţiei, încheiat pentru cele 10 state membre care au aderat la 1 mai 2004 la Uniunea Europeană, privind asistenţa financiară elveţiană de 1 mld. CHF.

– la 20 februarie 2008 Consiliul Federal al Elveţiei a decis, sub rezerva aprobării de către Parlamentul elveţian, extinderea cu 257 mil. CHF a contribuţiei financiare elveţiene, pentru România şi Bulgaria.

– la 25 iunie 2008 s-a semnat Addendum-ul la Memorandumul de Înţelegere, care menţionează contribuţia financiară suplimentară pentru România şi Bulgaria.

– în data de 7 decembrie 2009, contribuţia suplimentară pentru România şi Bulgaria a fost aprobată de către Parlamentul elveţian.

– în cadrul reuniunii din data de 23 iunie 2010, Consiliul Federal al Elveţiei a aprobat Acordurile-cadru bilaterale cu România şi Bulgaria. Aceste acorduri reglementează conţinutul şi punerea în aplicare a contribuţiei financiare elveţiene de care vor beneficia cele două state.

– în cadrul şedinţei din data de 7 iulie 2010, Guvernul României a aprobat Memorandum-ul cu tema “Aprobarea negocierii şi semnării Acordului – cadru între Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian pentru implementarea Programului de Cooperare Elveţiano-Român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse”.

– în data de 7 septembrie 2010, la Berna, s-a semnat Acordul-cadru bilateral între Consiliul Federal al Elveţiei şi Guvernul României.

Etape de parcurs:

– dezvoltarea cadrul normativ şi procedural necesar implementării acestui mecanism financiar.

Domeniile finanţate:

Din această contribuţie se pot finanţa următoarele domenii: securitatea, stabilitatea şi sprijinul pentru reforme (securitatea frontierelor, capacitate de management la nivel local şi regional, modernizarea sistemului judiciar, etc.); mediu şi infrastructură; promovarea sectorului privat; dezvoltarea socială şi a resurselor umane.

Mai multe detalii pe http://www.swiss-contribution.ro

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

manescu.jpg

Ministrul Transporturilor Ramona Manescu (foto) afirma ca exista mai multe proiecte care si-ar dori sa intre in istorie, iar unul dintre acestea, pe care spera sa-l finalizeze in perioada mandatului, vizeaza modernizarea porturilor de pe Dunare, care beneficiaza de fonduri europene de 750 milioane euro. “Sunt foarte multe proiecte care mi-as dori sa intre in istorie, dar unul dintre ele, pe care sper sa-l pot duce la bun sfarsit, este cel care se refera la coridorul Dunare – Main – Rin, si proiectul integrat prin care nu numai ca facem Dunarea navigabila si cu potential foarte mare din punct de vedere economic, dar putem sa modernizam toate porturile care sunt la Dunare, in sensul in care facem centre multimodale, intermodale, logistice”, a declarat ministrul Transporturilor, conform Mediafax. Manescu a afirmat, raspunzand unor intrebari, ca nu doreste sa cedeze portul Constanta, care este un obiectiv strategic. “Eu nu vreau sa dau portul si domnul Mazare (Radu Mazare, primarul Constantei, n.r.) stie lucrul acesta, chiar daca se supara pe mine, asta este. Porturile au proiecte in derulare, pe fonduri europene, odata ce schimbi administratorul, se incheie contractul, pierzi fondurile europene, sunt proiecte care au fost finalizate dar nu a trecut perioada de gratie de 5 ani, deci orice modificare presupune returnarea fondurilor care au fost investite. Apoi, avem un proiect integrat, acesta de care va spuneam, pe care vrem sa-l incepem in 2014. Ar fi fost pus in pericol, pentru ca un proiect integrat trebuie gestionat intr-un mod integrat si nu faramitat in mii de bucatele”, a spus ministrul.

Sursa: Daily Business

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Video cu casa poporului

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Sfinx.jpg

Toti romanii au auzit de Sfinxul din Bucegi, Casa Poporului si Dracula. Mai putin cunoscute sunt insa legendele din jurul acestor simboluri, care au facut Romania celebra si peste granitele sale.

DailyBusiness.ro va prezinta mai jos o selectie a celor mai reprezentative embleme ale tarii si semnificatiile lor.

Drapelul national al Romaniei este un tricolor cu benzi verticale, incepand de la lance, albastru, galben si rosu. A fost adoptat pentru prima data pe 26 iunie 1848.

Drapelul este foarte asemanator cu drapelul civil al Andorrei si cel de stat al Ciadului, neavand insa nici o legatura cu acestea, potrivit Wikipedia. Asemanarea cu drapelul Ciadului, care difera de drapelul romanesc doar prin nuanta usor mai inchisa a fasiei albastre (indigo, in loc de cobalt cum e la cel romanesc), a starnit discutii la nivel international.

Ambasada Ciadului de la Moscova a inaintat Organizatiei Natiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul Romaniei sa nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existenta tricolorului vertical albastru-galben-rosu ca drapel al Romaniei este anterioara existentei statului Ciad.

Conform unei legende, culorile rosu, galben si albastru ar fi fost utilizate inca din vechime de catre romani ca simbol al lor sau de altii pentru a-i desemna pe acestia. Aceste culori se regasesc pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi si pe lambrechinii stemelor.

Tricolorul ca simbol al natiunii romanesti apare insa la inceputul secolului XIX : astfel, este de remarcat prezenta celor trei culori in canafii si in picturile de pe panza drapelului rascoalei lui Tudor Vladimirescu, in cadrul careia li se atribuie pentru prima oara semnificatia: “Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Fratie (rosul sangelui)”.

Dracula, personajul principal al romanului scris in anul 1897 de autorul irlandez Bram Stoker, a devenit unul dintre cei mai renumiti vampiri din literatura. Desi lucrarea Dracula este fictiva, aceasta contine anumite referinte istorice.

In urma publicarii “In Search of Dracula” (In Cautarea lui Dracula) de Radu Florescu si Raymond McNally in 1972, presupusa legatura dintre Vlad Tepes personajul fictiv Dracula a lui Stoker a atras atentia populara. In timpul domniei principale (1456-1462), se presupune ca Vlad Tepes a omorat intre 40.000 si 100.000 de europeni (rivali politici, criminali sau pe oricine considera “nefolositor umanitatii”), in principal folosind metoda favorita de a trage in teapa.

Principalele relatari provin de la sasii care locuiau in Transilvania, care aveau confruntari dese cu Vlad al III-lea. Numele dracula inseamna “Fiul Dracului”. Stoker a intalnit numele Dracula dupa ce a citit istoria Romaniei, si a ales sa schimbe numele initial dat personajului principal (Contele Wampyr).

Palatul Parlamentului din Bucuresti, Romania (cunoscut inainte de revolutie sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului), masoara 270 m pe 240 m, 86 m inaltime, si 92 m sub pamant. Are 12 nivele la suprafata si alte 8 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este cea mai mare cladire administrativa pentru uz civil ca suprafata din lume, cea mai scumpa cladire administrativa din lume si cea mai grea cladire din lume.

Inceput in timpul regimului comunist, (autointitulat „Epoca de Aur” a Romaniei si inlaturat in mod violent, prin Revolutia din 1989), asa-numitul Proiect Bucuresti a fost un proiect ambitios al cuplului Ceausescu inceput in anul 1978, ca o replica a orasului Phenian, capitala Coreei de Nord.

Un proiect de sistematizare exista inca din anii ’30 (din timpul lui Carol al II-lea) pentru zona Unirii – Dealul Arsenalului. Dupa cutremurul din 1977 Nicolae Ceausescu a ordonat „reconstruirea” Bucurestiului ca un nou oras, de sine statator. In anii 1978-79 a avut loc un concurs la nivel national pentru reconstruirea Bucurestiului. Concursul a durat aproape 4 ani si a fost castigat de Anca Petrescu, o tanara arhitecta de numai 28 de ani, care a fost numita arhitect sef a acestui proiect exceptional de controversat.

Santierul propriu-zis a inceput in anii 1980 cu demolarea a peste 7 km patrati din vechiul centru al capitalei si relocarea a peste 40.000 de oameni din aceasta zona. Lucrarile s-au efectuat cu munca fortata a militarilor in termen si astfel costul a fost redus la minimum.

In 1989 costurile cladirii erau estimate la 1,75 miliarde dolari americani iar in 2006 la 3 miliarde euro.

Sfinxul din Muntii Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2.216 m altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorata asemanarii sale cu un cap uman, mai exact cu asemanarea Sfinxului Egiptean, formarea lui fiind datorata eroziunii eoliene (vantului). Format dintr-ul bloc mare de piatra ce a capatat forma de astazi intr-un timp foarte indelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi masoara 8 metri in inaltime si 12 metri in latime.

Din punct de vedere istoric si chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinitati supreme din timpuri pelasge. Aspectul sau omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate si putere, acest lucru fiind evidentiat prin fata proportionata, buze severe si barbia voluntara. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor fiind raspandite mai ales in zona Marii Egee. Multi istorici merg pana acolo incat spun ca Marele Sfinx de la Giza, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor.

Acest lucru se bazeaza pe niste asemanari care sunt mai mult sau mai putin intamplatoare, cum ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean, de la Gizeh. Asemanarea sa cu un Sfinx (daca este privit din anumite unghiuri, marcate in jurul sau), cat si legendele si istoria locului, au facut ca aceasta formatiune geologica sa devina o atractie turistica importanta. Se spune ca acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extraterestri, multe legende circuland prin partile locului in acest sens. in imediata apropiere a Sfinxului se afla o anume pestera ce ar strange mistere energetice deosebite. Aceste mistere energetice sunt atractia multor oameni pasionati de acest subiect. Alte zvonuri spun ca tot aici ar exista o mina de uraniu, parasita, ce nu mai este in functiune din al doilea razboi mondial.

tuicadeprune.ro
tuicadeprune.ro
 Tuica este un produs alcoolic traditional romanesc care contine intre 28% si 60% alcool (de obicei 40-45%), preparat numai din prune.

In mod traditional, tuica este preparata la inceputul lunii octombrie pana la inceputul lunii decembrie. Procesul trebuie sa fie, in general, terminat inainte de Craciun, pentru a nu lasa afaceri neterminate pentru anul viitor. Prunele sunt lasate pentru fermentare (macerare) timp de 6-8 saptamani, in butoaie mari.

Productia de tuica se poate ridica pana la 5 litri pe familie pe an, prunul fiind copacul cel mai prezent in livezile din Romania. Conform datelor unui recensamant, aproximativ 75% din recolta se termina ca tuica. Romania este printre cei mai mari producatori de prune din lume, si cea mai mare parte din aceasta productie este transformata in tuica.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
  • Cei doi romani in magazinul lor din Franta
  • Yahoo News/Iulia Oprea – Cei doi romani in magazinul lor din Franta

  • Magazinul se afla la Châteauroux, într-un mic orăşel din FranţaVizualizare fotoMagazinul se afla la Châteauroux, într-un mic orăşel din Franţa

La Châteauroux, într-un orăşel din Franţa aflat lângă Valea Loarei, doi tineri români îi îndulcesc pe francezi. De aproape trei ani, în micul lor magazin vând cu succes ciocolată, înghețată, jeleuri și specialități din marțipan.

Soții Iulia și Adrian Oprea au găsit succesul în Franța, într-un domeniu despre care nu știau mai nimic.
Jurnalistă de meserie, în România, Iulia a lucrat pentru două posturi de televiziune, iar ulterior, mutată în Franța, a devenit grafician după ce a urmat o școală de profil.

Acum, cea de-a doua specializare o ajută să-și realizeze singură campaniile de publicitate pentru businessul ei, respectiv ciocolateria deschisă în franciză, Jeff de Bruges.

În ceea ce-l privește pe soțul ei, Adrian Oprea, nimic din ceea ce a făcut înainte nu părea să aibă vreo legătură cu antreprenoriatul în ciocolaterie.

Fost rugbyst profesionist, Adrian a devenit ulterior, în Franța, responsabil într-un hypermarket.

Azi, după zece ani de la mutarea sa în Franța, pe lângă magazinul Jeff de Bruges de care se ocupă, Adrian Oprea este președintele clubului de rugby în care joacă și președintele asociației de comercianți din galeria în care deține propriul business.

De la clienți, la francizați

“Soțul meu este în Franța din 2004, iar eu am venit în 2008. Dintotdeauna ne-am dorit să lucrăm împreună, să lucrăm pentru noi. Suntem gurmanzi amândoi, iar în Franța, Jeff de Bruges este paradisul gurmanzilor de ciocolată. Toți amatorii de ciocolată cunosc și consumă Jeff de Bruges. Am început ca simpli clienți, iar apoi am devenit francizați”, a povestit Iulia Oprea, pentru Yahoo! News.

Fondată în anul 1986 de un francez cu un nume deloc predestinat, Philippe Jambon, Jeff de Bruges s-a extins treptat și a devenit azi cea mai cunoscută franciză de ciocolată din Franța, și cu peste 400 de magazine care s-au extins în afara granițelor.

Azi, unul dintre magazinele Jeff de Bruges este condus cu succes, chiar acasă, de cei doi români.

Cursuri de organizare a plantației de cacao

Ca să își vadă visul cu ochii, Iulia Oprea a urmat cursuri intensive la sediul Jeff de Bruges de lângă Paris, timp de cinci săptămâni, câte 10 ore pe zi.

În toată această perioadă, a învățat de la organizarea unei plantații de cacao și până la rețetele fiecăreia din cele peste 50 de varietăți de ciocolată pe care le vinde azi în magazin.
Tot atunci, a acumulat cunoștințe precum cele despre gestiunea unui magazin sau ce înseamnă o campanie de publicitate națională, de la regulile de igienă din alimentație și până la atitudinea față de client. Teoria a fost urmată de o săptămână de practică, într-un magazin Jeff de Bruges.

Au urmat apoi multe nopți cu insomnii și sute de ore de lucru la amenajarea propriului magazin.


Afacere pornită pe credit

Ca să pună afacerea pe picioare, soții au contractat un credit de 190.000 de euro, sumă din care au investit 60.000 de euro pentru deschiderea magazinului.

“În Franța, francizele și băncile cer un aport de 30% din valoarea creditului. În plus, am obținut un credit cu dobândă zero de 25.000 de euro de la o organizație de stat care ajută noile firme să-și înceapă activitatea. Avem o rată de amortizare de cinci ani”, a explicat Iulia Oprea.

Când și-au întocmit studiul de fezabilitate, au estimat o cifră de afaceri de 230.000 euro pe an, cu o creștere de 10% pe an.

După primele 15 luni de activitate, business-ul lor le-a adus un volum al vânzărilor de peste 300. 000 de euro.

Potrivit antreprenoarei, până acum, cifra de afaceri din studiul de fezabilitate a fost depășită în fiecare lună.

“Ca în orice domeniu, de noi depinde cât de profitabilă este afacerea. Daca stai și aștepți clienții nu rezolvi nimic. Trebuie să ne căutăm clienții, iar apoi să-i fidelizăm. Un client mulțumit va vorbi despre tine, iar asta este cea mai bună și ieftină publicitate”, a afirmat deținătoarea francizei de ciocolată.

Potrivit acesteia, adaosul comercial practicat în magazinul lor este de 54 – 56 % pentru ciocolată și 80 % pentru înghețată.

Cei doi soți ne-au mai spus că magazinul le aduce un trai confortabil, dar ca să atingă un nivel superior al veniturilor trebuie să mai deschidă și alte magazine.

Fără impozite timp de cinci ani

În ceea ce privește cheltuielile de funcționare, chiria anuală pe care o plătesc pentru magazinul lor este de 320 de euro pe metru pătrat. Acesteia i se adaugă costurile cu salariile celor doi angajați. Mare avantaj este că în primii cinci ani de activitate, business-ul nu se impozitează.

Referitor la numărul de clienți, aceasta variază în funcție de sezon și perioadă. De exemplu, dacă în luna decembrie numărul lor este de peste 4.000, într-o lună de vară, cei care calcă pragul ciocolateriei sunt de patru ori mai puțini.

“Clienții unei ciocolaterii sunt din ce în ce mai tineri. Dacă la deschidere cumpărau ciocolată persoanele cu o medie de vârstă de 40 – 50 de ani, pe măsură ce trece timpul ne trec pragul clienți din ce în ce mai tineri. Tinerii care au deja un statut social cheltuiesc la fel de mult ca părinții lor, iar cei care înca nu lucrează , optează pentru produsele cu prețuri mici”, a mai spus Iulia Oprea.

Din magazinul său pot fi cumpărate dulciuri precum ciocolată, jeleuri, specialități pe bază de marțipan, drajeuri și înghețată.

Ciocolata este fabricată în Belgia, iar restul specialităților, în Franța.

Toate preparatele sunt realizate în magazin, în colecții permanente, dar și colecții în funcție de perioadă sau sărbătoare, precum cele de Paște, Crăciun, Sfântul Valentin sau Ziua Mamei.

Mai mult de trei sferturi din cifra de afaceri este realizată din vânzările de ciocolată, care costă 39,40 euro kilogramul.

O afacere meteodependentă

“Afacerea noastră este ghidată de sezonalitate. Cu cât este mai frig și urât afară, cu atât vindem mai multă ciocolată. De asemenea, cum se apropie o sărbătoare sau o perioadă specială a anului, clienții vin la noi în magazin pentru a căuta idei de cadou. Ciocolata a devenit un cadou la modă , nu doar o cheltuială bazată pe impuls, așa că prezentările sunt realizate în ton cu noile tendințe ale modei. Ciocolățile le aranjăm delicat în cutii fabricate din materiale fine ca dantela și mătasea. Clientul nostru ofera astfel un cadou dublu, un cadou care se păstrează pentru a deveni apoi un obiect de decor. Vara vindem mai mult specialitățile pe bază de fructe, drajeurile pentru ceremonii dar și, bineînțeles, înghețată”, a povestit deținătoarea francizei.

Sezonalitatea business-ului face ca în luna decembrie să se înregistreze cele mai mari vânzări, astfel că în doar câteva săptămâni se realizează 35 % din cifra de afaceri anuală.

Paștele este a doua perioadă importantă, cu circa 15 % din cifra de afaceri.

Totodată, pe lângă vânzările din magazin, de Paște și de Crăciun, franciza românilor din Franța vinde mult și firmelor, sindicatelor și autorităților.

“Le vindem mai ieftin, cu o reducere de circa 30%, dar compensăm prin volum. Până acum am vândut aproape 6 tone de ciocolată în afara magazinului” , a precizat Iulia Oprea.

De Ziua Naţională a României, Yahoo! News v-a pregătit o serie de articole dedicate frumuseţilor şi valorilor ţării noastre, dar și românilor care au reuşit să îşi croiască un drum de succes în străinătate.

Dacă v-a plăcut acest articol şi apreciaţi această campanie, vă invităm să vă alăturaţi, cu un simplu Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook. 

De Andreea Secrieru

Sursa:| Yahoo News 

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Valeriu Nistor
Valeriu Nistor
Foto: AmCham
 ​Presedintele Camerei de Comert Americane (AmCham) in Romania, Valeriu Nistor, considera ca romanii trebuie sa fie primii care vorbesc frumos despre tara lor pentru ca Romania sa atraga investitii straine. El a subliniat, joi, ca Romania se afla in cele mai importante aliante internationale militare, politice si economice si este cea mai mare piata din Europa de Sud-Est, insa a recunoscut ca problemele persistente legate de birocratia stufoasa si infrastructura precara resping inca investitiile straine. Despre recentele contacte dintre Romania si China, liderul AmCham subliniaza importanta aplicarii acelorasi reguli pentru toti investitorii. 

AmCham Romania si-a prezentat, joi, studiul de impact al companiilor membre in economia romaneasca, la 20 de ani de la crearea organizatiei in Romania.

“Sa nu ne asteptam ca altii sa vorbeasca frumos despre tara noastra, daca noi nu suntem in stare sa vorbim frumos despre noi insine si sa explicam la ce suntem noi buni si unde avem avanteje si de ce ei ar trebui sa lucreze cu noi, ci nu cu alte tari.

Eu nu permit subalternilor mei sa vorbeasca urat despre tara mea, in prezenta mea, pentru ca eu cred ca trebuie sa dam un exemplu. Nu trebuie sa ii asteptam pe altii sa ne imbunatateasca viitorul, noi trebuie sa ne reparam viitorul si hai sa incepem prin a vorbi frumos despre propria noastra tara.  Avem o tara frumoasa si cine nu ma crede sa faca o excursie la cateva sute de kilometri la est sau la sud, pentru un week-end”, a spusValeriu Nistor, presedintele AmCham Romania, country director IBM Romania.

De asemenea, el a subliniat ca in prezent Romania se afla in cea mai favorabila pozitie politica, economica si militara din istorie, ceea ce face ca tara sa fie un loc sigur pentru investitori. 

“Intr-o perioada in care suntem parte a celor mai importante aliante politice, militare si economice din lume si din istorie, noi inca mai credem ca nu avem un viitor bun. Avem un viitor bun, numai ca trebuie doar sa credem in el”, a mai spus Nistor.
El a criticat, insa, lipsa de initiativa a oficialilor romani in promovarea intereselor Romaniei in structurile europene.

Noi abia acum invatam sa ne pozitionam la Bruxelles. Ar trebui sa fim mult mai vocali si mult mai bine orgaizati in a insista pentru interesul nostru acolo. Nu trebuie sa ii urmam pe cei mari, sa asteptam sa vedem ce pozitie au ei si poate sa ii urmam. Trebuie sa fim capabili sa ne promovam interesul nostru“, a afirmat liderul AmCham Romania.

Nistor a subliniat importanta ca Romania sa-si promoveze interesul in organizatiile internationale si in negocierile dintre Uniunea Europeana si Statele Unite, pentru viitorul Parteneriat transatlantic pentru comert si investitii.

“Un punct important este cum ne pozitionam in structurile internationale si ma refer la UE si la Parteneriatul transatlantic cu SUA. Aceste negocieri vor crea oportunitati imense. Noi putem profita, pentru ca suntem unii dintre partenerii-cheie ai SUA in Europa. Sunt multe tari in Europa, dar nu toate au relatia pe care o avem noi cu SUA”, a explicat seful IBM Romania.

3 industrii-cheie ale Romaniei

In viziunea liderului AmCham Romania, punctele forte ale Romaniei ar trebui sa fie 3 industrii-cheie: agricultura, energie, IT.

  • “Intelegem ca a fi independent de importurile de energie este o chestiune strategica nu numai pentru Romania, ci pentru orice alt stat. Si avem un numar de oportunitati pe care ar trebui sa le exploatam”.
  • “O alta industrie-cheie este agricultura, in conditiile in care mancarea nu va fi mai ieftina in viitor, iar alimentele bune nu vor fi mai ieftine in mod sigur. Noi, cu suprafetele noastre de teren agricol, avem oportunitatea sa devenim un jucator cel putin regional in industria alimentara, in agribusiness”.
  • “Datorita unei legislatii favorabile, industria IT este probabil cea mai competitiva industrie a Romaniei. Companiile straine vin in Romania sa investeasca, din doua motive: pregatirea lucratorilor de aici si costul muncii, care nu va creste prea mult in urmatorii ani”.

Punctele slabe ale Romaniei: birocratia si infratstructura precara

Liderul IBM este de parare ca investitorii straini sunt descurajati sa vina in Romania de birocratia inca stufoasa si de lipsa investitiilor statului in infrastructura.

Noi suntem cea mai mare piata din Europa de Sud-Est. Suntem de trei ori mai mari decat Bulgaria, de patri ori si jumatate mai mari decat Serbia, suntem de departe cea mai mare piata din regiune. Asa ca ar trebui sa atragem mai multe investitii, datorita potentialului nostru. De ce nu reusim? Din cauza catorva probleme-cheie: Noi nu ivestim in infrastructura, iar birocratia este inca mare“, a explicat seful AmCham Romania.

Despre potentialele investitii chinezesti: Romania sa aplice aceleasi reguli pentru toata lumea

Presedintele Camerei de Comert Americane in Romania a apreciat ca pozitive potentialele investitii chnezesti care ar urma sa se faca in Romania, in urmamemorandumurilor si acordurilor semnate la Bucuresti cu ocazia vizitei premierului chinez Li Keqiang, insa este foarte important ca autoritatile romane sa aplice aceleasi reguli pentru toti competitorii din piata romaneasca.

“Noi militam pentru un mediu competitiv de foarte multi ani, in care regulile sunt acelesi pentru toti jucatorii. Nu putem sa venim acum si sa spunem brusc ca ne-am razgandit. Competitia la nivel global devine tot mai acerba, iar China este unul dintre jucatorii care vor sa aiba ceva de spus. Cat de competitivi vor fi vom vedea. E o concurenta, nici celelalte companii nu vor sta sa astepte”, a declarat Valeriu Nistor, pentru HotNews.ro.

Ce este important este sa fie aceleasi reguli pentru toata lumea, astfel incat mediul sa creeze un standard competetiv si cei care vor furniza cele mai bune solutii probabil ca vor castiga cursa“, a mai spus liderul AmCham Romania, pentru HotNews.ro.

Intrebat daca documentele semnate la Bucuresti intre oficialii chinezi si romani au substanta reala si vor fi urmate de investitii concrete, Valeriu Nistor a raspuns: “Nu stiu daca au (substanta), nu pe mine trebuie sa ma intrebati, eu sper sa reuseasca, pentru ca vor sa se implice in proiecte de infrastructura si asta va fi un beneficiu pentru absolut toti jucatorii mediului economic”.

Cine este si ce face AmCham in economia Romaniei

AmCham Romania este o organizatie patronala, afiliata unei retelei vaste de Camere de Comert ale Statelor Unite cu reprezentare in intreaga lume care activeaza in special in activitati de lobby pentru companiile membre.
Infiintata in urma cu 20 de ani, de numai 22 de membri, AmCham Romania a ajuns in prezent la 350 de membri, companii americane, romanesti si internationale.

Potrivit studiului de impact realizat de Ernst&Young pentru AmCham Romania, companiile membre au avut la economia Romaniei urmatoarea contributie:

  • Au creat peste 200.000 de locuri de munca in Romania, iar volumul total al investitiilor atinge 20 de miliarde de dolari in cei 20 de ani de activitate.
  • In perioada 2010-2012, investitiile realizate in Romania de companiile membre ale Camerei de Comert Americane se ridica la 1,2 miliarde de euro, respectiv 24% din totalul investitiilor realizate in perioada de referinta.
  • In anul 2011, cele 350 de companii membre AmCham au contribuit la produsul intern brut al Romaniei intr-o proportie de 11,2%.
  • De asemenea, companiile membre AmCham Romania au adus bugetului de stat 7,79% din veniturile din impozitul pe profit, 6,47% din totalul contributiilor la asigurarile sociale pe partea angajatorului si 6,39% din totalul contributiilor la sanatate pe partea angajatorului.
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Centrul Bisericesc Român Ortodox din München (CBROM) împreună cu Consulatul General al României organizează:

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Duminică, 1 Decembrie 2013, ora 18:00

Recital de colinde în beneficiul construirii noului Aşezământ Bisericesc din München.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Concertul binecunoscutului interpret Ștefan Hrușcă va avea loc în biserica „St. Johann Baptist” din Max-Weber-Platz.

Biletele se pot procura
* duminica: la bisericile Alte Haidhauser Kirche (Kirchenstr. 37, la Max-Weber-Platz)  și St. Willibrord (Blumenstr. 36, la Sendlinger Tor),
* peste s pt mân ă: la Capela Sf. Siluan (Paul-Heyse-Str. 19), precum  și
* înaintea începerii concertului.

Prețul unui bilet: 25/20/15/10 EUR.
Accesul în biseric ă se va face începând cu ora 17:30.
Informa ții la telefon 0151-22 14 46 63.

*****************************************************************
1 Decembrie 2013
ora 18:00
Biserica „St. Johann Baptist”
Intrarea: 25/20/15/10 €
*****************************************************************
Adresa:
Johannisplatz 20,
81667 München
Acces:
U4/U5, stația Max-Weber-Platz;
Tram 15, 19, 25, stația Max-Weber-Platz (Johannispl.).
*****************************************************************

Vă așteptăm cu drag,

Rumänische Orthodoxe Metropolie
Paul-Heyse Str. 19,
D-80336
München
www.cbrom.de

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Coborand in istorie, dincolo de simplele informatii pe care le obtinem in scoli si cercetand viata spirituala a stramosilor nostri, vom constata ca dacii, inaintasii nostri, au fost un popor extraordinar, poate cel mai enigmatic dintre toate care au existat. Aflam lucruri despre care nu aveam nici cea mai mica idee. Vedem cat de evoluati spiritual au fost. Si nu doar asta. Remarcam ca au fost poporul initiat al antichitatii, e serie de taine din acele timpuri fiind si acum invaluite in mister. Poate ca, intr-o buna zi, ne vom trezi si vom privi cu uimire in jurul nostru, dandu-ne seama ca suntem urmasii unui popor de exceptie.

Toti cunosc – sau cel putin asa cred – faptul ca steagul dacic este reprezentat de capul de lup cu trup de sarpe. Spre uimirea lor, precizam ca acela nu e trup de sarpe ci trup de dragon, animal fantastic pe care dacii il cunosteau dinaintea chinezilor. Zgomotul produs in lupta de steag era deosebit si baga groaza in dusmani. Dar dincolo de simpla existenta fizica a steagului, acesta simboliza descendenta divina a dacilor. Lupul era reprezentarea totemica a poporului lui Zamolxis. In conditiile in care dragonul era privit ca stapan al norilor, steagul dacic simboliza nivelul spiritual al posesorilor, faptul ca acestia erau, asemeni dragonilor zburatori printre nori, stapani pe o lume aflata dincolo de nori, depasind granitele umanului, depasind conditiile existentiale cunoscute si acceptate in acele vremuri. Asadar, balaurul  dacic era mai mult un demon atmosferic. Nu trebuie confundata notiunea de demon actuala cu cea din vremurile de demult, in care era vorba de o entitate puternica, ale carei actiuni puteau fi atat negative cat si pozitive.

Zmeii – serpii inaripati ai romanilor

Corpul dragonului reprezenta furtuna insasi. Denumirea de dragon a fost preluata de credintele populare sub forma zmeilor. Zmeii erau intruparea unor puteri negative care faceau rau oamenilor. Catind cu atentie povestile romanesti, constatam ca zmeii nu aveau, in principiu nimic cu oamenii. daca ii atacau, faceau asta doar in masura in care oamenii intrau in posesia unor obiecte sau informatii extraordinare, deosebite de cunoastere si nivelul de dezvoltare al oamenilor. Asadar, zmeii erau doar paznicii unor secrete care nu trebuiau sa intre pe mana oricui. Nu trebuie sa uitam ca doar un erou, un Fat Frumos – asadar un individ diferit de cei din jurul lor – reusea sa descopere secretele respective, nimeni altcineva.  Originea etimologica a cuvantului “zmeu” pare imprumutata de la vecinii nostri bulgari, in a caror limba “zei” inseamna “sarpe inaripat”. Cine sa fi fost zmeii pe care poporul nostru i-a dotat cu o forta extraordinara? Care calareau niste cai nazdravani si care nu puteau fi invinsi de toata lumea? De ce mereu zmeii coborau din cer ca sa ia ceea ce le apartinea? De ce nu locuiau, pur si simplu, pe pamant, asemeni tuturor oamenilor? Probabil ca la aceste intrebari vom gasi, intr-o buna zi, raspunsuri. Pana atunci insa, sa ne multumim sa catim cu ochi de adulti povestile copilariei noastre si vom vedea ca putine sunt basmele care nu au un mesaj mistic, initiatic.

Aducatorii de furtuni

Istoricul Vasile Parvan considera ca steagul dacilor reprezinta mai mult un triumf, al luptatorilor daci asupra celbrei fiare. Se pare ca, prin imaginea combinata a fiarei, dacii voiau sa arate ca ei au trecut dincolo de granitele initiatice ale vietii, ca au reusit sa ajunga deasupra conditiei umane. Nu trebuie, in situatia de fata, sa uitam ca dacii nu credeau in moartea propriu-zisa. pentru ei era o calatorie catre tinuturile lui Zamolxis, unde ajungeau doar cei curajosi, cei care aveau puterea sa se depaseasca prin ei insisi. Dovada curajului dacilor sta in insasi obiceiurile lor. Cand era inorat sau erau furtuni, luptatorii dacilor se strangeau si sagetau norii. Iata asadar un popor care avea curajul sa se lupte cu proprii lui zei si demoni. Astfel, ei considerau ca-l ajuta pe Gebeleizis, zeul solar, sa invinga balaurii care aduceau norii. Credinta dacilor in existenta unor fiinte supranaturale era atat de puternica, iar convingerea lor ca puteau invinge acele forte atat  de mare, incat si-a lasat amprenta si asupra crestinismului. In crestinism il avem pe Sfantul Ilie, care a primit puteri de la Dumnezeu sa stapaneasca ploaia. Ilie zboara pe deasupra norilor, intr-un car, de unde arunca cu fulgere si traznete dupa diavoli sau dupa cei care se roaga necuratului.

Credinta stramoseasca era cum ca norii erau ascunsi in locuri greu accesibile, in special in lacuri de prin munti, unde balaurii ii pazesc si ii ridica ori de cate ori vor ei. Unii istorici spun ca, in fapt, balaurii se supuneau unor oameni cu puteri supranaturale, solomonarii, care ii puteau dirija incotro doreau ei pentru a duce ploaia, grandina sau furtuna. Despre solomonari se afirma ca ar fi ultimele ramasite ale unui popor mitic, rahmanii, care-ar fi  existat in vremuri imemoriale. Unele credinte atribuie balaurilor fulgerul si traznetul, imaginandu-i pe acestia  nu numai ca pe aducatori de furtuni, ci si ca niste monstrii care scuipa foc, care au limbi de foc si cozi imense pe care le folosesc atunci cand se lupta intre ei. “ Daca doi balauri se intalnesc, ei sunt furiosi si se lupta si varsa foc pe gura si pe nari si se lovesc cu cozile. Focul pe care-l varsa pe gura este fulgerul iar loviturile pe care si le dau cu coada le numim tunete. “

Niciodata pastorii si taranii nu s-au temut de furtuni si de ploi. Singurele lor spaime erau fata de grandina acre le distrugea recoltele. Grandinile erau produse, in conceptia lor tot de balauri care faceau sa inghete apele cu rasuflarea lor. Se spunea ca balaurii sparg gheata din care fac grandina sau ca fac sa “fiarba pietrele” care inainte de a cadea pe pamant “clocotesc in nori”, o fierbere contrara celei naturale care, in loc sa incalzeasca, ingheata.

Balauri autohtoni

Balaurii sunt de mai multe feluri. Unii sunt cu adevarat monstruosi, au de la 2 pana la 9 capete, fiecare cu cate o limba de foc, cu gheare lungi si puternice si o coada pe masura monstruozitatii lor si uneori chiar si aripi. Altii aveau un aspect cu totul diferit. La acestia din urma “ corpul este asemanator cu al serpilor. El este acoperit cu solzi rosii, verzui sau galbeni. Dupa alte relatari balaurii ar fi fost pe jumatate oameni jumatate sarpe cu solzi de peste. In Muntii Apuseni se crede ca are capul unui cal si corpul unui sarpe, iar in alte zone romanesti are capul unui taur. Balaurul care are multiple forme ale capului nu este un balaur nascut. Credinta generala este ca ei provin din serpi care nu vad oameni timp de un numar mare de ani. Serpii care se transforma in balauri produc o piatra pretioasa, mare cat un ou, pe care o tin in stomac. Piatra le tine de foame si de sete pana cand se transforma in balauri. Daca un om ar fi inghitit piatra se va transforma la randul sau in balaur. Acesti balauri sunt produsul autohton al credintelor noastre populare, iar locuintele lor sunt mereu fie fundul unui lac sau iaz, fie lacurile de munte, insulele mici sau padurile unde nu patrunde suflet de muritor.

Solomonarii, stapani ai balaurilor

Legendele noastre nu spun cand, dar amintesc un fapt ciudat. Si anume, o data, balaurii nostri au cazut sub puterea catorva vrajitori, pe care istoria ii numeste solomonari. In realitate, acei solomonari sunt, asa cum am afirmat anterior, ramasitele unui popor mistic, pastratorul unor taine de nepatruns si ale unor forte de neexplicat. Cand solomonarii voiau sa ridice balaurii in aer, se duceau cu cartea lor, ce cuprandea cuvinte vrajite, pe malul unui lac de munte, tinand in mana un carlig si un frau.

“Cand termina de catit, lovesc apa cu carligul si balaurul iese din lac. Atunci ii arunca fraul pe cap si se ridica cu el in vazduh.”

In functie de zone, acesti stapani ai balaurilor sunt descrisi in anumite feluri. In general insa, ei sunt priviti ca “ oameni inzestrati cu puteri supranaturale… ei sunt stapanii vantului, ei stapanesc norii, ei calatoresc balaurii dusi de nori, ei au puterea, dupa bunul lor plac,  de a aduna sau a raspandii norii, ei provoaca furtunile mari, ei fac timpul urat sa se instaleze intr-o regiune si nimicesc cu grandina intreg tinutul. Intotdeauna sunt cei care au puterea de a provoca sau de a o face sa stea. “.

Uneori solomonarii erau considerati drept oameni sfinti, care stiau sa citeasca in stele. Coborand din nou in vremea dacilor, constatam cu surprandere ca aici gasim o categorie speciala de preoti-magicieni, numiti skistai (uneori ktistai), care inseamna “calatori ai norilor”.

Solomonarii isi alegeau locuri muntoase pentru a-si construi casele. “ de acolo ei coboara in sate ca cersetori pentru a pune la incercare inima oamenilor. Sau stau la panda in timpul noptii, in marginea satelor, pentru a-si da seama ce fel de oameni locuiesc acolo. Daca oamenii unui sat oarecare ii primesc bine, dandu-le de pomana mai ales alimente, atunci ei devin protectorii lor. Dar daca, sosind intr-un sat, sunt rau primiti, atunci necaz va fi pentru acel sat. Solomonarul se duce la un loc unde sunt balauri… face pe unul sa iasa, il incaleca, se ridica la cer, dezlantuie furtuna, tunetele, fulgerele, dar mai ales grandina…” Cum se aparau unele sate impotriva balaurilor care aduceau ploaia? “…pentru timp urat se infige in pamant un obiect de fier ascutit, mai ales un topor sau o secure, dar si un cutit, un fus sau un harlet (toate cu taisul in sus), pentru ca balaurului ii este frica de topor…”

Se mai spune ca balaurii se mai tem de ustensilele folosite pentru coacerea painii – vatrai, lopata… La ora actuala nu se stie inca daca sagetile pe care le foloseau dacii ca sa alunge norii erau facute dintr-un anumit tip de lemn sau daca, inainte de a fi trase inspre cer, ele erau supuse vreunui ritual magic pentru a avea efect asupra animalului fantastic.

Daca Herodot in povestirile sale descria in povestirile sale un demon al furtunilor, pe Columna construita din porunca lui Traian apare viziunea unui balaur invins, un trofeu al luptatorilor daci. Aceasta reprezentare este foarte importanta, Traian dorand sa arate ca el si armatele sale nu au invins un popor oarecare ci un popor ales, niste luptatori care triumfasera deja asupra dragonilor ce zburau printre nori, acele animale legendare a caror existenta se pierdea in negura timpului, undeva intre realitate si supranatural.

Eliszar

Sursa: Horoscop-astrologie

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

farmland

  • Foreign citizens will be able to buy farmland in Romania after the 2014 liberalization but Romanians will have pre-emption rights to purchase land that is up for sale, according to a new draft bill, informs Mediafax.

The Ministry of Agriculture had previously proposed a draft bill which would have imposed stricter conditions on those looking to buy farmland in Romania, be they Romanians or foreigners. According to the initial draft, ownership of farmland was to be limited 100 hectares and interested buyers had to prove they had background in farming and agriculture related know-how. The bill was criticized by legal experts who argued that if passed into law, it would have blocked the market.

According to the latest draft, the only limitation that will be imposed on foreign buyers will be that Romanians have pre-emption rights to purchase farmland that is up for sale.

According to Mediafax, the bill will be discussed in a government meeting this Wednesday.

From January 1, 2014, non-resident foreign citizens are set to be able to buy local land, under Romania’s Treaty of Accession to the EU. As land prices continue to be much cheaper in Romania than throughout the rest of the EU, local farmers complain they will face unfair competition from international players who have far greater financial power.

The liberalization has frequently been debated over the past couple of years, with many fearing that unless restrictions are imposed, come 2014, massive farmland acquisitions will be made by foreigners.

However, foreign investors can, and many have, circumvented the existing legislative restriction by purchasing land through locally registered companies. Some 8.5 percent of the country’s arable farmland is estimated to be already controlled by foreigners, according to official data.

AUTOR Simona Bazavan

Sursa: Business Review

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva