Jurnalistul specializat in articole despre calatorii Seth Kugel, de la prestigioasa publicatie americana New York Times, a publicat un material despre Transilvania, dupa ce a vizitat Sighisoara si castelele Bran si Pelisor.

Kugel a vizitat Transilvania avand de gand sa scrie un articol care sa nu contina nicio refererinta la Dracula, personajul din cartea lui Bram Stoker.

Desi a vizitat numeroase orase medievale, Kugel sustine ca Sighisoara este unul dintre putinele care-si pastreaza acest aer, cu casele vechi inca locuite. “Lucrurile nu s-a schimbat prea mult” in acest oras din 1897, cand Bram Stoker a publicat cartea despre mitul lui Dracula, scrie jurnalistul inNew York Times.

Seth Kugel s-a delectat si cu preparate culinare cu specific romanesc, apreciind foarte mult papanasii, scrie stirileprotv.ro.

Aproximativ 20.000 de persoane au fost asteptate in vara trecuta sa participe la Festivalul “Sighisoara Medievala”, organizatorii evenimentului sustinand ca locurile de cazare au fost ocupate in proportie de 99%.

Potrivit acestora, cetatea Sighisoara este singura cetate medievala locuita din Europa.

Sursa: Daily Business

O fabrică de încălţăminte din comuna Dobroieşti, judeţul Ilfov, specializată pe produse cu specific militar, îi va încălţa anul acesta pe militarii şi pompierii cubanezi. Patroana, Natalia Bătăgoi, susţine că va livra în jur de 40.000 de perechi anul acesta.

O fabrica din Ilfov îi va incalta pe militarii cubanezi
Foto: Getty Images

O fabrica de încălţăminte cu o capacitate de 300 de perechi de încălţăminte pe zi din comuna Dobroieşti, judeţul Ilfov va începe în perioada următoare livrările către Cuba. Firma Prod Stefano SRL, controlată de Natalia Bătăgoi (74 de ani) este activă pe piaţa locală din 1993 şi este specializată în producerea de încălţăminte cu specific militar şi de protecţie, fiind unul dintre furnizorii Ministerului de Interne, Ministerului Apărării şi şcolilor militare.

“Vom relua exporturile. Foarte curând o să semnez un contract de export către Cuba. Vom livra încălţăminte de protecţie şi încălţăminte militară pentru personalul Ministerului de Apărare din Cuba şi pentru pompierii de acolo. Este un contract de 40.000 de perechi pentru anul acesta”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Natalia Bătăgoi. Potrivit acesteia, valoarea totală a contractului se cifrează la aproximativ 3,2 milioane de lei (aproximativ 700.000 de euro).

Nu are nevoie de magazine

Pentru Prod Stefano, în jur de 70% din cifra de afaceri este asigurată prin contracte cu companii mari de stat şi private precum Compania Naţională de Căi Ferate, Romtelecom, dar şi o multitudine de firme de protecţie şi pază. De asemenea, compania comercializează şi online, în foarte mică măsură însă. “Lucrez de 21 de ani în această industrie şi niciodată nu am simţit nevoia unui magazin. Cine comandă 1.000 de perechi poate veni să le ia de aici”, ne-a declarat Bătăgoi.

Fac angajări

Acum, la fabrica de la Dobroieştoi lucrează doar 16 angajaţi, dar compania va mai angaja. “Vom mai angaja şi alte persoane, pentru că avem nevoie de forţă de muncă pentru a onora contractul cu Cuba”, mai spune managerul Prod Stefano SRL. Compania a raportat în 2012 afaceri de aproximativ 170.200 de euro, faţă de aproximativ 208.000 de euro cu un an în urmă

Andrei Trifan din Vărzăreşti, Nisporeni, inspirat de mirosul prunelor uscate din copilărie, a dezvoltat o afacere de succes pe care o consideră o moştenire de nepreţuit pentru copiii săi, scrie ziarulnational.md.

Aroma prunelor uscate şi cuptorul de lut i-au marcat copilăria lui Andrei Trifan, care nu s-a gândit că această îndeletnicire specifică locurilor îi va servi drept sursă de venit şi îi va umple inima de mândrie. A lucrat inginer-mecanic, iar ulterior a decis să se orienteze şi spre alt gen de activitate.

• Copilărie cu prune afumate

„Nu pot să uit cuptoarele în care ardea domol focul, iar după puţin timp plutea o aromă de nedescris a prunelor afumate. Cred că am ales anume să investesc în acest gen de activitate, pentru a nu mă despărţi de amintirile frumoase. Am început acum 20 de ani şi uscam prunele exact cum o făceau părinţii mei, în cuptor făceam focul cu lemne, dar a început să scadă cererea pentru astfel de prune. Toţi voiau să cumpere prune prelucrate în condiţii de fabrică şi am decis că e timpul să dezvolt afacerea”, povesteşte prunarul.

 

• Cum sunt uscate prunele

Andrei Trifan îşi aminteşte că, în urmă cu 12 ani, a investit 30 de mii de dolari în modernizarea uscătoarelor pentru prune şi spune că aceasta i-a înlesnit munca şi i-a mărit capacitatea de producţie. Înainte de a cumpăra utilaj special, munca era mai migăloasă.

Este vorba despre nişte vagonete cu rotile care circulă pe şine înguste ca pentru tren. În interiorul vagonetei sunt 25 de poliţe din aluminiu pe care sunt aşezate prunele.Vagonetele intră în cuptorul încălzit până la maximum 80°C şi peste două ore sau două ore şi jumătate prunele ies prin cealaltă parte a cuptorului gata uscate”, a explicat Andrei Trifan mecanismul de uscare a prunelor.

“Insist ca totul să fie curat şi frumos”

Capacitatea cuptorului este de până la 900 de kilograme de prune, iar în 24 de ore sunt uscate cca 10 tone de fructe. Agricultorul spune că până acum cumpăra prune de la săteni, însă în acest an a reuşit să culeagă prima roadă de pe cele zece hectare de pruni sădiţi între timp. Din cele 200 de tone de prune culese se obţin 45-50 de tone de fructe uscate. Toată cantitatea este comercializată pe piaţa rusească şi, indiferent de cerinţe, gospodarul susţine că îşi doreşte să ofere produse calitative şi competitive.

„Insist foarte mult ca totul să fie curat şi fructele să fie ambalate frumos, în cutii de carton. Prunele sunt calibrate şi aranjate frumos. Muncim cu mai mulţi lucrători la cuptoare, iar eu am grijă ca totul să fie igienic”, afirmă Andrei Trifan

• Ruşii caută nod în papură

Întreprinzătorul vinde producţia la o bază angro, dar şi la o piaţă. „A fost mai dificil în acest an, deoarece am trecut prin controale suplimentare, dar şi în piaţa unde vindeam stăteau poliţişti care căutau nod în papură. Din şase exportatori de la noi din sat care exportau în Rusia, am rezistat doar eu”, zice Andrei Trifan.

Preţurile medii oferite pe piaţa rusească la achiziţionarea angro sunt de circa trei dolari pe kilogram. Omul de afaceri spune că nu poate să vorbească de profit, deoarece tot ce face investeşte în dezvoltarea afacerii. „Tot ce fac investesc în utilaje şi avem şi cheltuieli foarte mari. Pentru a transporta un tir încărcat cu 21 de tone de prune uscate eu cheltuiesc circa 12 mii de dolari”, a precizat agricultorul.

 

• “Vreau să las ceva frumos”

Andrei Trifan şi-a procurat utilaj agricol în sumă de circa 500 de mii de lei moldoveneşti, o parte prin intermediul unui program de subvenţionare şi zice că intenţionează să afle totul despre posibilităţile de export pe piaţa europeană. „Am trei copii care sunt mândria mea şi cărora vreau să le las ceva frumos în urmă. De aceea, cred că trebuie să ne gândim la viitor şi nu să aşteptăm să ne îmbogăţim imediat. Această muncă reprezintă un refugiu pentru mine, care îmi aduce multă linişte şi satisfacţie”, a conchis pe o notă optimistă prunarul.

Satul Vărzăreşti din Nisporeni este cunoscut prin faptul că uscarea prunelor reprezintă o sursă de venit pentru o mare parte dintre localnici, iar Andrei Trifan se mândreşte cu faptul că a fost primul care a ridicat această îndeletnicire la nivel de afacere de succes.

 

Sursa: financiarul

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Gerea a fost invitatul special la o întâlnire cu cele mai importante companii austriece, în cadrul evenimentului “Romania Business Breakfast”, organizat de Biroul Comercial al Austriei la Bucureşti în colaborare cu Societatea Companiilor Hoteliere Grand SRL.

La eveniment au participat ambasadorul Austriei în România, E.S. Michael Schwarzinger, Consilierul Comercial al Ambasadei Austriei, Rudolf Lukavsky, alături de directorul general Grand SRL, Gregor Aushauser.

Invitat special la reuniune, ministrul Andrei Dominic Gerea a prezentat în faţa invitaţilor priorităţile Ministerului Economiei în perioada următoare şi a răspuns întrebărilor legate de politica de dezvoltare economică a României.

‘Ambasadorul Michael Schwarzinger a reiterat importanţa economiei româneşti pentru investitorii austrieci şi interesul acestora pentru proiecte de afaceri din România, în special în zona energiei şi a infrastructurii de transport. La rândul său, ministrul Andrei Gerea a accentuat preocuparea Guvernului României şi a ministerului pe care îl conduce pentru stabilitate şi predictibilitate. El a semnalat investitorilor austrieci prezenţi la reuniune măsurile de restructurare, de reducere a cheltuielilor bugetare, de stabilitate fiscală şi, acolo unde a fost posibil, măsurile de reducere a fiscalităţii, amintind în context menţinerea cotei unice şi reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS, pe care ministrul a anunţat-o pentru cel de al doilea semestru al anului 2014′, se arată în comunicatul ministerului.

Potrivit documentului citat, toate acestea au sporit optimismul mediului de afaceri şi au dus la o creştere economică importantă a României în 2013 prin creşterea exporturilor datorată orientării către pieţe noi în afara Uniunii Europene şi creşterea producţiei industriale.

‘România oferă condiţii şi are potenţial economic pentru partenerii străini’, a ţinut să precizeze ministrul Andrei Gerea investitorilor austrieci.

‘Trebuie să fructificăm acest potenţial, atât la nivel politic, cât şi la nivel economic’, a adăugat oficialul român.

Ministrul Economiei a oferit celor prezenţi exemplul unor companii aflate în portofoliul ministerului care, deşi au probleme financiare, deţin un potenţial important de dezvoltare: Romaero Băneasa – din domeniul aeronautic, Oltchim – în domeniul petrochimiei, alături de alte companii din zona minieră şi a industriei de apărare.

‘Foarte importante pentru zona de acţiune a Ministerului Economiei sunt aprobarea noii legi a minelor, care va permite redeschiderea unor proiecte miniere importante, dar şi revitalizarea industriei de apărare prin separarea producţiei în scopuri militare de cea în scopuri civile. Ministrul Andrei Gerea a invitat investitorii austrieci la un dialog deschis şi constant cu Ministerul Economiei, asigurându-i de toată disponibilitatea personală în acest sens şi exprimându-şi de asemenea dorinţa ca această instituţie să devină un punct de contact şi consiliere pentru toţi investitorii’, se mai arată în comunicatul Ministerului Economiei. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Sursa: Financiarul

 

Foto: AGERPRES ARHIVA / VIOREL LAZARESCU

Criticul literar Titu Maiorescu, mentorul ”Junimii”, spunea despre marele poet: ”Pe cât se poate omenește prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui și forma limbei naționale, care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești.”

Foto: Sărbătorirea nașterii lui Eminescu, la bustul și teiul poetului, în parcul Copou din Iași (AGERPRES ARHIVA / ADRIAN CUBA)

Camera Deputaților a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naștere a lui Mihai Eminescu a devenit zi a Culturii Naționale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă și două abțineri.

Proiectul a fost inițiat de 50 de deputați și  senatori PSD și de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această inițiativă. În expunerea de motive a inițiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes național”.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie — Ziua Culturii Naționale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Există precedente pentru această sărbătoare și în alte țări europene. Astfel, în Spania, Ziua Culturii a fost aleasă în ziua morții lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut Luis de Camoes. Și autoritățile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naștere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naționale.

Eminescu, ”poetul nepereche a cărui operă învinge timpul”

De ce a fost aleasă ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Naționale? Poate pentru că ”El e cel care a spus că teiul e sfânt. El e cel al cărui nume nu se cade să fie luat în deșert. (…) El e cel care oricâte desnădejdi ne-ar încerca ne dă temeiuri ca totuși să nu desnădăjduim” (Geo Bogza). Poate pentru că reprezintă ”omul deplin al culturii românești” (Constantin Noica). Poate că niciodată nu e prea mult să-l recitim pe poetul, prozatorul, dramaturgul, ziaristul și gânditorul Mihai Eminescu.

”Pentru a fi onești și autentici, când vorbim despre Eminescu, trebuie mai întâi să-l recitim. (…) Un student român la Viena și Berlin, care știa germana și franceza, voia să absoarbă istoria religiilor, astronomie, filosofie, fizică, etnopsihologie, geopolitică, să facă simultan metafizică și gazetărie angajată. Un suflet romantic dedat armoniei universale, dar pe care malaxorul politicianismului valah l-a spulberat întru nimicnicia firii sale. Ce lecție mai sublimă și mai tristă, totodată, de românitate se poate închipui?”, spunea criticul literar Dan C. Mihăilescu, într-un portret inedit făcut lui Eminescu.

Foto: Bustul poetului Mihai Eminescu în parcul Copou din Iași (AGERPRES ARHIVA / ADRIAN CUBA)

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. A fost poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant și de teoriile lui Hegel.

Foto: Casa memorială ‘Mihai Eminescu’ din Ipotești (AGERPRES ARHIVA / CRISTIAN LUPASCU)

A fost activ în societatea Junimea și a lucrat ca redactor la Timpul. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902. A murit la 15 iunie 1889, la 39 de ani, la București, iar la 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

În cartea dedicată vieții lui Mihai Eminescu, George Călinescu a scris: ”Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.

Primul care a intuit marele efect modelator al creației eminesciene a fost Titu Maiorescu: ”Eminescu a făcut ca toată poezia acestui secol să evolueze sub auspiciile geniului său, iar forma înfăptuită de el a limbii naționale să devină punctul de plecare pentru întreaga dezvoltare ulterioară a veșmântului și cugetării românești”.

Foto: Lansarea, în premieră la Ipotești, de către Academia Română, a copiilor fidele ale unei parți dintre manuscrisele poetului Mihai Eminescu (AGERPRES ARHIVA / CRISTIAN LUPASCU)

Eminescu a fost o personalitate copleșitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligență, memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european, bogăția și farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că ”fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci”(Tudor Vianu).

”A vorbi de poet este ca și cum ai striga într-o peșteră vastă…Nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă și să legene, din depărtare, delicata lui singurateca slavă” (Tudor Arghezi).

Nume de rezonanță, repere ale culturii românești

Alături de Eminescu, literatura română a strălucit prin alți doi mari clasici: Ion Creangă și Ion Luca Caragiale.

Născut la 1 martie 1837, la Humulești, Creangă a fost recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, dar mai ales datorită operei sale autobiografice ”Amintiri din copilărie”, care i-a stabilit reputația de mare prozator. Exprimarea frazei, scoaterea la iveală a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii și sinceritatea cu care povestește cele mai intime detalii ale vieții lui de copil fac din opera lui Creangă una dintre cele mai însemnate ale literaturii române. Creangă a murit la 31 decembrie 1889, la Iași.

Foto: Casa memorială Ion Creangă din Humulești (AGERPRES ARHIVA / BOGDAN BARBULESCU (C)

Ion Luca Caragiale s-a născut la 30 ianuarie 1852, în satul Haimanale (astăzi I.L. Caragiale), județul Dâmbovița. Dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist, este considerat cel mai mare dramaturg român, prin faptul că a reflectat cel mai bine realitățile, limbajul și comportamentul românilor. Opera sa i-a influențat pe alți dramaturgi, între care Eugen Ionesco. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. A murit la 9/22 iunie 1912, la Berlin.

Anul 2014 va fi marcat de împlinirea a 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, a lui Ion Creangă și a Veronicăi Micle.

Cultura noastră se mândrește și cu nume mari ale sculpturii. Cel mai renumit sculptor român, Constantin Brâncuși, s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobița, județul Gorj. În 1904 a plecat pe jos spre Paris, cu popasuri la Budapesta și Viena. S-a stabilit o vreme la Munchen, unde a frecventat cursurile Academiei regale de belle arte. Anul 1915 a marcat o premieră în cariera lui Brâncuși, primele lucrări în lemn: “Cariatide”, “Fiul risipitor”, “Noul născut”. În 1916 a realizat prima “Coloană a Sărutului” (folosită apoi ca motiv sculptural pe stâlpii “Porții Sărutului”). La 11 februarie 1935 Constantin Brâncuși a acceptat propunerea Ligii naționale a femeilor din județul Gorj de a înălța la Târgu Jiu o “Coloană” în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial și a început să lucreze la proiectele monumentului din Târgu Jiu.

Foto: Poarta Sărutului, sculptură în piatră realizată de Constantin Brancuși, parte a tripticului Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu (AGERPRES ARHIVA / CONSTANTIN DUMA)

Pentru a alege piatră pentru “Poarta Sărutului”, în 1937 a mers la carierele de la Pietroasa, Banpotoc, Baciu, Ruschița. În octombrie a lucrat la finisarea ansamblului din Târgu-Jiu, iar anul următor, la 20 august, a terminat lucrările “Coloanei fără sfârșit” și au fost așezate “Masa tăcerii” și scaunele în parcul de la Târgu Jiu. A murit la 16 martie 1957.

Un alt nume mare al sculpturii române este Ion Irimescu, născut la 27 februarie 1903, în comuna Preotești, profesor și membru al Academiei Române. A murit la 28 octombrie 2005, la Fălticeni.

Muzica românească a ajuns pe meridianele lumii atât prin compozitori de seamă, cât și prin artiști, dirijori, instrumentiști.

Cel mai important muzician român, George Enescu, s-a născut la 19 august 1881, la Liveni-Vârnav, județul Botoșani. Compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor, este cunoscut în lume prin celebra Rapsodie română nr. 1 în La major, Op. 11 (1901), dar și prin Suitele orchestrale (cea mai cunoscută fiind ”Săteasca”), cele trei Simfonii, opera ”Oedip”. A murit la 4 mai 1955, la Paris (Franța).

Un alt nume mare este cel al dirijorului și compozitorului Sergiu Celibidache. Născut la 28 iunie 1912, la Roman, județul Neamț, membru de onoare al Academiei Române, a fost recunoscut ca dirijor neîntrecut a simfoniilor lui Anton Bruckner, precum și al impresioniștilor francezi, de la Claude Debussy la Maurice Ravel. Stilul său dirijoral era foarte original, fiind cunoscut în special pentru varietatea tempo-urilor. A murit la 14 august 1996, la La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret, Franța.

Celebrul violonist Ion Voicu, fost elev al lui George Enescu, s-a născut la 8 octombrie 1923, la București. În anul 1946, Yehudi Menuhin a organizat la București un concurs muzical, iar Ion Voicu a obținut primul loc. A fost primul violonist român care a cântat la o vioară Stradivarius, care a fost achiziționată de statul român, în 29 august 1956, de la firma Henry Werro, la prețul de 80.000 de franci elvețieni. A murit la 24 februarie 1997.

Foto: Ion Voicu, marele violonist de reputație internațională, fost director al Filarmonicii “George Enescu” din București (1972-1982) (AGERPRES ARHIVA / ARMAND ROSENTHAL)

Soprana Angela Gheorghiu, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume, s-a născut la 7 septembrie 1965, la Adjud, județul Vrancea. A cântat pentru prima oară în străinătate la Basel, în ”Elixirul dragostei” de Gaetano Donizetti. A cântat apoi, în 1992, la Royal Opera House din Londra în rolul Zerlina, din ”Don Giovanni”, urmat de rolul Mimi din ”Boema” de Giacomo Puccini, apoi în ”Adina” la Opera de Stat din Viena și la Opera din Hamburg. În 1993 a cântat prima oară la Metropolitan Opera, în ”Boema”. La Royal Opera House (Covent Garden) a triumfat în mult aplaudata ”Traviata”, în 1994. Vocea ei este considerată de critica internațională drept o combinație între vocile Mariei Callas și Renatei Tebaldi.

Foto: Soprana Angela Gheorghiu în recital pe scena Teatrului Municipal ‘Bacovia’ din Bacău (AGERPRES ARHIVA / CORNEL CEPARIU)

Pictorul Nicolae Grigorescu, născut la 15 mai 1838, în Pitaru, județul Dâmbovița, este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești. Într-un moment decisiv pentru constituirea culturii României moderne, când în poezie se afirma geniul lui Eminescu, Grigorescu a realizat o spectaculoasă înnoire a limbajului plastic. Influența covârșitoare pe care a avut-o asupra contemporanilor lui a marcat și evoluția generației ce i-a urmat. A murit la 21 iulie 1907, la Câmpina.

Foto: Lucrarea ‘Cârciumă la Rucar’ de Nicolae Grigorescu (AGERPRES ARHIVA / LUCIAN TUDOSE)

Theodor Aman, pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București, s-a născut la 20 martie 1831, la Câmpulung-Muscel. Noutatea pânzelor sale ține de încercările de luminare a paletei, de surprindere a instantaneului, ce amintesc de experiențele unor artiști francezi care pictau în aer liber, la Barbizon, în împrejurimile Parisului, unde s-au pus bazele impresionismului. A excelat în creațiile de inspirație istorică. A murit la 19 august 1891, la București.

Unul dintre reprezentanții de seamă ai picturii contemporane este Ștefan Câlția. Născut la 15 mai 1942, la Brașov, a absolvit Institutul de Arte Plastice din București ca șef de promoție la clasa lui Corneliu Baba. Operele sale au fost expuse în Norvegia, Elveția, Danemarca. Picturile sale au fost achiziționate de Muzeul de Artă Contemporană din Oslo, Norvegia, Muzeul de artă fantastică de la Gruyere, Elveția, precum și de Muzeul Național de Artă, Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Foto: Pictorul Ștefan Câlția (AGERPRES ARHIVA / SANDA BRUMARESCU)

Teatrul și filmul din țara noastră au fost cunoscute la nivel internațional prin actori și regizori de marcă și prin creațiile acestora. O figură emblematică în teatrul și filmul românesc este maestrul Radu Beligan. Seniorul teatrului românesc reprezintă nu doar un monument de talent, ci și un artist unic — prin glasul său inconfundabil, prin dragostea și plăcerea cu care urcă pe scenă și cu care joacă de 75 de ani, prin ”averea” de roluri în teatru și film pe care a adunat-o de-a lungul unei cariere impresionante. Născut la 14 decembrie 1918, la Galbeni, în apropiere de orașul Roman, a studiat la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică, unde a avut-o profesoară pe Lucia Sturdza Bulandra. De-a lungul carierei a jucat pe scenele celor mai mari teatre bucureștene, fiind cel care a înființat Teatrul de Comedie, al cărui director a fost timp de opt ani (1961-1969). De-a lungul carierei, a realizat peste 80 de roluri în teatru și 30 în filme. Este primul actor român căruia i s-a acordat Ordinul Național al Legiunii de Onoare franceze în grad de Ofițer. La 15 decembrie 2013 maestrul Radu Beligan a primit titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru, din partea Guinness World Records.

Foto: Maestrul Radu Beligan, la finalul premierei absolute a spectacolului ‘Lecția de violoncel’ de Mona Radu, în regia lui Felix Alexa (AGERPRES ARHIVA / LUCIAN TUDOSE)

Unul dintre cei mai mari regizori români a fost Liviu Ciulei, sub a cărui conducere Teatrul Bulandra devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând practic în același timp, marii regizori de teatru David Esrig, Lucian Pintilie și Radu Penciulescu. Născut la 7 iulie 1923, la București, Ciulei a fost nu doar regizor, ci și actor, scenograf, arhitect și profesor. A părăsit România în anul 1980 și a lucrat în multe țări din Europa, precum și în Statele Unite ale Americii, Canada și Australia. A fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Columbia University și New York University în New York City. A murit la 25 octombrie 2011, la München, Germania.

Foto: Regizorului Liviu Ciulei i-a fost decernat, în 2010, premiul ‘Lux Mundi’ (AGERPRES ARHIVA / LUCIAN TUDOSE)

Tânăra generație de regizori este reprezentată pe plan internațional de Cristian Mungiu. Născut la 27 aprilie 1968, la Iași, a devenit celebru prin selectarea filmului ”4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” de către juriul Festivalului de Film de la Cannes. După ce a primit Premiul acordat de Federația Internațională a Presei Cinematografice și premiul acordat de administrația educației naționale din Franța, Mungiu a câștigat, la 27 mai 2007, Marele Premiu al Festivalului Internațional de Film de la Cannes — Palme d’Or. Filmul a fost nominalizat și la premiile ”Globul de Aur”.

Foto: Regizorul Cristian Mungiu (AGERPRES ARHIVA / LIVIU SOVA)

Școala de arhitectură românească a devenit celebră în lume prin nume ca Ion Mincu sau Petre Antonescu.

Născut la 20 decembrie 1852, la Focșani, Ion Mincu a fost promotor al unui stil românesc în arhitectură, cunoscută și ca arhitectură neo-românească, integrând în operele sale specificul arhitecturii tradiționale din România. Exemple în acest sens sunt Casa Lahovari (1886), Casa Doina (1882-1892), Școala Centrală de fete din București (1890), Casa Monteoru — sediul Uniunii Scriitorilor (1887-1888), Casa Vernescu (1887-1889). A murit la 6 decembrie 1912, la București.
Foto: Arcul de Triumf, creație a arhitectului Petre Antonescu (AGERPRES ARHIVA / SORIN LUPSA)

Petre Antonescu, născut la 29 iunie 1873, la Râmnicu Sărat, a fost arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice și academician român, care s-a impus printre personalitățile de frunte ale școlii de arhitectură românească. În 1945 a fost ales membru titular al Academiei Române. Printre lucrările sale cele mai reprezentative se numără fosta clădire a Primăriei Municipiului București (1906-1910), fosta clădire a Băncii de Investiții din București (1915-1923), Arcul de Triumf, monument închinat Unirii Tuturor Românilor din 1918, inaugurat la 1 decembrie 1936. A murit la 22 aprilie 1965, la București.

Toate aceste nume, care au dus faima culturii noastre în lume, constituie motive de mândrie pentru orice român. Fie că sunt din literatură, din muzică, din teatru sau film, din sculptură, pictură ori arhitectură, au marele merit de a fi dus Cultura Națională mai departe de granițele țării și îi sărbătorim pe toți la 15 ianuarie, în fiecare an. AGERPRES (Documentare — Marina Bădulescu, editor: Antonia Niță)

Sursa: agerpres

In order to have special effect, better  image and sound, you need to have Power Point in your computer.

Click on the next link:

ROMANIA 1

ROMANIA 2

ROMANIA 3

ROMANIA 4

ROMANIA 5

ROMANIA 6

ROMANIA 7

ROMANIA 8

ROMANIA 9

 

CASA POPORULUI

DELTA DUNARII

MANASTIREA HADAMBU

MANASTIRI BUCOVINA