Romania on TOP 10

Facebook Twitter Email

Some historians regard Valcea as the birthplace of Romanian spirit.

Photo credit: (c) Liviu POPESCU / AGERPRES ARCHIVE

“Anyway, one is for certain as regards the promotion of Romanian language in Valcea. The unrelenting scriptorium activities of the calligraphers and miniaturists from the monasteries of Cozia, Bistrita, Govora, the diligence of the translators and the books printed here have all been part of the programmatic efforts pursuing the replacement of Slavonic with Romanian,” says philologist and Professor Ion Soare.

A conclusive example in this respect is provided by the work of monk Mardarie from Cozia, the “Slavonic-Romanian Lexicon and the Meaning of Names” put out in 1649, the first dictionary preserved until today, with 4,574 Slavonic entries accompanied by their correspondent in Romanian.

Voivode Matei Basarab brought in 1637 a print shop to the Govora Monastery and founded here the “first school of culture in Wallachia, providing it with an income of 1,000 ducats, an amount the Prince was offering the abbot of the Govora Monastery, Meletios, for keeping the school and the print shop up and running, for the prints, as well as for paying the teachers,” relates historian Florin Epure, director of the Valcea County Cultural Directorate.

In 1640, the first Romanian language book on the territory of Wallachia is put out by the Govora print shop: the Church Code of Laws, also known as the Small Code of Laws (because of its format) or the Govora Code.

“The book was printed in seven months thanks to the diligence of Meletius the Macedonian, who had lived in the spiritually uplifting atmosphere of the Zographou Monastery of Mount Athos, and who had learned the technique of printing at the monasteries headed by Metropolitan Petru Movila and with hieromonk Stephen from Ohrid,” says Florin Epure.
The Code of Laws is a collection of laws both for clerics and laymen.

“There are various opinions that Valcea is also the place where the first printed book in the entire Romanian territory appeared. It’s the ‘Euchologion’ of Makarios, the first Slavonic edition of the most important book of the Orthodox liturgical services; the Bistrita Monastery and the Dealu Monastery in Targoviste are in a dispute as to where the first printed book was put out. According to a title deed released by Voivode Mihnea, the book appeared on November 10, 1508. A documented fact is that in 1861 writer Alexandru Odobescu found at the Bistrita Monastery located in Valcea County seven copies of Makarios’s ‘Euchologion’,” reports Archimandrite Veniamin Micle in his book “Hieromonk Makarios, the Romanian typographer (1508—1512),” p. 40.

“With its possessions of liturgical treasures, estates, incomes from custom dues and tax exemptions, with its important library dating from the sixteenth century, the Bistrita-based monastery founded by the noble family of the Craiovesti has been for Wallachia what Neamt has been for Moldova,” adds historian Florin Epure.

In 1861 Alexandru Odobescu “reports having found in Bistrita 150 manuscripts of which 80 in Slavonic, 40 in Romanian and 30 in Greek,” and in 1884 historian, archaeologist and epigrapher Grigore Tocilescu collected from Bistrita “two hundred sixty two books in Romanian, Greek and Slavonic, as well as Slavonic and Romanian manuscripts” (as states Archimandrite Veniamin Micle in his book “The Bistrita Monastery of the Oltenia Region,” p. 241).

This is where the most important Romanian school comes into being in the sixteenth century. In 1620 monk and chronicler Mihail Moxa writes at Bistrita the first universal history titled “The Chronograph of Wallachia.” The manuscript is currently kept in Moscow. Its importance resides in the fact that after approaching in the beginning problems of universal history, the author gets in the end to talk about the history of Romanians, presenting, among others, the battle given by Mircea the Elder at Rovine (this description is considered to be the source of inspiration for poet Mihai Eminescu’s ‘Third Epistle’). To accomplish his work, Mihail Moxa used important documents of that time: “The Chronicle of Constantine Manasses” (12th century), the “Chronographikon syntomon” by Patriarch Nikephoros of Constantinople”,”The New Serbian Chronicles”,”The Bulgarian Anonymous Chronicle.”

Beyond the competition for the honor of having released the first printed book, what is clear to the historians is that the print shop in Ramnic placed the town on the chart of major cultural centers as an ancient Wallachian pole of printing efflorescence.

“It all starts on March 16, 1705, when Anthimos of Iviria is appointed Bishop of Ramnic,” says Ion Soare.

Setting off for Ramnic — where he will stay until January 27, 1708 — from Snagov, where he had been serving as abbot of the local monastery, Anthimos of Iviria took with him a part of the printing equipment from Snagov. These presses that could print both in Romanian and Greek rolled out numerous books, which will build the fame of the city of at the foot of the Capela hill as a true “capital of master typographers,” as historian Nicolae Iorga puts it.

The first book to appear in the new Ramnic print shop is the Greek-language “Tome of Joy” (1705), which is a response on behalf of the Orthodox Church to the expansionist trend of Catholicism and Calvinism. As many as 58 typographers, engravers, correctors and typesetters were known in the period 1705-1825, during the lifetime of the print shop. Some great scholars will work here, leaving a strong mark on the spiritual life of the Romanian society. Thus, two remarkable figures in Ramnic are master typographer Mihail Istanovici, or Bishop Damaschin of the Ramnic Archdiocese, one of Oltenia’s spiritual leaders to leave a rich legacy.

“Multilingual and well-read, Damaschin stands out through his immense activity as a translator, but also through his fortitude in defending the rights of the Romanian Church in front of the Austrian conquerors. Other first-rank scholars of the Romanian Orthodox Church are Bishops Innocent, Clement — a former disciple of Damaschin — Chesarie and Filaret,” says historian Florin Epure.

After 1742, Ramnic becomes the second printing center of Wallachia and stays as such until the end of the eighteenth century. The print shop in Blaj and the letterpress used to print the Cyrillic books put out in Blaj in the second half of the eighteenth century originate from Ramnic.

“The print shop in Ramnic was a hotbed from where written culture irradiated not only among the Romanians, but also to their south-western neighbors, who place it on a forefront position in the history of Serbian culture and literature, acknowledging the unstinting support they received in times of hardship from the Romanian people. Metropolitan Pavel Nenadovic who obtained in 1751 the authorization to open a print shop at Sremski Karlovici, turned to the Ramnic Diocese where three of his typographers were trained,” adds Professor Ion Soare.

The dissemination range of the Ramnic-printed books was far-reaching, with all three Romanian principalities feeling the tremendous irradiation power of this cultural center, as it penetrated as far as to northern Transylvania and the south of Banat, contributing to the strengthening of the Romanian cultural unity.

Cozia, Govora, Bistrita and Ramnic are the centers where the Romanian language was born in hard labor, in a period when the Romanians were not allowed to write in the language of their dreams, in which they sang their ballads, laments, or told their ancient tales.

“The fact that the Romanian language came into existence in written form led to the subsequent explosion of the Enlightenment in the mid-nineteenth century, to the appearance of the Vacaresti family of writers — precursors of modern Romanian literature — of Alecsandri and essentially, of landmark poet Mihai Eminescu. It actually paved the way for the emergence of Romanian literature,” concludes historian Florin Epure.AGERPRES

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

In connoisseur language, Valcea is also called the Romanian NASA (“National Aeronautics and Space Administration”) because in this county of Oltenia, undisturbed by trivial everyday problems, a handful of researchers, rather taciturn but pragmatic people, focus all their energy on spatial projects. And more than that, in the commune of Pausesti-Maglasi, less than ten kilometers from the city of Ramnicu Valcea, a team of engineers of the Romanian Cosmonautics and Aeronautics Association (ARCA) work on the first home-built supersonic aircraft.

IAR 111 ‘Excelsior’ supersonic mothership
Photo credit:

ARCA’s story begins in 1998, when a few aerospace engineering students visiting Sibiu city (not far from where the Memorial House of rocketry and astronautics founding father Hermann Oberth sits) vowed to give the until then lacklustre Romanian aerospace research some impetus. One of these enthusiasts was ARCA president Dumitru Popescu. In 1999, ARCA was legally registered as a non-governmental association.

ARCA’s headquarters and yards are located in the Pausesti-Maglasi commune, ten kilometers from Ramnicu Valcea. This is where the Romanian dream of the first home-built supersonic aircraft developed by Romanian engineers is taking wing.

“ARCA appeared out of the necessity to create and do positive things, to do applied research and strive for reaching as high as possible, because our major goal is to go to the outer space, this is where we started from,” explains Dumitru Popescu.

ARCA’s achievements are already well known. Among them, the Demonstrator 2 Rocket, equipped with the world’s first engine made of composite, reusable material, and which was successfully launched on September 9, 2004 from the Cape Midia Air Force Polygon. This was the first 100 percent Romanian-made civil rocket. Then there is Stabilo — the suborbital manned vehicle that has accomplished two missions so far, the second completed in 2007, at 12,000 m above the Black Sea. Also worth mentioning is the suborbital rocket HELEN 2, a technological demonstrator for the Google Lunar X Prize Competition.

Actually, the main objective of ARCA’s spatial program is the launch of a lunar probe capable of beaming images from the Moon down to the Earth.

“There were 20 teams left in the contest, who are allowed to use only 10 percent government funding, the rest of 90 percent must come from private funds. ARCA has so far used only private funds, as the Romanian Government and local and county administrations did not get involved in sponsoring it,” says Dumitru Popescu.

Another ARCA first rank achievement is HAAS II, a three-stage rocket built for the Lunar X Prize Competition, which is capable to place a 400 kg payload into low Earth orbit. ARCA started to build the IAR 111 Excelsior supersonic jet as a carrier for the HAAS II rocket, for taking it to the launching altitude. This is the first Romanian supersonic aircraft and will also be used for the development of spatial technologies, for space tourism.

The second engine of the supersonic being built at Pausesti-Maglasi was completed to an extent of 50 percent; overall, four complete aggregates and 12 combustion chambers need to be built. The Executor engine uses liquid oxygen as oxidizer and kerosene as fuel. The engine’s vacuum thrust is 23 tonnes-force and its maximum operation time during flight is 190 seconds. Thanks to the extensive use of composite materials and duralumin, the Executor engine weighs only 210 kg, which results in a thrust / weight ratio of 110, the best ever achieved by a European engine. ARCA expects an even better ratio after the completion of the tests.

“Executor is ARCA’s most important program so far. When the tests are completed, we will have a high technology product, a top-notch achievement at European and global scale. We pride ourselves with the fact that this is a privately-financed Romanian program. Executor will allow us to approach orbital flights. We were very particular about building all engine components at ARCA’s site. As we don’t depend on subcontractors, costs are lower and we have greatly increased the speed of execution. Moreover, any necessary change regarding performance enhancement will be easily and rapidly implemented,” says the ARCA president.

The latest achievement of the ARCA team was announced on February 13, 2014, when the electrically-powered unmanned air vehicle Air Strato took off for the first time, rose to the altitude of 25 meters, and then landed. Air Strato was powered by four electric engines, two of which had the role to reduce the take-off distance. Suspensions were installed on the landing gear for difficult track tests.

“The aircraft was equipped with 10 percent of the power accumulators required for the commercial version, so we added ballast to simulate the take-off weight. The additional engines were installed in order to increase the thrust on grassy field and reduce the take-off distance. The suspensions on the landing gear ensured a smooth run. It took just 30 m to take off using the engines at maximum thrust. The aircraft’s climb rate was impressive,” said ARCA flight dynamics engineer Teodor Diaconu.

Air Strato is an automatic, electrically powered machine that can reach heights of up to 18 km and has a flight range of seven hours with internal accumulators and three days, respectively, when using solar panels. It can carry a variable load of more than 30 kg, consisting of surveillance equipment and scientific instruments.

So, it is not long until the first Romanian supersonic will take to the skies, propelling Ramnicu Valcea to the constellation of international aeronautics centres, thanks to a team of dreamers who hone technological marvels here, in Pausesti-Maglasi. AGERPRES

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Muzeul Satului Bănățean, o adevărată “rezervație”de arhitectură etnografică în aer liber, este amplasat în partea de nord-est a orașului Timișoara, la marginea Pădurii Verzi. Întins pe o suprafață de 17 hectare, muzeul este conceput ca un sat tradițional bănățean și cuprinde gospodării țărănești aparținând diverselor etnii din Banat (români, slovaci, șvabi, ucraineni, maghiari etc.), clădiri cu funcție socială ale satului tradițional (primărie, școală, biserică), instalații de tehnică populară și ateliere.

Foto: (c)

Deschis publicului la 20 august 1971, ideea înființării muzeului se datorează perseverenței lui Ioachim Miloia, fost director al Muzeului Bănățean între anii 1928-1940, cunoscută personalitate culturală a Banatului — pictor, istoric de artă, restaurator de biserici. În 1967, muzeul a primit actuala suprafață de teren, pe care s-a dezvoltat muzeul etnografic în aer liber al Banatului funcționând ca secție a Muzeului Banatului. Prin Hotărârea nr. 48 din 22 decembrie 1999 a devenit instituție separată, în subordinea Consiliului Județean Timiș.

Primăria din Sărăzani
Foto: (c)

Nucleul muzeului îl constituie Centrul Civic Sătesc, format din primărie, școală, “Casă Națională” și birt, piesa centrală fiind “Biserica de lemn”, cea mai veche din Timișoara, o adevărată biserică parohială, cu o istorie interesantă. Construită, în 1746, la Remetea Luncă, în 1807 a fost donată credincioșilor din satul vecin Topla, unde a fost strămutată pe tăvălugi, trasă de 24 de perechi de boi. De acolo a fost adusă la muzeu în 1987. Lăcașul de cult prezintă câteva detalii arhitectonice ce o recomandă ca cel mai valoros lăcaș de cult de lemn din Banat: brâul median răsucit la torsadă și brâu prelungit pe întreg perimetrul clădirii. Pereții sunt din bârne late de gorun lucrate pe toate cele patru fețe și încheiate la colțuri în “coadă de rândunică”. Acoperișul este din șindrilă, iar clopotnița este separată.

Biserica din Topla
Foto: (c)

Principalele atracții ale muzeului sunt gospodăria din Căpâlnaș (județul Arad, sec. al XIX-lea), casa de olar cu atelier de la Bata (județul Arad, sec. al XVIII-lea), oloinițe, o moară cu ciutură de la Topleț, mori de apă și de vânt, biserica de lemn din Topla (Caraș-Severin, sec. al XIX-lea). Foarte apreciate sunt casele tradiționale din ținuturile Banatului și ale Crișanei din veacurile trecute, reprezentative fiind gospodăria de olar din Jupânești (Timiș, sec. al XIX-lea), dar și casele tradiționale țărănești de pe Aleea minorităților (slovacă, ucraineană, maghiară, germană, sârbească, bulgărească sau a romilor).

Gospodăria din Căpâlnaș
Foto: (c)

Cel mai vechi obiectiv al muzeului este Casa din Bata, aflată aici încă de la înființarea muzeului. Provenită din zona etnografică Arad și datând din secolul al XVIII-lea, Casa aparține primului tip de locuință bicelulară, este construită din lemn și se distinge prin faptul că are acoperiș de paie. Este compusă din tindă, cameră de locuit și o prispă continuă pe latura lungă, sprijinită pe stâlpi din lemn. Intrarea se face prin tindă, unde se găsea sistemul de încălzit și gătit, vatra cu hornul deschis și gura de foc a sobei oarbe din camera de locuit. Ferestrele erau mici, iar mobilierul era realizat în casă de gospodari sau de alte persoane din comunitate.

Casa din Bata
Foto: (c)

“Barocul etnografiei românești”, cum este numit Banatul de către poetul Lucian Blaga, dorește să redea prin Muzeul Satului Bănățean, imaginea unui sat tradițional, eterogen, cu case țărănești cu prispă deschisă, prelungită pe toată lungimea construcției sau parțială, cu acoperișul sprijinit pe stâlpi de lemn, decorați prin cioplire și crestare, cu ornamente geometrice tradiționale, ori cu acoperișul din paie sau șindrilă, cu case de țărani și de meșteri olari, cu biserică, primărie, atelier de rotărie, instalații tehnice țărănești, mori, văiugi, oloinițe, câteva podețe și o mulțime de obiecte reprezentative pentru simplitatea în care trăiau odinioară oamenii din această parte de țară. În acele vremuri, orice gospodărie se făcea remarcată prin obiecte tradiționale autentice: țesături și broderii, oale, farfurii, ulcioare de lut, obiecte împletite, straiele populare lucrate din materiale țesute în război și împodobite cu motive specifice.

Foto: (c)

Colecția muzeului a fost îmbogățită, după 2007, cu peste 10.000 de obiecte aparținând Muzeului Banatului, iar în pragul acestei toamne, expoziției i s-a adăugat o nouă gospodărie țărănească tradițională provenind din localitatea Chizătău. Donată de Bot Doru din Chizătău, aceasta cuprinde două case de locuit, una de la mijlocul secolului al XIX-lea, cu pereți de lemn lipiți cu lut la interior și la exterior, iar cea de-a doua clădire, tot din lemn, construită la începutul secolului al XX-lea, reprezintă modelul clasic de locuință a unui sătean bănățean înstărit din acea epocă.

Anual, pe parcursul verii și al toamnei, în cadrul muzeului se desfășoară mai multe festivaluri, precum Festivalul Plai sau Sărbătoarea Recoltei.

AGERPRES/(Documentare-Cerasela Bădiță; editor: Irina Andreea Cristea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email



Sf. Ier. Pavel Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Luca din Sicilia

Sf. aep. Pavel Mărturisitorul

Sf. Leonard, pustnic

Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului, este pomenit în calendarul creștin ortodox la 6 noiembrie.

Sfântul Ierarh Pavel era din Tesalonic, fiind notar și scriitor al Sfântului Alexandru, patriarhul Constantinopolului.

A fost ales patriarh după moartea patriarhului Alexandru, în anul 337, în timpul domniei — în partea de răsărit a imperiului — a împăratului roman Constanțiu (337-361), fiul lui Constantin cel Mare.

Împăratul Constanțiu fiind arian, (în acea vreme biserica era tulburată de erezia lui Arie, care susținea că Fiul nu este de o ființă cu Tatăl, deși la Sinodul I Ecumenic de la Nicea, din anul 325 această erezie fusese condamnată), l-a scos din scaun pe Sfântul Pavel (339) și a pus în locul lui pe Eusebiu al Nicomidiei.

Acesta a fost primul surghiun, după care Sfântul Pavel a revenit la scaunul său episcopal în anului 341, cu o scrisoare din partea împăratului Constans, fratele lui Constanțiu, aflat pe tronul imperial de apus. Păstorirea sa nu a durat prea multă vreme, căci în anul 342, împăratul, sfătuit fiind de arieni, îl va alunga din nou. A fost adus atunci la cârma Bisericii din Constantinopol ereticul Macedonie.

În anul 346, Sfântul Pavel s-a întors — pentru a treia oară — în scaunul de la Constantinopol, unde a rămas până în anul 351, când a fost surghiunit în Armenia. Aici a fost lăsat fără hrană și fără apă mai multe zile, fiind apoi sugrumat de arieni în Biserică cu însuși omoforul său.

AGERPRES/ (Documentare — Mariana Zbora-Ciurel, editor: Andreea Onogea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

În cadrul acestei rubrici vă prezentăm rețete culinare vechi, preluate din diferite ”tratate” de specialitate, precizând, de fiecare dată, sursa.


Săptămâna aceasta vă propunem ”Conopida înăbușită” și ”Compot de pere” ambele rețete fiind publicate în ”Carte de bucătărie — 1501 feluri de măncări” (1935), cu o prefață de Constantin Bacalbașa.

Conopida înăbușită

Curăță conopida de foile verzi, curăță cotorul și desparte-o în mai multe buchete. Spală bine. Înfierbântă o bucată mare de unt, adaogă sare, nucșoară rasă, pune conopida cu florile în sus, acopere cratița. Întoarce-o cu două furculițe zece minute mai târziu și lasă să mai fiarbă 15 minute la foc domol.


Compot de pere

Curăță vre-o 10 pere, tae-le în patru, curăță-le de miez (sau lasă-le întregi de vor fi mici). Pune-le îndată ce le cureți, una câte una, în apă rece ca să nu se înegrească; topește în două pahare de apă 100 grame de zahăr, pune-l la foc, așază în el perele și stoarce puțină zeamă de lămâe. Lasă să fiarbă încet; gata, scoate-le pe compotieră, lasă siropul să scază și toarnă-l peste el. Dacă voești ca perele să devie roșii, nu le pune zeamă de lămâe.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

La 5 noiembrie 2001, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis ca la 6 noiembrie să se marcheze Ziua internațională pentru prevenirea exploatării mediului în timpul războaielor și conflictelor armate (Rezoluția 56/4). Scopul acestei zile este să atragă atenția asupra daunelor aduse mediului (ecosistemelor) și resurselor naturale în perioadele de conflict armat, dar și asupra efectelor negative care se mențin mult timp după terminarea unui război, afectând mai multe generații.


În mod tradițional, în perioadele de război sau în timpul conflictelor, izbânda se măsura în funcție de numărul de victime și de nivelul distrugerii orașelor și a mijloacelor de trai. ONU a apreciat că trebuie luate în considerare și problemele de mediu, care anterior nu erau făcute publice, dar reprezentau efecte grave. Între acestea sunt incluse rezervele de apă poluate, culturile și pădurile incendiate sau distruse, solul otrăvit sau animalele ucise, toate aceste acte fiind săvârșite în numele câștigării unui avantaj militar.

Începând cu 1995, ONU a efectuat studii postconflict și a furnizat asistență tehnică pentru mai mult de 20 de țări, care s-au confruntat cu riscuri de mediu provocate de cauze violente.

Programul ONU pentru Mediu (UNEP) a constatat că, în ultimii 60 de ani, cel puțin 40% din toate conflictele interne au avut legătură cu exploatarea resurselor naturale, fie resurse cu valoare mare, precum diamante, aur, petrol, sau resurse insuficiente, cum ar fi solul fertil sau apa. Potrivit evoluțiilor analizate, conflictele în care au fost implicate resurse naturale au șanse duble să izbucnească din nou în viitor.

ONU acordă o importanță crescută asigurării că măsurile de mediu fac parte din strategiile de prevenire a conflictului, menținere sau consolidare a păcii.

”Trebuie să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție, de la dialog și mediere până la diplomația preventivă, pentru a opri exploatarea resurselor naturale din alimentarea și finanțarea conflictul armat, respectiv destabilizarea fundațiilor fragile de pace”, a declarat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.

AGERPRES/ (Documentare—Roxana Mihordescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Palinca de caise de la Sfantu Gheorghe, medaliata de aur la un concurs european

Un sortiment de palinca de caise, produs intr-o distilerie mica din Sfantu Gheorghe, a castigat o medalie de aur la unul din cele mai prestigioase concursuri din Europa, la care au fost prezentate si testate aproximativ 1.700 de mostre din 11 tari.

Cei doi asociati ai distileriei de palinca “Potio Nobilis” din Sfantu Gheorghe, Fustos Imre si Dezso Tibor, au declarat, marti, ca la editia din acest an a concursului “Destillata” de la Viena societatea din Sfantu Gheorghe a obtinut sapte medalii, din care una de aur pentru sortimentul de palinca de caise.

“Anul trecut nu am avut curajul sa mergem pana la Viena, dar anul acesta am zis ca trebuie sa incercam. «Destillata» este unul din cele mai prestigioase concursuri de profil din Europa, iar participarea noastra a avut ca rezultat sapte medalii obtinute pentru produsele noastre, respectiv o medalie de aur, patru de argint si doua de bronz. Medalia de aur am obtinut-o pentru palinca de caise. Sunt singurele medalii pentru Romania, am fost singurii participanti din tara”, a subliniat Fustos, citat de Mediafax.

palinca, tuica

Sursa foto: Mediafax Foto

El a precizat ca la acest concurs participa, in general, produse medaliate la concursuri de amploare mai mica, la editia din acest an fiind prezentate aproximativ 1.700 de mostre din unsprezece tari. Oamenii de afaceri covasneni au mentionat ca la acest concurs, care a avut loc in luna martie, se acorda si un calificativ pentru firma, iar pe baza produselor prezentate si a rezultatelor obtinute au primit calificativul de “cea mai buna calitate”.

“Este un concurs cotat de cei din bransa aceasta ca unul foarte prestigios. Este o confirmare pentru noi ca suntem pe drumul cel bun si ne apropiem de elita producatorilor de palinca. Sper ca va conta si pe piata acest lucru, pentru ca si pentru consumatori rezultatele de la concursuri sunt o confirmare specializata a faptului ca produsul este bun”, au spus Fustos si Dezso.

Cei doi oameni de afaceri din Sfantu Gheorghe au inceput aceasta activitate in urma cu doi ani, iar in prezent ei produc 15 sortimente, intre care palinca din afine, zmeura, pere padurete, soc, mere, pere, caise, struguri sau prune.

Sursa foto: Caise in pom/

Sursa: wall street

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Echipajele Romaniei de dublu rame fara carmaci au obtinut doua medalii de aur

Echipajele Romaniei de dublu rame fara carmaci, feminin si masculin, au cucerit medaliile de aur la Jocurile Olimpice de Tineret de la Nanjing.

La feminin, echipajul format din Cristina Popescu si Denisa Tilvescu a incheiat cursa de 1.000 de metri cu timpul de 3:37.32 minute, cucerind medalia de aur. Fetele au fost urmate pe podium de echipajele Chinei (3:37.52) si Canadei (3:37.75).

Echipajul format din Gheorghe Dedu si Ciprian Tudosa a cucerit, de asemenea, medalia de aur, in proba similara masculina, cu timpul de 3:11.37 minute. Pe podium au mai urcat echipajele Cehiei (3:12.13) si Turciei (3:12.21). Prima medalie pentru delegatia Romaniei a fost cucerita, luni, de judoka Stefania Dobre, argint, la categoria 63 de kilograme, scrie Mediafax.

Jocurile Olimpice de Tineret (JOT) se disputa intre 16 si 28 august, fiind o competitie rezervata sportivilor cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Romania este reprezentata de 41 de sportivi (23 de fete si 18 baieti), iar dintre acestia zece au participat si la Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) de anul trecut, de la Utrecht, de unde opt au revenit in tara cu cel putin o medalie

Sursa: wall street

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
Petrom si MAK pun la bataie 37.000 euro daca reprezinti Bucurestiul prin arta

OMV Petrom si Muzeul de Arta aplicata/Arta Contemporana din Viena (MAK) pun la bataie 37.000 de euro, prin concursul “Create your Bucharest”. Cei care sunt creativi se pot inscrie in competitie, pana pe 15 ianuarie 2015, cu o lucrare prin care sa exprime ce inseamna pentru ei Capitala. Marele premiu valoreaza 10.000 de euro.

Castigatorul locului intai va fi desemnat in martie 2015 si va primi un premiu in bani in valoare de 10.000 de euro. De asemenea, vor fi acordate 9 premii speciale in valoare de 3.000 de euro fiecare. Inscrierile in concurs se pot face numai online, pe

Participantii trebuie sa intre in competitie cu un proiect din domeniul artelor vizuale (pictura, desen, gravura, medii mixte, sculptura, obiect, fotografie, video, film, media), designului (planuri, prototipuri, noi tehnologii) si arhitecturii (planuri, modele, fotografie, video, film, noi tehnologii) despre Bucuresti.

Rezultatele competitiei Create your Bucharest vor fi prezentate in cadrul expozitiei MAK Mapping Bucharest: Art, Memory, and Revolution 1916–2016, unul dintre principalele proiecte ale Vienna Biennale 2015: ideas for change (12 iunie – 4 octombrie 2015), initiat de directorul MAK, Christoph Thun-Hohenstein.

Din juriu vor face parte Peter Weibel (presedintele juriului si Director al ZKM|Center for Art and Media Karlsruhe), Barbara Baum (OMV ART PROJECTS, Viena), Andreiana Mihail (art consultant, Bucuresti), Alice Rawsthorn (critic de design, International New York Times, Londra) si Christoph Thun-Hohenstein (Director, MAK, Viena).

Autor: Marinela Oprea

Sursa: wall street

Facebook Twitter Email
Articole - Romania pozitiva