Romania on TOP 10

Facebook Twitter Email

La noi, floarea galbenă de păpădie o întâlnești pe orice petec de pământ scăldat de soare. Frunzele sale verzi, cu un gust amărui, asemănătoare celor de rucola, cu care se înrudește, pot fi un ingredient important în salata de primăvară.

Foto: (c) Constantin ONSTANTIN DUMA / Arhiva AGERPRES

Păpădia (Taraxacum officinale), numită și buhă, cicoare, crestățea, lăptucă, floarea-mălaiului, se găsește în peste 100 de specii. Are frunzele lungi, crestate și florile galbene, grupate în capitule. Crește foarte bine în toate regiunile țării. Perioada în care se poate găsi păpădia este mare, de primăvara timpuriu până toamna târziu, potrivit site-ului nutritie-sanatoasa.ro

Această plantă este o sursă importantă de potasiu, sodiu, calciu, fosfor și fier. Frunzele conțin o cantitate mai mare de vitamina A decât morcovii, de asemenea vitaminele B, C, D și K. Frunzele de păpădie conțin cupru, siliciu și mangan. Rădăcinile conțin în plus inulină și zaharuri complexe. Este bogată în calciu și magneziu. Păpădia conține colina (compus important în afecțiunile hepatice), precum și flavonoide și carotenoide, se menționează pe www.frunza-verde.ro

Aparent, banala păpădie este una din cele mai puternice plante antitoxice și depurative de la noi. Pentru uz terapeutic, sunt folosite atât frunzele, cât și rădăcinile de păpădie. Frunzele de primăvară sunt mai bune în salată decât cele din vară. Sucul de păpădie a fost folosit din cele mai vechi timpuri pentru tulburările de vedere. În tratarea a numeroase afecțiuni, sunt indicate tinctura de păpădie și decoctul de păpădie, notează site-ul www.sanatatecuplante.ro.

Primele cercetări științifice din Europa asupra efectelor păpădiei datează din prima jumătate a secolului al XX-lea. Câteva teste clinice preliminare indică faptul că unele preparate din păpădie pot trata tulburările intestinale. Specialiștii consideră că aceasta este o plantă valoroasă, care poate fi folosită atât ca aliment, cât și ca medicament.

Frunzele, tulpinile și rădăcinile sale ajută la mobilizarea și eliminarea toxinelor din trup și cresc tonusul întregului organism.

Este foarte bogată în potasiu, un diuretic natural și sigur în cazurile de retenție de apă. Sucul făcut din frunzele păpădiei, crude sau uscate, este foarte util în cazurile de constipație, la fel și rădăcina acestei plante, când este corect procesată.

Specialiștii o folosesc cu succes în tratarea diverselor boli ale ficatului și o recomandă chiar și în cazurile extreme de ciroză. Ajută la creșterea secreției de bilă. Sucul de păpădie este un tonic puternic pentru ficatul leneș din cauza abuzului de alcool sau a dietei severe.

Un efect deosebit îl are atât planta uscată, cât și cea proaspătă, în tratamentul diabetului zaharat, boală în care are uneori efecte miraculoase.

Păpădia face parte dintre plantele cele mai bogate în provitamina A. Este foarte eficientă în lupta împotriva radicalilor liberi, care duc la îmbătrânirea pielii. De asemenea, prin proprietățile sale de detoxifiere, tonifică și dă un aspect sănătos și mai luminos pielii.

Aceasta plantă este utilizată și în cazurile de anemie și hepatită și poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale. Păpădia poate, de asemenea, alina durerile reumatismale și artrita.

Alte afecțiuni în care este folosită cu succes sunt acneea, alergia, indigestia, gastrita hipoacidă, dispepsia, guta, intoxicații diverse, toxiinfecții alimentare, tromboflebită, ateroscleroză, hemoroizi, îmbunătățirea circulației sângelui, obezitate, transpirație, tulburări de metabolism, inflamații ale ganglionilor. Rădăcinile plantei sunt utilizate în principal ca stimulent al poftei de mâncare. Florile de păpădie au proprietăți antioxidante și pot ajuta la întărirea sistemului imunitar, potrivit www.sfatulmedicului.ro

În China, o varietate de păpădie este folosită de mult timp pentru tratarea hepatitei, cancerului și diverselor afecțiuni ale glandei mamare (inflamații, probleme legate de secreția laptelui, cancer de sân), precum și pentru îmbunătățirea rezistenței imunitare la infecțiile căilor respiratorii. Folosirea păpădiei este deja recunoscută în numeroase farmacopei consacrate.

Rădăcinile plantei sunt deseori prăjite și se folosesc în prepararea unei băuturi similare cafelei sau ceaiului. Este, de asemenea, adăugată cafelei obișnuite, pentru a-i îmbunătăți acesteia parfumul. Partea verde a păpădiei se poate folosi în diferite rețete și chiar în producerea vinului.

Frunzele trebuie culese dimineața devreme, înainte ca floarea să se deschidă. Dacă sunt culese după înflorire, în timpul zilei, frunzele pot fi foarte amare. Cu cât sunt recoltate mai târziu, spre toamnă, cu atât sunt mai bogate în nutrienți.

În cazurile de ulcer și gastrită, păpădia este bine să fie folosită cu precauție, deoarece poate cauza o supraproducție de acid gastric. Sucul care se găsește în tulpini poate provoca celor sensibili alergii. Cei care au probleme de retenție de apă trebuie să consulte un medic înainte de a utiliza această plantă, pentru a verifica nivelul de potasiu, potrivit site-ului nutritie-sanatoasa.ro.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Andreea Onogea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Regizorul, actorul și producătorul Sergiu Nicolaescu s-a născut la 13 aprilie 1930, la Târgu-Jiu. La 5 ani a plecat din orașul natal împreună cu familia, care și-a stabilit reședința la Timișoara, orașul în care marele regizor a copilărit. Din acei ani ai copilăriei i-au plăcut filmele și a visat să joace într-o zi în filme. A făcut ultimele patru clase de liceu în 2 ani, potrivit cinemagia.ro.

Foto: (c) Lucian TUDOSE / Arhiva AGERPRES

În 1948, la terminarea liceului, a intrat la trei facultăți: Belle Arte, Politehnică și Școala de Ofițeri de Marină. A absolvit Politehnica în 1952, devenind inginer, meserie pe care a practicat-o la Studioul ”Al. Sahia” până în 1965, intrând astfel în lumea filmului.

Începuturile carierei sale regizorale sunt marcate de o serie de scurtmetraje — “Scoicile nu au vorbit niciodată”, “Memoria trandafirului”, o metaforă de 7 minute (1962), foarte curând ajungând să abordeze, ca profesionist, lungmetrajul.

”Eram inginer, am intrat foarte de tânăr în cinematografie, la 24 de ani, ca inginer, (…) mi-a plăcut această nouă lume. Eu am pornit, de fapt, pe un alt gen, filme de artă, scurtmetraje fără dialoguri la studiourile ‘Sahia’, unul dintre ele a ajuns chiar și la Cannes, și după aceea, timp de 10 ani, am văzut la Paris filmul, în perioada Crăciunului”, mărturisea marele regizor într-un interviu acordat AGERPRES, în 2010.

Scenă din filmul ”Mihai Viteazul”. Regizorul Sergiu Nicolaescu alături de actorii Amza Pellea și Olga Tudorache, 1970.
Foto: (c) Mihai ALEXE / Arhiva AGERPRES

Debutul în lungmetraj cu ”Dacii” (în coproducție cu Franco-London-Film, 1966), în care este și interpret, se dovedește a fi un mare succes românesc, ajungând să fie difuzat și în străinătate.

În anii ’70, demonstrează o reală voință de a-și însuși tehnici narative și de montaj preluate din cinematograful american comercial, pe care le aplică filmelor sale de acțiune și suspans.

Filmografia sa impresionantă cuprinde filme la care, în afară de regizor sau co-regizor, este în egală măsură actor sau scenarist cu certe calități. După numărul de filme realizate (peste 50 de lungmetraje), Sergiu Nicolaescu este, de departe, regizorul cel mai productiv din cinematografia autohtonă, situându-se în același timp la nivelul celor mai activi cineaști în plan internațional.

În timpul filmărilor la ”Mircea”, 1988.
Foto: (c) Mihai ALEXE / Arhiva AGERPRES

De-a lungul carierei, a abordat o largă arie tematică și de gen (inclusiv filmul de actualitate, serialul de televiziune, comedia, drama psihologică, filmul biografic), însă certa sa vocație se dovedește a fi superproducția de inspirație istorică și filmul de acțiune.

Din 1990, a fost directorul Studioului de creație ”Star 22”.

Selectiv, din filmografia sa amintim: ”Dacii” (1967), ”Mihai Viteazul” (1970), ”Cu mâinile curate” (1972), ”Chemarea aurului” (1973), ”Nemuritorii” (1974), ”Un comisar acuză” (1974), ”Accident” (1976), ”Osânda” (1976), ”Pentru patrie” (1978), ”Nea Mărin Miliardar” (1979), ”Revanșa” (1978), ”Ultima noapte de dragoste” (1979), ”Capcana mercenarilor” (1981), ”Wilhelm Cuceritorul” (serial TV, 1981), ”Ringul” (1983), ”Ciuleandra” (1984), ”Noi, cei din linia întâi” (1985), ”Francois Villon — poetul vagabond” (1987), ”Mircea” (1988), ”Coroana de foc” (1990), ”Oglinda — Începutul adevărului” (1993), ”Punctul zero” (1995), ”Triunghiul morții” (1999), ”Orient Expres” (2004), ”15” (2005), ”Supraviețuitorul” (2008), ”Carol I” (2009), ”Poker” (2010, cea de-a doua comedie din cariera sa regizorală, după ”Nea Mărin Miliardar”), ”Ultimul corupt din România” (2012).

”Sunt primul care a făcut școală de cascadori în România, pentru că am făcut filme mari istorice, mondiale. Am făcut ‘Dacii’, ‘Lupta pentru Roma’ cu Orson Welles și cu Laurence Harvey”, declara pentru AGERPRES maestrul Sergiu Nicolaescu, în 2010, adăugând că alegea actorii pentru roluri după o metodă proprie, fără a-i pune să dea probe: ”Cu tinerii am avut mână bună. Dar am și niște metode speciale. De pildă, pe copii când îi aleg îi pun să joace fotbal. Jucând fotbal îmi arată caracterul lor adevărat. La actori eu văd comportamentul, viața de toate zilele și îi iau pentru roluri potrivite pentru fiecare în parte. Eu nu le mai cer să participe la probe. Nu contează că sunt profesioniști sau nu, cu oricare am aceeași metodă”.

Filmul care l-a consacrat, la începuturile carierei, este ”Mihai Viteazul” (1970). În rolul principal l-am putut vedea pe Amza Pelea. Alte nume ale cinematografiei românești care au participat la realizarea acestui film au fost Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Olga Tudorache și Ion Besoiu. În ianuarie 2010, ”Mihai Viteazul” ocupa a treia poziție într-un clasament realizat de site-ul american de specialitate IMDb (Internet Movie Data base) la categoria ”Filme istorice”. Producția devine, astfel, cel mai vizionat film românesc în întreaga lume.

Filmul ”Cu mâinile curate” (1972) marchează debutul unei dintre cele mai îndrăgite serii de acțiune din cinematografia românească — seria Comisarului, îmbinând genul polițist cu intriga de timp politic.

”Nemuritorii” (1974) plasează acțiunea la zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul și are în prim-plan peripețiile unui grup de ostași devotați domnitorului, care încearcă să se întoarcă acasă aducând cu ei o ladă, împreună cu steagul celor trei țări unite (Moldova, Țara Românească și Transilvania). Coloana sonoră este semnată de trupa Phoenix.

Realizat de Sergiu Nicolaescu, după un scenariu de Emil Slotea, filmul ”Carol I” (2009) se referă la ultimele luni din viața regelui și la controversele dintre Carol și membrii Guvernului său, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial. Regizorul dă viață regelui Carol, personaj pe care l-a mai interpretat și, în 1977, într-un alt film al său, ”Pentru patrie”.

Aniversarea regizorului Sergiu Nicolaescu, organizată de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film, 2008. 
Foto: (c) Lucian TUDOSE / Arhiva AGERPRES

Sergiu Nicolaescu a debutat în comedie cu ”Nea Marin Miliardar” (1979), după un scenariu semnat de scriitorul Vintilă Corbul. Din distribuție făceau parte Amza Pellea, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Jean Constantin, Draga Olteanu Matei, Sebastian Papaiani. Pelicula a fost vizionată de peste 14, 6 milioane de spectatori români.

În ”Mircea” (1989), Sergiu Nicolaescu a plasat acțiunea în jurul domnitorului Mircea cel Bătrân, un alt personaj emblematic al istoriei românilor. Filmul a fost realizat cu o distribuție de excepție: Șerban Ionescu, Adrian Pintea, Colea Răutu, Silviu Stănculescu, George Alexandru.

La ultimele producții, Sergiu Nicolaescu a colaborat cu mulți actori tineri și susținea că nu există un conflict între generații în cinematografie.

”Niciodată nu a existat un conflict între generații în cinematografie. Nu a existat, pentru că, îmi aduc aminte de începuturile meseriei mele, vorbeam cu respect, aveam respect pentru cei care (…) erau o generație înaintea mea, le respectam eforturile, greutățile pe care le au și încercam să îmbunătățesc atât situația noastră, cât și cea din viitor, pentru că nu poți să trăiești numai în prezent. Trebuie să vezi cine sunt cei din trecut”, spunea regizorul în interviul amintit.

”Poker” a fost filmat în 26 de zile și este o adaptare a piesei de teatru cu același nume a scenaristului Adrian Lustig. Sergiu Nicolaescu a reușit să aducă în sălile de cinema un număr impresionant de spectatori, în week-end-ul de lansare (9-11 aprilie 2010), ”Poker” fiind vizionat de 7.182 de spectatori, generând încasări de aproximativ 130.000 de lei.

La premiera filmului ”Ultimul corupt din România”, 2012.
Foto: (c) Emil BADEA / Arhiva AGERPRES

Cel din urmă film al lui Sergiu Nicolaescu, “Ultimul corupt din România”, o continuare a peliculei “Poker”, a avut premiera în februarie 2012. Filmul a avut, în același an, 13.195 de spectatori și încasări de 225.816 lei.

În ianuarie 2008, în urma unui accident provocat de o cădere, Sergiu Nicolaescu a suferit două intervenții pe creier. Regizorul, un adevărat luptător atât în viață, cât și în filmele sale, și-a revenit repede și a lansat pe piața cinematografică, trei luni mai târziu, la 11 aprilie 2008, un nou film din seria comisarului Moldovan, ”Supraviețuitorul”.

În 2009 a fost operat laparoscopic de colecistită acută, de o echipă de medici din cadrul Spitalului Elias din Capitală. La sfârșitul lunii aprilie 2010, Sergiu Nicolaescu a fost internat la Spitalul de Urgență Floreasca, după ce a căzut pe scări și s-a lovit la cap. În februarie 2011, regizorul a acuzat unele probleme de sănătate, fiind internat pentru câteva zile la Spitalul Elias din București.

La 28 decembrie 2012 a fost operat, pe cale laparoscopică, la Spitalul Elias, intervenția chirurgicală fiind impusă de evoluția clinică din ultimele 24 de ore, în contextul unei afecțiuni digestive cronice benigne. A murit câteva zile mai târziu, la 3 ianuarie 2013.

Cariera politică

După 1989, când a participat direct la evenimentele din București, se orientează spre viața politică: membru al CFSN (constituit în 22 decembrie 1989), se implică direct în constituirea organizațiilor Frontului Salvării Naționale (FSN) din țară; între 9 februarie — 11 mai 1990 este membru al CPUN.

La inițiativa sa, s-a înființat Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989.

În perioada 1990-1992 a fost senator FSN de Brașov, în legislaturile 1992-1996 și 1996-2000 a fost senator PDSR în circumscripția Vrancea, ulterior în legislatura 2000-2004 a fost senator PSD de Arad. La alegerile parlamentare din noiembrie 2004 nu a mai candidat.

În 2004 a fost numit de Ion Iliescu membru în Colegiul Național al Institutului Revoluției Române. La alegerile de la 30 noiembrie 2008, a obținut cel de-al cincilea mandat în Parlament, devenind senator de București din partea PSD. În legislatura 2008-2012 a fost președintele Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă din Senat.

La 12 decembrie 2012, senatorul PSD Sergiu Nicolaescu a mulțumit, în ultima ședință de plen a Camerei Superioare a Parlamentului, colegilor pentru cei patru ani “minunați” petrecuți împreună și a spus că nu a mai dorit să candideze pe 9 decembrie pentru că a vrut ca anii “puțini de trăit care i-au mai rămas” să “îi termine în profesia sa”.

A scris mai multe cărți referitoare la revoluția din 1989: ”Revoluția. Începutul adevărului” (1995); ”Un senator acuză” (1996; a 2-a ediție 1998); ”Cartea revoluției române. Decembrie ’89” (1999); ”Lupta pentru putere. Decembrie ’89” (2005), ”Mămăliga a explodat! Decembrie 1989” (2011).

Premii și distincții

Sergiu Nicolaescu a fost membru al SCAD (Societatea Autorilor de Film din Franța).

Filmul ”Primăvara obișnuită” (1962) a fost premiat la Moscova, Praga și Salonic și distins cu premiul UNIATEC, filmul ”Floare de mac” a fost premiat la Oberhausen (1963), ”Memoria trandafirului” a fost premiat la Mamaia și Milano în 1964, la Triest, Edinburgh și Cork în 1965 și a obținut premiul UNIATEC în 1965, ”Lecție în infinit” a fost premiat la Mamaia în 1965, distins cu premiul ANICA, Cortina D’Amprezzo (1966), ”Dacii” a fost distins cu premiul trei la Praga în 1967, ”Mihai Viteazul” a primit premiul UNIATEC, la Moscova, în 1971, premiul ACIN (1971) și a fost nominalizat la premiul de aur de la Moscova din același an, ”Ultimul cartuș” a primit premiul ACIN (1973).

În 1974 a fost distins cu premiul ACIN pentru interpretare masculină în filmul ”Nemuritorii” și ”Un comisar acuză”, filmul ”Osânda” a fost distins cu premiul ACIN (1976), ”Pentru patrie” a primit premiul ACIN 1978, iar ”Noi, cei din linia întâi” — premiul ACIN 1986.

Iuliana Tudor i-a înmâat premiul pentru întreaga carieră regizorului Sergiu Nicolaescu, la Gala Premiilor de Excelență 2008, organizată de TVR Internațional.
Foto: (c) Alex MICSIK / Arhiva AGERPRES

În decembrie 2008, a primit Premiul pentru întreaga activitate, la cea de-a VII-a ediție a Galei Premiilor de Excelență acordate de TVR Internațional. În cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Uniunii Cineaștilor UCIN pe 2009, i-a fost conferit Premiul academic, o distincție acordată de UCIN în premieră. În noiembrie 2011, a fost premiat pentru întreaga sa carieră, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Festivalului de Filme Mediteraneene MedFest, desfășurat la Roma, unde România, Egiptul și Tunisia au fost invitate de onoare. Sergiu Nicolaescu a fost premiat, într-un cadru restrâns și la Academia Română din Roma, de juriul festivalului ProCult Cinemafest.

În 2002, a primit Ordinul Național “Serviciul Credincios”, în grad de Cavaler. La 6 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Târgu-Jiu și cinematograful din localitate a primit numele marelui cineast.

AGERPRES (Documentare — Marina Bădulescu, Andreea Onogea, editor: Irina Andreea Cristea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

The lamb meat dishes cannot miss from the Romanians’ table at Easter time, be it sour soup, haggis, stew or steak, the preparation, however, varying from area to area.

Photo credit: (c) Nicolae BADEA / AGERPRES ARCHIVE

Cosmin Toma, a chef from Alba Iulia, over the years picked several traditional recipes from the cuisine of the peasants living in the Apuseni or the Sebes Mountains, recipes which he collected in a cook book, called “Culinary journey in Alba County.” Among these recipes there are some cooked on the occasion of the Easter holiday.

* The lamb head sour soup recipe requires four litres of water, a lamb head, one and a half kg of lamb legs, 100 grams of carrots, parsley root and white onion, 50 grams of wheat, 400 millilitres of bortsch, 100 grams of sour cream, 20 grams of green lovage, 50 milliliters of oil, one egg and 30 grams of salt.

“The leg bones, together with the lamb head, are put to boil, with the foam cleared during boiling so the lamb sour soup be clear. When there is no brownish foam over the water, the carrots, the parsley rood and the onion are added, after having been previously fried in oil. All ingredients are left to boil for one hour, then the wheat and the bortsch are added, and everything is left to boil for 20 more minutes. Meanwhile, the lovage is finely cut and added to the sour soup. After boiling, the soup is left to cool for five minutes and the sour cream whipped with the egg, mixed with some soup, are added over the entire mixture,” Cosmin Toma describes the preparation of this sour soup.

* In Sebes Mountains, an area where sheep breeding is among the main occupations of the locals, the housewives know how to prepare several dishes based on lamb or kid meat. Such a recipe, a dish never missing from the Easter menu, is “gusita” [haggis]. To prepare it, the ingredients are lamb organs (liver, spleen, heart, kidney) and peritoneum, as well as 500 grams of green onion, 300 grams of green parsley, 200 grams of smoked pork bacon, 50 grams of pork fat, 30 eggs, 50 grams of pepper and 50 grams of salt.

“The lamb organs are boiled, collecting the foam from time to time. After boiling, they are placed on a tray and left to cool, then they are minced, together with the green onion, the green parsley, the smoked pork bacon and ten boiled eggs. The mixture is mixed with other ten raw eggs, salt and pepper, and is kneaded until it becomes a paste. A 7-10 cm deep tray is anointed with pork fat and the peritoneum is placed on the bottom, after which the mixture is poured on it. The other eggs are boiled, left to cool, then cut in four pieces and placed over the mixture, at a 2-3 cm distance from each other. When ready, the mixture is covered with the sides of the peritoneum and baked in the hot oven for 90 minutes,” chef Cosmin Toma explains the preparation manner for the haggis in Sebes Mountains.

* Another recipe picked by Toma from the villages of the Sebes Mountains is the lamb steak, needing four kilograms of lamb leg, 200 grams of white onion, 100 grams of garlic, 300 millilitres of white wine, 50 grams of pork fat and 20 grams each of paprika, salt and pepper.

“The meat cut in pieces and held over night in salt, pepper and paprika is placed in a deep tray, rubbed with pork fat. Then the round cut onion, the finely chopped garlic and the white wine are added. The steak is cooked in the hot oven for two or three hours, depending on how crunchy people want to make the steak,” Cosmin Toma says.

Cosmin Toma is the author of six cook books, among which the biggest cook book, measuring one metre in height and 70 centimetres width, enclosing over 200 recipes and over 100 photographs. The tome “Toma’s cooking workshop,” including both traditional and high class recipes, also belonging to other chefs, will be also printed in a standard format, the author hopes.

AGERPRES

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Locuitorii din comuna Ilovița practică un obicei străvechi, unic în Oltenia: a doua zi de Paște merg la cimitir cu ouă roșii, cozonaci, friptură și cheamă cu ei și lăutarii.

Foto: (c) Grigore POPESCU / Arhiva AGERPRES

Preotul paroh Petre Mihai Rozalian a explicat luni, pentru AGERPRES, că lăutarii poposesc la fiecare mormânt și cântă hore străvechi, romanțe, doine și sârbe, dintre acestea nelipsind cele care le-au plăcut defuncților.

“După ce sunt pomeniți cei trecuți în lumea umbrelor, fiecare familie petrece acolo, la cimitir. Lăutarilor li se dăruiesc bani, ouă roșii, cozonaci și vin”, a precizat preotul Rozalian.

Potrivit acestuia, la Ilovița există credința populară că sufletele celor plecați în lumea cealaltă se bucură de dedicațiile care li se fac în cimitir.

“Important este și faptul că aici există un cult al strămoșilor. Iată, a doua zi de Paște, fiecare își amintește cu respect de cei dragi care nu se mai află în viață”, a spus Rozalian.

După ce ritualul ia sfârșit, fiecare ilovițean își invită rudele din alte sate și petrec acasă până noaptea târziu.

AGERPRES/(AS — autor: Florian Copcea, editor: Florin Marin)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Săptămâna Luminată este prima săptămână care urmează după praznicul Sfintelor Paști și se termină în duminica următoare numită Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma).

Catedrala episcopală ‘Sf. Treime’ din Craiova
Foto: (c) Alex MICSIK / Arhiva AGERPRES

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare, care se termină după cincizeci de zile de la Paști la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

Săptămâna luminată stă sub semnul luminii și prima slujbă din această săptămâna începe prin cuvintele ”Veniți de luați lumină”. Hristos iese din mormânt învăluit în lumina cea sfântă a dumnezeirii Sale.

În primele secole ale creștinismului, în timpul Săptămânii Luminate, catehumenii (cei care se pregăteau să primească taina Botezului), care erau botezați în noaptea de Paști, purtau haine albe, simbol al bucuriei Învierii. În această săptămână, ei veneau în fiecare zi la Biserică, participând la Sfânta Liturghie și împărtășindu-se cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos. Pentru că primiseră Botezul, ei se numeau “luminați”, iar săptămâna aceasta era socotită pentru ei “Săptămâna cea luminată”.

În această perioadă, slujbele Biserici sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările și citirile din aceasta perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morți a Mântuitorului.

Chiar și slujba înmormântării celor care au adormit în timpul acestei săptămâni, indiferent pentru cine ar fi săvârșită (preot, călugăr sau credincios), este înlocuită de slujba Învierii. Se cântă la mort “Hristos a Înviat !”.

O altă particularitate liturgică a acestei săptămâni o reprezintă zilele de miercuri și vineri, care sunt însemnate în calendar cu “harți”. În aceste zile, în care în mod obișnuit este post se dezleagă la toate mâncărurile de dulce, pentru bucuria Sfintei Învieri.

Din Duminica Învierii Domnului, în Biserica Ortodoxă începe o nouă perioadă liturgică a anului bisericesc, numită perioada Penticostarului. Numele acestei perioade — una dintre cele trei mari diviziuni ale anului liturgic (alături de perioada Octoihului și de cea a Triodului) — vine de la cartea Penticostar, care se folosește în mod deosebit în cultul ortodox în perioada dintre Paște și Rusalii (50 de zile).

Aceasta perioadă se distinge prin luminozitate, prin frumusețe și prin bucurie a întregii creații, ceea ce se exprimă prin rânduieli cultice cu totul specifice ce se săvârșesc în Biserică. Totul pare învăluit în alb, totul este lumină, totul exprimă bucuria de a fi împreună cu Hristos în Biserica Sa. Și bisericile se înveșmântează în alb și veșmintele preoților. De aceea, aceasta perioadă a Penticostarului este perioada când se cântă în toate împrejurările ”Hristos a Înviat !” și cântări de bucurie: ”Veniți să ne luminăm popoare! Veniți să ne bucurăm de Învierea lui Hristos !”

În tot acest timp, creștini ar trebui să se salute cu urarea ”Hristos a Înviat !” și de la Înălțare, ”Hristos S-a Înălțat !”, urmată de răspunsul ”Adevărat a Înviat !” și ”Adevărat S-a Înălțat !”.

AGERPRES/ (Documentare — Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

 h.u.e.

 HARTA EUROPEANA A PRODUSELOR SI SERVICIILOR ROMANESTI   isi propune sa promoveze interesele cetatenilor si firmelor romanesti din Germania, Anglia, Franta, Belgia, Olanda, Romania si de fapt, din toate tarile Uniunii Europene.  Proiectul nostru se adreseaza tuturor persoanelor care vorbesc limba romana si pot oferi servicii diverse atit in comunitatile in care traiesc, cit si in comunitatea romanesca din intreaga Uniune Europeana.  Astfel, firmele romanesti din tara si strainatate, asociatiile si fundatiile cetatenesti, mijloacele mass-media din diaspora, intreprinderile individuale si free-lancer-ii de oriunde ar fi ei au posibilitatea sa isi prezinte oferta de  servicii pe un site cu mare trafic citit atit de romani, cit si de germani, italieni, englezi…  In esenta, prin acest proiect, dorim sa construim o retea activa compusa din cit mai multi oameni specializati  intr-unul sau mai multe domenii, o retea profesionala  de care sa beneficieze cit mai multi potentiali clienti  romani si europeni.

    HARTA EUROPEANA A PRODUSELOR SI SERVICIILOR ROMANESTI  este structurata pe tari, ( uneori pe landuri si orase), astfel incit, toti cetatenii romani interesati sa afle care sunt  institutiile, firmele si  persoanele de contact cele mai potrivite dintr-o anumita regiune sau sector de activitate. Beneficiarii potentiali vor avea astfel posibilitatea sa selecteze  persoana de contact cea mai avizata in functie de locul de dispunere si domeniul de activitate. 

       Varianta fixa  

   In esenta, scopul acestei initiative este colectarea, verificarea, gestionarea și distribuția de informatii utile despre specialistii si meseriasii romani aflati in Uniunea Europeana. Desigur ca acest proiect este amplu si trebuie actualizat in permanenta fiindca firmele romanesti si profesionistii cu origini mioritice se inmultesc pe zi ce trece in Europa. Astazi exista 28.000 de medici romani  relocati in toate tarile Uniunii Europene, dar la anul vor fi 30.000, poate chiar mai mult. In scurt timp va fi mai usor sa te tratezi la un medic roman din strainatate decit la unul din tara. Dar nu vorbim numai de medici, vorbim si de asistente medicale, de ingineri, specialisti in IT, tehnicieni si muncitori calificati. Imi amintesc ca acum doi ani, un prieten mi-a recomandat un mozaicar pentru a-mi schimba gresia din casa. Ne-am inteles, am batut palma, dar la mijlocul lucrarii m-a lasat balta fiindca fusese chemat la munca in Italia. La fel se intimpla cu instalatorii, electricienii, constructorii calificati, soferii profesionisti… Acesta este trendul actual, aceasta este globalizarea la nivel european şi noi, părinţii celor care pleacă, nu ne putem opune acestui flux natural.

       Toata aceasta armata de specialisti, de la medicul cel mai renumit pina la meseriasul cel mai calificat pot fi, daca doresc, puncte romanesti de interes pentru cetatenii romani relocati in strainatate. Acesta este de fapt rostul Hartii europene a produselor si serviciilor romanesti. V-ati intrebat de nenumarate ori “ care este cel mai apropiat magazin romanesc cu produse traditionale? Dar cel mai apropiat restaurant?”  In viitor, ar trebui sa ne punem si intrebari de genul:“Exista vreun constructor roman in zona? Exista vreun gewerbist liber sa-mi reamenajeze interiorul sau un instalator roman sa-mi schimbe chiuveta?” Cei 3 milioane de romani de peste granite, au milioane de probleme pe care ar prefera sa le rezolve cu meseriasii romani cu care se inteleg in limba lor nativa. De unde sa ii ia insa? Exista vreun site de instalatori romani in Germania? Exista vreun site de electricieni romani in Marea Britanie? Uneori meseriasii romani din strainatate sunt subutilizati. Citeodata n-au de lucru pe acolo unde sunt angajati, altii ar face un ban in plus simbata si duminica, altii fac foamea in timp ce la doua strazi distanta un cetatean roman isi schimba chiuveta de la baie cu o firma poloneza. In Germania, de pilda este destul de greu ca un client roman sa cunoasta un prestatorul de servicii roman. Ori rostul acestui Harti este tocmai acela de a face cunoscuta prezenta meseriasilor romani din zona Dvs. de rezidenta si de a realiza puntea de legatura dintre meseriasul roman si clientul roman, dintre doctorul roman si pacientul roman, dintre intreprinzatorul roman si benficiarul roman al serviciilor.

Varianta mobila

         Acum, dupa ce ati inteles conceptul general, vom incerca sa va prezentam si varianta mobila a Hartii. Pentru intelegerea deplina a acestei solutii va invitam sa va ginditi putin la modul in care functioneaza sistemul clasic G.P.S.( Global Positioning System). Cei care cunosc sistemul stiu ca pe durata parcurgerii unui traseu cu automobilul pe orice dispozitiv mobil dotat cu G.P.S.  sunt vizualizate diferite puncte de interes pentru calator (points of interest- prescurtare- P.O.I.) cum ar fi benzinarii, hotele, restaurante, muzee, etc. Desigur ca, daca alege un anumit punct de interes, respectivul calatorva trebui sa vorbeasca cu gazdele in  limba locala sau in limba engleza. De obicei, un calator roman se descurca in astfel de imprejurari sau ar trebui sa se descurce, desi ma indoiesc ca multi dintre noi sunt in stare sa inteleaga bine o lista de meniuri de la restaurant scrisa intr-o limba straina, chiar si engleza… Dar in viata de zi cu zi, lucrurile nu sunt atit de simple. La tot pasul apar intimplari neprevazute. Astfel, de pilda ne intrebam:” Ce se intimpla atunci cind un calator roman sau un rezident roman in Austria are nevoie de un medic fiindca a inceput o criza de fiere? Cum explica unui doctor austriac cum si cind a aparut durerea? Sau in ce limba vorbeste un cetatean roman cu un politist la un accident de circulatie in Belgia? Cum poate negocia un contract de inchiriere a unui apartament in Germania atunci cind proprietarul nu stie engleza si cetateanul roman nu stie germana? Sau cum poate semna un contract de munca redactat intr-o limba pe care nu o cunoaste in toate subtilitatile ei? Exemplele de mai sus reprezinta numai o mica parte din multitudinea de situatii neprevazute care pot aparea. In unele locuri (la notar, judecatorie sau politie) prezenta unui interpret este obligatorie si chiar uneori este asigurata de respectiva autoritate, dar ce ne facem insa acolo unde nu avem traducator la doctor, la contabil, la avocat?

      Tocmai de aceea, noi ne-am propus sa oferim celor peste 3.000.000 de cetateni romani care calatoresc, muncesc si traiesc in tarile Uniunii Europene o aplicatie care sa cuprinda puncte romanesti de interes  (Romanian points of interest- R.P.O.I) cum ar fi adresele medicilor romani, adresele avocatilor vorbitori de limba romana, adresele bisericilor ortodoxe, adresele institutiilor romanesti din tarile Uniunii Europene (misiuni diplomatice si economice), adresele restaurantelor, pensiunilor si magazinelor conduse de romani, etc.  Aceste tabele informative, insotite de diverse prezentari ale firmelor sau misiunilor romanesti vor putea fi incarcate pe dispozitivele mobile ale cetatenilor romani aflati in strainatate (telefoane, tablete, laptopuri, aparate G.P.S.) astfel incit un cetatean roman aflat intr-o anumita situatie sa poata solicita un sprijin romanesc in respectiva zona din Europa.

     In consecinta, fiindca viata ne-a demonstrat de nenumarate ori ca limba este un impediment serios in rezolvarea unor probleme medicale, avocatiale, imobiliare,etc., dorim prin acest proiect sa inlaturam acest handicap vorbind romaneste acolo unde putem..  Criticii acestui proiect vor spune ca ar fi fost mai bine daca am fi invatat la timp, in scoala sau mai tirziu, limbile europene. Da, ar fi fost mai bine, dar daca acest lucru nu s-a intimplat ce ne facem acum? Si apoi, va intreb pe voi, cei care stiti bine limba lui Shakespeare care este traducerea engleza a cuvintului ” fiere” ?

      Asadar, toate aceste informatii despre punctele romanesti de interes din strainatate (R.P.O.I.- Romanian points of interest) vor fi colectionate si distribuite sub forma unor fisiere de text, pe categoriile enumerate mai sus si vor putea fi inregistrate pe carduri de memorie care vor fi conectare la dispozitivele mobile.

Colectia R.P.O.I. (Romanian points of interest)

 Dupa cum probabil ca stiti, punctele de interes din G.P.S. clasic sunt niste baze de date cu sedii fizice de institutii, muzee, statii de benzina, hotele si restaurante, etc. Aceste liste contin citeva informatii minimale pentru fiecare punct de interes, mai precis numele si adresa, numărul de telefon în format internațional (care poate fi apelat de pe dispozitivul de navigare atunci cind este cazul), precum si coordonatele geografice,  longitudinea si latitudinea respectivului punct de interes.

      Exista insa si puncte de interes cu informatii mult mai detaliate, asa numitele Rich-P.O.I., in care sunt inserate pe linga informatiile minimale, diverse fotografii, orare de functionare, tarife pentru anumite servicii, prezentari complexe de firme. Un trend recent aparut este si acela al prezentarilor complexe realizate pe baza unor tururi virtuale, adica o suita de imagini sferice, panotamice, care au o perspectiva de 360 de grade asupra locatiei respective, astfel incit sa se poate naviga in sus, in jos, la stanga, la dreapta, analizand in detaliu si in liniste fiecare aspect al zonei respective.

   Sa coborim acum din sferele inalte ale Rich-P.O.I.– urilor si a tururilor virtuale mondiale la colectia noastra simpla de puncte romanesti de interes ( Romanian points of interest).

   Spre deosebire de sistemele clasice care prezinta puncte de interes turistic, mai ales pentru calatorii din respectivele zone, baza noastra de date se va referi in principal la institutii romanesti, firme si specialisti romani care pot presta diferite servicii in limba romana. Astfel, categoriile pe care vom incerca sa le prezentam sunt:

1.ambasade, consulate generale si onorifice din respectiva regiune de interes

2.institutii romanesti de cultura din respectiva regiune de interes

3.birouri si agentii economice romanesti din respectiva regiune de interes

4.biserici ortodoxe romanesti din respectiva regiune de interes

5.asociatii romanesti si tutori locali pentru integrare din respectiva regiune de interes

6.medici romani din respectiva regiune de interes

7.avocati romani din respectiva regiune de interes

8.contabili, consultanti fiscali romani din respectiva regiune de interes

9.traducatori si interpreti romani din respectiva regiune de interes

10.restaurante si cafenele,braserii,cluburi romanesti din respectiva regiune de interes

11.case de oaspeti si pensiuni romanesti din respectiva regiune de interes

12.magazine romanesti din respectiva regiune de interes

13.dealeri auto si transportatori romani din respectiva regiune de interes

14, meseriasi romani, inclusiv PFA- Gewerbe, free-lanceri din respectiva regiune de interes

15 unele societati romanesti din respectiva regiune de interes

16.locuri de munca disponibile in zona din respectiva regiune de interes

17.oportunitati de afaceri pentru romani din respectiva regiune de interes

18.mass-media romanesti din regiune din respectiva regiune de interes

 1.Ce categorii de Romanian points of interest ar mai fi utile pentru cetatenii romani relocati in  strainatate?

  2. Pina acum am incercat sa prezentam punctele de interes din landurile Bayern, Baden Wurttemberg si Hessen. Mai avem de gind sa ne ocupam de Nordrhein Westfalen, Renania- Palatinat si Niedersachsen. Credeti ca ar trebui sa luam in considerare si alte landuri din Germania pentru a le prezenta ca Regiuni de interes pentru cetatenii romani?

  3. Ar trebui sa luam in calcul si Austria ca regiune de interes? Dar Belgia? Sunt suficienti cititori romani din aceste locuri care ne-ar putea ajuta cu colectarea si gestionarea informatilor?

 4. Introducem si Rich.P.O.I.-uri romanesti pe harta? Ma gindesc ca proprietarii romani de pensiuni si restaurante din Belgia, Austria si Germania ar putea fi interesati…

5. Care sunt propunerile Dvs. pentru imbunatatirea acestui proiect?  Treceti in comentariile acestui articol tot ce va trece prin minte…

can you help usDupa cum observati dorim sa facem oHarta interactiva a caror autori sa fim noi cei care scriu si citesc zilnic acest site si beneficiar sa fie oricare cetatean roman care munceste si traieste in regiunile de interes pe care le-am mentionat mai sus. Cind am lucrat la regiunea Baden Wurttemberg, ne-a ajutat foarte mult cititorul nostrum cu pseudonimulDopau. Ii aducem multumiri pentru aceasta munca si il rugam sa ne ajute in continuare. Rugam de asemenea pe Storo, un cititor din Niedersachsen, sa se implice si dinsul asa cum s-a mai implicat. Am mai vazut ca si Alina din Bayern a fost o buna colaboratoare. Avem aceeasi rugaminte si pentru ea. Va rugam, de fapt, pe toti cei care cititi acest site sa  ne furnizati informatii viabile despre magazinele si restaurantele romanesti din zona Dvs.,  despre firmele si specialistii din Romania din imediata Dvs.  proximitate, despre meseriasii romani care pot executa diferite lucrari in comunitatile romane in care traiti.                  

dan goldis                              Dan Constantin Goldis- presedinte Socinro

Sursa: socinro

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Românca Simona Halep, numărul trei mondial în tenisul feminin, a ocupat locul al doilea în anchetele realizate de site-ul WTA pentru cea mai bună jucătoare a lunii martie și cea mai bună lovitură.

Foto: (c) Silviu MATEI / Arhiva AGERPRES

Americanca Serena Williams, liderul mondial și câștigătoarea turneului de la Miami (cu 6-2, 4-6, 7-5 în finala cu Simona Halep), a obținut 52% dintre voturile exprimate de iubitorii tenisului, Halep fiind a doua, cu 40%, iar spaniola Carla Suárez Navarro a ocupat locul al treilea, cu 8%.

Halep a câștigat în martie turneul de la Indian Wells, primul din cariera sa de categoria Premier Mandatory, după ce în semifinale beneficiase de retragerea Serenei Williams, dinc auza unei accidentări.

În martie, Simona Halep a avut un bilanț de nouă victorii și un eșec (de fapt înfrângerea cu Serena a fost pe 2 aprilie, n. red.). La Indian Wells, Halep a trecut în trei seturi de Daria Gavrilova, Varvara Lepchenko și Carla Suárez Navarro, iar după ce a beneficiat de retragerea Serenei Williams în semifinale, a învins-o în ultimul act pe sârboaica Jelena Jankovic, campioana din 2010. A fost al treilea titlu din 2015 pentru româncă, după cele de la Shenzhen și Dubai.

Serena Williams a revenit în martie la Indian Wells pentru prima oară din 2001 și a ajuns până în semifinalele turneului californian, fază în care a fost nevoită să se retragă din cauza unor probleme la genunchiul drept. Ulterior, Serena și-a adjudecat titlul al Miami Open, după ce a învins-o categoric în finală pe Carla Suárez Navarro (6-2, 6-0). Acest titlu, al treilea consecutiv la Miami, a adus-o pe americancă pe primul loc în clasamentul Road to Singapore, care contează pentru calificarea la Turneul Campioanelor.

Carla Suárez Navarro s-a oprit în sferturi la Indian Wells, eliminată în trei seturi de Simona Halep, dar a ajuns până în finală la Miami Open, după ce a trecut pe rând de Alizé Cornet, Agnieszka Radwanska, Venus Williams și Andrea Petkovic. Iberica a pierdut fără drept de apel prima sa finală WTA Premier Mandatorry, însă performanța i-a adus intrarea în top 10.

Laureatele acestui titlu în primele două luni ale anului au fost Serena Williams în ianuarie (a câștigat Australian Open) și Simona Halep în februarie (victorioasă la Dubai).

Poloneza Agnieszka Radwanska a ieșit învingătoare (40%) în ierarhia pentru cea mai frumoasă lovitură a lunii martie, după un lob reușit în meciul cu Irina Begu, în turul al treilea la Miami Open, câștigat de poloneză cu 6-2, 4-6, 6-2.

Halep a ocupat locul al doilea, cu 36%, pentru cu un schimb cu Carla Suarez Navarro, la Indian Wells, turneu pe care l-a câștigat. Faza respectivă s-a petrecut în setul al treilea, la scorul de 5-7, 6-1, 1-0 și 30-0 pentru Simona, care a reușit un punct splendid. Halep a câștigat meciul din sferturi cu iberica în trei seturi, cu 5-7, 6-1, 6-1.

Pe locul al treilea a fost votată o minge câștigată de Serena Williams (10%) în fața Simonei, în semifinalele turneului de la Miami, la scorul de 6-2, 2-2, 15-15. Liderul mondial s-a impus în cele din urmă cu 6-2, 4-6, 7-5.

Au mai fost nominalizate mingi reușite de italianca Francesca Schiavone la Monterrey (9%) și de germanca Sabine Lisicki la Indian Wells (5%).

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Sportiva română Monica Csengeri a cucerit o medalie de bronz la categoria 48 kg, la stilul aruncat, sâmbătă, în prima zi a Campionatelor Europene de haltere pentru seniori de la Tbilisi (Georgia).

Foto: (c) Monica Csengeri / Facebook

Csengeri a ridicat 98 kg, ratând medalia de argint în favoarea franțuzoaicei Anais Michel, care a ridicat și ea 98 kg, dar a fost mai ușoară la greutatea corporală (47,52 kg față de 47,90 kg). Aurul a fost adjudecat de turcoaica Sibel Ozkan Konak, cu 99 kg.

La smuls, Csengeri s-a clasat doar pe locul 6, cu 76 kg (câte a avut și Michel, locul 5). Aurul a revenit turcoaicei Nurcan Taylan, 81 kg, câte a avut și italianca Genny Caterina Pagliaro, în timp ce bronzul a fost adjudecat de Ozkan, 80 kg.

La total, Ozkan a ocupat prima poziție, cu 179 kg, compatrioata sa Taylan a fost a doua, cu 178 kg, Pagliaro a ocupat locul al treilea, cu 176 kg, Michel a fost a patra, cu 174 kg, iar Csengeri a cincea, tot cu 174 kg.

România mai are șapte reprezentanți la Europenele din Georgia, Irina Lepșa (cat. 58 kg), Andreea Aanei (+75 kg), Florin Croitoru (62 kg), Alexandru Roșu (77 kg), Florin Bejenariu Carp (77 kg), Marius Danciu (94 kg) și Leonard Cobzariu (105 kg).

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Sportivii români au cucerit trei medalii de aur, două de argint și una de bronz, sâmbătă, în prima zi a Cupei Balcanice de lupte de la Bursa (Turcia), potrivit paginii de Facebook a Federației Române de Lupte.

Foto: Federatia Romana de Lupte / Facebook

La stilul greco-roman, Mihai Mihuț a cucerit aurul la cat. 60 kg, Vlad Mariea a ocupat primul loc la cat. 74 kg, Irinel Botez s-a clasat pe locul al doilea la cat. 60 kg, iar Nicu Ojog pe locul al treilea la cat. 74 kg.

În concursul de lupte libere, Juon Mihaly s-a impus la cat. 50 kg, iar Ștefan Asan a luat argintul la cat. 60 kg.

Au mai concurat pentru România Bogdan Tiba (cat. 60 kg), la greco-romane, și Marian Lungu (96 kg), stilul liber.

Sportivii au fost asistați de antrenorii Anton Arghira și Claudiu Tămăduianu. Din partea delegației romane au oficiat arbitrii internaționali Cătălin Berbec și Constantin Dima.

AGERPRES (AS/editor: Mihai Țenea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Pentru Ortodoxie, sărbătoarea Sfintelor Paști este o icoană de lumină a bucuriei veșnice din Împărăția cerurilor, o bucurie care își are izvorul în Iisus Hristos Cel răstignit și înviat, Biruitorul păcatului, al iadului și al morții, arată patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în Pastorala la Învierea Domnului – 2015.

Sfânta Lumină de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim
Foto: (c) Angelo BREZOIANU / Arhiva AGERPRES

Descrierea acestei biruințe a Mântuitorului, făcută de Sfântul Ioan Gură de Aur, este prezentată în Pastorală astfel: “Deși Stăpânul nostru a învins, deși El a înfipt trofeul, totuși veselia, bucuria este comună, este și a noastră. Căci pentru mântuirea noastră s-au făcut toate. Prin acelea prin care diavolul ne-a biruit, prin acelea l-a biruit Hristos pe diavol. (…)

Prin pom l-a biruit diavolul pe Adam; prin Cruce l-a biruit Hristos pe diavol. Lemnul acela, cel dintâi, a trimis în iad, iar lemnul acesta, al Crucii, a chemat din iad pe cei plecați acolo. Lemnul acela, cel dintâi, l-a ascuns pe Adam cel gol, ca pe un rob, iar lemnul acesta, al Crucii, L-a arătat tuturor gol pe Biruitor, pironit în vârful Crucii.

Și iarăși, moarte într-o parte, și moarte în alta: una a osândit pe cei de după Adam, iar cealaltă a înviat cu adevărat pe cei ce muriseră înainte de moartea lui Hristos. (…)

Din muritori am ajuns nemuritori. Am fost doborâți și am înviat. Am fost biruiți și am ajuns biruitori. Acestea-s faptele cele mari ale Crucii! Acestea-s dovezile cele mari ale Învierii!

Astăzi îngerii saltă și toate puterile cerești se veselesc și cântă împreună pentru mântuirea întregului neam omenesc. (…) Astăzi a eliberat Domnul din tirania diavolului firea omenească și a întors-o la noblețea ei de mai înainte. (…) Astăzi, pretutindeni, peste toată lumea, bucurie și veselie duhovnicească. Astăzi poporul îngeresc și corul puterilor celor de sus se veselesc de mântuirea oamenilor”.

Slujba Învierii, la Mănăstirea Comana
Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO

Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, minunată și preamărită, este și învierea noastră, este sfârșitul și cununa Evangheliei lui Hristos, spune și părintele Ilie Cleopa în volumul de Predici la Praznicele Împărătești (1996).

Dacă Hristos n-ar fi murit și înviat pentru noi, zadarnică ar fi fost credința noastră, nădejdea și viața noastră, căci fără înviere, moartea și păcatul nu pot fi biruite, “Și dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este și credința voastră”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Corinteni (15-14).

Slujba Învierii, la Biserica Sf. Petru și Pavel din Iași
Foto: (c) Adrian CUBA / Arhiva AGERPRES

“Învierea Domnului a avut marele și negrăitul efect de salvare a tuturor credincioșilor, de trezire a întregii lumi din moartea păcatului, de chemare a oamenilor din moarte la viață (Ioan 3, 14; Ioan 11, 25), ajutați de lumina Evangheliei Sale și de harul Sfintelor Taine.

Prin înviere, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a devenit începătorul învierii celor adormiți (I Corinteni 15, 20), adică a învierii generale a trupurilor la sfârșitul veacului. De aceea, El este numit Cel întâi născut din morți (Coloseni 1, 18; Romani 8, 29)”, arată părintele Ilie Cleopa, în predica la această “sărbătoare a sărbătorilor”.

În această zi, iadul a fost golit și raiul s-a deschis, îngerii cântă împreună cu oamenii biruința vieții asupra morții. Astăzi cu toții ar trebui să ne bucurăm împreună cu Biserica lui Hristos, că nu mai suntem sub legăturile morții și ale întunericului.

Să lepădăm, dar, întristarea și răutatea și grijile cele trecătoare, că Hristos a înnoit lumea prin înviere, ne îndeamnă părintele Ilie Cleopa.

AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea)

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva