Potrivit unui comunicat al ICR Viena, transmis luni AGERPRES, manifestarea va avea loc între orele 19,00 — 23,00 la Palmenhaus (Hofburg) și va cuprinde prezentarea colecției ‘Zestrea’ a creatoarei de modă Liliana Turoiu, scenograf și lector universitar în cadrul Universității Naționale de Arte București.

PUBLICITATE

Cântăreața austriacă Como va susține un program muzical, alături de artiștii români Andreea Chira, la nai, și Ruben Doran, la pian. 

Totodată, Ziua Internațională a Iei va reuni membri ai comunității de români din Austria și va prezența publicului austriac și internațional din Viena istoria portului tradițional românesc vechi și transformarea sa de-a lungul timpului. Vor fi expuse costume din diferite zone ale țării, iar istoria iei va fi prezentată de Marilena Stoian, președinte de onoare al Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC România), mai informează ICR Viena.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Sursa: clevelandcivilwarroundtable.com

Ziua Internațională a Văduvelor a fost adoptată de Organizația Națiunilor Unite la 21 decembrie 2010 cu prilejul celei de-a 65-a Adunări Generale. A fost lansată în anul 2005 de Fundația Loomba din Marea Britanie iar data aleasă semnifică ziua în care, în anul 1945, Shrimati Pushpa Wati Loomba, mama fondatorului Fundației, a rămas văduvă.

Pentru a descrie situația văduvelor din întreaga lume, fundația a prezentat, în iunie 2010, Secretarului General al ONU, Ban Ki-moon, un studiu conform căruia se estima că existau 245 milioane văduve în întreaga lume, dintre care 115 milioane trăiau în sărăcie și sufereau de stigmatizare socială și privare economică.

În anul 2015 se estimează că există, în întreaga lume, potrivit surselor amintite, peste 250 de milioane de văduve și peste 500 de milioane de copii care suferă prin stigmatizare, discriminare și sărăcie, din cauză că au pierdut soțul sau tatăl.

În România, anual, peste 40.000 de femei își pierd partenerul de viață, iar peste 5.000 au în îngrijire copii minori. Din anul 2011, în țara noastră a luat ființă Asociația “Există viață după doliu!”, o asociație caritabilă ce reunește pe toți cei care au rămas fără partener de viață. Aceasta oferă consiliere de specialitate, organizează întâlniri de socializare și terapie pentru adulți și copii. În cei peste patru ani de existență, Asociația a sprijinit zeci de familii aflate în situație de criză — venituri mici, datorii, etc.

În acest an Asociația marchează pentru prima dată în România Ziua Internațională a Femeilor Văduve, printr-un flashmob în Parcul Tineretului din Capitală.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Marina Bădulescu)

Vedere panoramică din avion — Luxemburg

Imagini din Luxemburg


Având o suprafață de 2.586 kmp și o populație de 536.061 de locuitori (2014) potrivit worldpopulationreview.com, Marele Ducat de Luxemburg este situat în Europa Occidentală și se învecinează cu Belgia la Nord și Vest, Franța la Sud și Germania la Est.

Imagini din Luxemburg


Imagini din Luxemburg


Bogat în peisaje naturale pitorești, văi și coline maiestuoase și o multe de atracții turistice istorice, Marele Ducat de Luxemburg are un număr important de castele. În ciuda aspectului compact și dens, vizitatorii sunt impresionați de varietatea de păduri, podgorii și formațiuni stâncoase spectaculoase, dispuse la o distanță mică una de cealaltă.

Imagini din Luxemburg


Marele Ducat de Luxemburg are capitala la Luxemburg și are o populație de 76.684 locuitori (2015) potrivit worldpopulationreview.com. Celelalte orașe mai mari sunt: Esch-sur-Alzette, Differdange, Dudelange, Petange și Sanem.

Imagini din Luxemburg


Imagini din Luxemburg


Capitala este împărțită într-un număr distinct de districte, divizare făcută cu ajutorul cheilor spectaculoase ale văilor râurilor Alzette și Pétrusse. În partea de nord-vest se află centrul vechi al orașului ce include piețe elegante, biserici impozante, magazine, cazemate (rețele subterane de tuneluri folosite în vechime pentru apărarea orașului) și străzi șerpuitoare, acoperite cu piatră de pavaj, potrivit globi.ro. În partea de nord-est se regăsește aria mai modernă a platoului Kirchberg, gazda mediului de afaceri luxemburghez și a mall-urilor de cumpărături.

Cele trei districte superioare sunt împărțite de valea râului Pétrusse, iar cele două districte inferioare Grund și Clausen de valea Alzette. Primul dintre acestea include o serie de baruri, restaurante și muzee, cel din urmă cuprinzând Rives de Clausen, principala zonă de distracții a orașului, populară în rândul tinerilor pentru viața de noapte.

În ciuda aspectului calm de centru financiar și sediu al unor instituții europene, capitala reprezintă un loc plin de viață. Totodată este un important centru bancar și administrativ. Printre industriile bine dezvoltate se numără cele ale fierului, oțelului, mobilei, bunurilor din piele, textilelor, berii și mâncării.

În orașul Vechi se găsesc: Piața Armelor — o piață animată, ocupată vara de cafenele; Palatul Municipal; Piața Wilhelm — unde se află Primăria, din anul 1830, și statuia marelui duce de Luxemburg, Wilhelm II al Olandei; Platoul Sf. Spirit — punct de belvedere; Monumentul Solidarității Naționale; Bock — stânca pe care a fost construit primul castel al ducatului, fortificațiile și cazematele; Turnul Iacob; statuia lui Goethe; clădirea Consiliului de la Corniche — aflată pe marginea vechilor fortificații, fiind denumită “cel mai frumos balcon al Europei”, potrivit turistik.ro.

Alte obiective turistice sunt Teatrul Capucinilor; Galeria de Arta A Tunnel; Podul Adolf; Palatul Marilor Duci; Catedrala Notre Dame; Muzeul Național de Artă și Istorie; Piața Constituției; Capela St. Quirin.

AGERPRES/(Documentare — Suzana Cristache Drăgan, editor: Marina Bădulescu)

‘Puriceii domnești au ca principale componente cârnații de Pleșcoi și mămăliga, două bijuterii ale artei culinare românești’, a declarat, pentru AGERPRES, președintele ANTREC Buzău, Cristina Partal.

Pentru prepararea ‘ Puriceilor domnești’ este nevoie de următoarele ingrediente: cârnați de Pleșcoi, untură, mamăligă rece, telemea de oaie.

‘Untura se topește în tigaie, se adaugă mămăliga și se fărâmițează cu furculița. Cârnații de Pleșcoi se taie cubulețe fine și se prăjesc ușor pentru a se păstra gustul original. Aceștia se adaugă odată cu telemeaua în tigaie’, a mai spus sursa citată.

Preparatul astfel obținut se ornează cu celebra ceapă de Buzău, așa-numita ceapă de apă, și cu telemea rasă fin.

Un alt preparat, de această dată aparținând ciobanilor din Munții Buzăului este Bulzul pe jar, ca la Varlaam.

‘Zona etnografică Gura Teghii-Varlaam aduce în oferta turistică nu numai bijuterii etnografice, dar și delicii culinare. Fiind deja atestată de către specialiști ca zonă prin care ciobanii coborau cu turmele spre câmpie pe vechiul Drum al Oilor, satele de la poalele Masivului Penteleu pot oricând concura cu cele din județele Brașov sau Covasna la capitolul preparate specifice stânelor’, susține președintele filialei Buzău a ANTREC.

Pentru prepararea bulzului se folosesc următoarele ingrediente: mălai, caș de oaie sfărâmat, sare grunjoasă, ulei. ‘Se face o mămăligă vârtoasă, din care bucătăreasa ia bucăți fierbinți, la care adaugă cașul sfărâmat și frecat cu sarea grunjoasă, apoi modelează compoziția sub forma unui cocoloș pe care îl pune pe jar’, a mai declarat Cristina Partal.

AGERPRES / (A — AS — autor: Dorin Ivan, editor: Marius Frățilă)

Sursa: thisisantonia.com

Antonia s-a născut la 2 aprilie 1989, în București, dar și-a petrecut copilăria și adolescența în Statele Unite ale Americii, unde a plecat împreună cu părinții când avea doar 5 ani. Acolo a terminat studiile liceale și a început să studieze modelling-ul. A participat la sute de ședințe foto pentru cataloage și a colaborat cu agenții mari din America, potrivit site-ului bestmusic.ro.

Cântă de la 10 ani, urmând o școală de muzică în SUA, iar faptul că a copilărit acolo a influențat-o din punct de vedere muzical, fiindu-i familiare stilurile R’n’b și soul.

Concert susținut de Antonia la Iași, la finalul ”Zilei Absolventului”, 2013.

A revenit în România după 13 ani petrecuți în America. Aici l-a cunoscut pe Tom Boxer, cu care a început să colaboreze, prima piesă a lor, “Roses on Fire”, lansată în 2009, devenind hit și beneficiind de un videoclip regizat și filmat de Tom Boxer.

A urmat o altă piesă creată de Tom Boxer, “Morena”, care, potrivit barometrelor de măsurare a audiențelor radio tv, a fost la scurt timp după lansare “cea mai difuzată piesă românească a momentului” (februarie 2010).

Concert susținut de Antonia la Iași, la finalul ”Zilei Absolventului”, 2013.

În august 2010, Antonia a născut o fetiță — Maya Rosaria. Anul 2011 a însemnat revenirea pe scenă a Antoniei, după perioada în care a stat cu fetița, și lansarea unui nou single, ”Marionette”, scris de producătorul și DJ-ul olandez Afrojack. Piesa a debutat pe poziția 96 în topul celor mai ascultate piese din România, potrivit bestmusic.ro.

În toamna anului 2011, a lansat, alături de trupa Vunk, piesa ”Pleacă”. În același an a mai lansat piesa “Shake it mamma”, care a intrat pe heavy rotation la toate posturile radio din Europa, devenind un succes internațional, ceea ce a determinat-o să filmeze un videoclip.

În 2012, a lansat piesele “I Got You” și “Jameia”. Tot în 2012, a semnat cu Global Music Management, companie recunoscută pe plan internațional ca fiind cea care a propulsat-o pe scena muzicală de afară pe Inna. Single-ul ”Jameia”, un mix perfect de ritmuri orientale și sound de club, s-a bucurat de succes în România și în Bulgaria.

Sursa:facebook.com/AntoniaOfficial

Anul următor, în 2013, Antonia a scos mai multe single-uri: “Marabou”, scris de compozitorul și producătorul danez Thomas Troelsen, care a avut, de asemenea, un succes foarte mare, “We Like to Party” — la care a colaborat cu Inna, “Nu stau în Hawaii” și “Hurricane” — în colaborare cu Puya, potrivit www.facebook.com/AntoniaOfficial.

În 2014, a înregistrat și lansat melodia la care a colaborat cu Holograf, “Întoarce-te acasă”, și piesa “Wild Horses”, la care a colaborat cu Jay Sean, conform site-ului www.starmania.ro.

La 27 decembrie 2014, Antonia și Alex Velea un devenit părinții unui băiețel, Dominic.

În 2015, Antonia a lansat single-ul ”Chica Loca”.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Andreea Onogea)

Gavril a obținut victoria cu o decizie unanimă a arbitrilor judecători, aceasta fiind a 13-a sa victorie la profesioniști (are și o înfrângere), dintre care nouă înainte de limită.

Nicklow (28 ani) are un palmares mult mai bogat, cu 24 de victorii (8 KO), 7 înfrângeri și 3 meciuri egale. Americanul a pierdut ultimele patru meciuri disputate, ultima victorie datând din noiembrie 2013.

Ronald ”The Thrill” Gavril este component al echipei Mayweather Promotions, condusă de multiplul campion mondial Floyd Mayweather.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Între orele 14,00-24,00, în curtea institutului vor fi prezentate, în cadrul unei expoziții, ii de sărbătoare și cămăși de lucru, ii cu poate și ii fără poale, ie cu altiță, ii ciupag, ie de mireasă, ie din pânză lucrată în casă, ii cu mărgele, ii cu fodori la mâneci, cămăși încrețite la gât și multe altele.

De la aceeași oră, până la orele 22,00, Galeria de Artă Țărănească vine cu lucruri fel de fel la vânzare în curte, în timp ce până la orele 16,00, vizitatorii vor putea participa la ateliere de împletit coronițe din spice de grâu, flori de câmp și din flori de sânziene, împreună cu Adriana Cioran.

La ora 17,00, actrița Adriana Mocca va lectura din “Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, în timp ce etnologul Șerban Anghelescu va susține, de la ora 18,30, o scurtă cuvântare cu tema “Puterea florii”.

Începând cu ora 20,00, Grupul Vocal de Muzică Bizantină “Anton Pann” va susține un recital, iar de la ora 21,30, va avea loc o lectură din “Salome” de Oscar Wilde, tragedie într-un singur act, în limba franceză.

Seara va fi încheiată de un concert unplugged Maria Răducanu (voce și chitară).

Intrarea la eveniment este liberă iar ținuta recomandată este ie/cămașă țărănească.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Mihai Simionescu)

Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român și asociațiile reprezentative ale românilor din Timoc, sub patronajul parohiei ortodoxe române din Mălainița și Remensiana.

Manifestarea a început cu o slujbă oficiată de părintele Boian Alexandrovici, protopop al Daciei Ripensis și vicar al Bisericii Ortodoxe Române din Timoc, alături de preoți ai protopiatului Dacia Ripensis, în mănăstirea cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și al Sfintei Parascheva, primul lăcaș de cult în care s-a oficiat serviciul religios în limba română în Timoc după aproape 200 de ani.

După terminarea slujbei, sute de români din Timoc au asistat la “Festivalul românilor/vlahilor, cu cântece și jocuri românești”, ajuns la a zecea ediție.

Una dintre cele mai notabile prezențe a fost ansamblul românesc “Dor Basarabean”, singurul promotor al valorilor românești în Sudul Basarabiei, Ucraina, care a dedicat un concert extraordinar comunității românești din Serbia de Răsărit.

Liderul Asociației Național-Culturale a Românilor din regiunea Odesa “Basarabia”, Anatol Popescu, a declarat că pentru acest ansamblu este important să le arate românilor din Timoc că sunt de același sânge, vorbesc aceeași limbă, “chiar dacă au un alt accent, și este foarte important să fie uniți în spirit, în biserică, în limbă, tradiție, folclor și tot ceea ce înseamnă identitate românească”.

Acesta i-a îndemnat pe românii din Timoc să-și păstreze limba și tradițiile și să fie mândri că fac parte din neamul românesc.

“Pentru comunitatea românească este important să reziste, să-și învețe limba, să le cânte copiilor cântecele de leagăn în limba lor, să învețe rugăciuni în limba română, să meargă cu colindele. Au biserică, au părinte puternic aici, părintele Boian Alexandrovici. Dacă vor să-și transmită sângele românesc urmașilor trebuie să depună efort și trebuie să fie mândri că fac parte din neamul românesc, care nu e numai până la Tisa sau Nistru, este mult mai mare. Și pentru noi este vital să rezistăm, indiferent că suntem în Ucraina sau în alte state preponderent slave. Pentru noi este important să rezistăm ca și insulă a latinității, aici, unde suntem de mii de ani”, a declarat Anatol Popescu pentru AGERPRES.

Liderul spiritual al românilor din Timoc, părintele Boian Alexandrovici, care a ctitorit mai multe biserici în zonă, a subliniat că reunirea românilor din Serbia, Ucraina, Bulgaria sau România este un semnal că ei sunt uniți, prin Biserica Ortodoxă Română și prin spiritualitatea românească.

“Lucrarea care se întâmplă astăzi aici este foarte importantă, dacă spunem că în perioada asta de aproape 200 de ani nu am avut nici școală, nici biserică, dar ne-am păstrat jocul și cântecul, ne-am păstrat ca neam, ne-am păstrat identitatea și cultura noastră. Important este, în primul rând, pentru că se vede că în Timoc există români, că cei care nu sunt fricoși și nu sunt asimilați, țin la tradiția culturală, la biserica lor și la limba română. Al doilea lucru este că astăzi avem frații de peste tot. (…) Suntem uniți, unitatea o avem prin Biserica Ortodoxă Română, prin biserica neamului românesc”, a declarat, pentru AGERPRES, părintele Boian Alexandrovici.

Acesta a criticat unele instituții ale statului român, cum ar fi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, pentru lipsa lor de strategie în ceea ce-i privește pe românii din afara granițelor, dar a amintit că există instituții românești, precum Secretariatul de Stat pentru Culte și Institutul Cultural Român, “care au înțeles asta și ajută și sprijină și din fiecare ajutor se văd multe rezultate”.

La rândul său, liderul Asociației Național-Culturale a Românilor/Vlahilor din Serbia “Ariadne Filum”, Zavisa Jurj, organizator al manifestării, a apreciat faptul că români din Serbia, Ucraina, Bulgaria și România s-au reunit la Mălainița, centrul spiritual al românilor din Timoc, unde după 200 de ani s-a construit o biserică românească.

“Suntem împreună cu frații noștri din sudul Basarabiei, din Bulgaria, din Țara Mamă, dacă unii vorbim un grai, unii altul, dacă la unii ne zic rumâni/vlahi, la alții vlahi, moldoveni, noi știm că suntem români, avem aceeași limbă, o cultură și o tradiție frumoasă românească”, a spus Zavisa Jurj. Acesta a reamintit că românii din Timoc sunt lipsiți de drepturi elementare, cum ar fi predarea limbii române în școli sau dreptul de a-și construi biserici.

“Nu avem lucruri elementare, nu avem limbă în școli, nu avem mass media și avem biserică așa cum ne descurcăm. Oficial nu avem drept să construim biserici, dar facem un garaj în care ținem apoi slujba. În casa noastră, la etajul unu am făcut un paraclis unde duminica și la zile mari se oficiază slujba în limba română. Dar asta durează de prea mult, iar oamenii pierd energia și pierd încrederea că pot să schimbe ceva cu adevărat, iar unele instituții din România nu ne sprijină”, a afirmat Zavisa Jurj.

Adriana Gae, din partea Institutului Cultural Român, cel care a sprijinit financiar evenimentul de la Mălainița, a subliniat că este vorba de o datorie morală și legală de a-i sprijini pe românii din afara granițelor, prin evenimente menite să păstreze identitatea națională.

“Și în acest an, ICR este alături de românii/vlahii din Timoc, fiind partener al manifestării care are loc la Mălainița, în spiritul parteneriatului de tradiție pe care instituția noastră îl are, de ani de zile, cu Biserica Ortodoxă Română din Timoc și asociațiile reprezentative românești din zonă. Asemenea evenimente culturale, menite să păstreze identitatea națională, culturală, lingvistică și religioasă a românilor/ vlahilor din Nord-Estul Serbiei sunt incluse în strategia ICR pentru românii din comunitățile istorice și reprezintă, de fapt, un act de normalitate. Așa cum sârbii din România beneficiază de drepturi elementare de învățământ și serviciu religios în limba maternă, tot așa românii/ vlahii din Timoc trebuie să se bucure de aceleași drepturi specifice oricărei minorități naționale. Pentru Țara Mamă, fie că vorbim de românii din sudul Basarabiei (Ucraina), de românii de peste Prut, de românii din Ungaria și Bulgaria, Serbia, aromânii din Balcani, ei sunt români și legea statului român îi recunoaște ca atare. Este, așadar, o datorie morală și legală a noastră de a sprijini proiectele culturale în comunitățile românești din vecinătatea României și de peste hotare, în general”, a declarat, pentru AGERPRES, Adriana Gae.

Potrivit datelor furnizate de asociațiile românești din zonă, în Timoc trăiesc aproximativ 300.000 de români/vlahi, care nu au școli și presă în limba română și nu au dreptul de a-și construi biserici.

AGERPRES (A-AS — autor: Gina Ștefan, editor: Tudor Martalogu)

George Boroi și Elena Ceampelea

Președintele Clubului Sportiv al Armatei Steaua București, George Boroi, a ținut să-i mulțumească Elenei Ceampelea, sub a cărei ”bagheta magică” au înflorit talente precum Loredana Boboc, Claudia Presecan, Alexandra Eremia, Silvia Stroescu sau Sandra Izbașa, pentru dăruirea excepționala și pentru toate performanțele pe care le-a realizat de-a lungul carierei, cu prilejul unei festivități organizate la sediul clubului.

Gheorghe Neagu și Elena Ceampelea


Antrenorul emerit Gheorghe Neagu, unul dintre ce mai vechi colegi, i-a fost alături și azi, cei doi cunoscându-se de aproape 50 de ani, de pe timpul când concurau ca gimnaști și se încurajau reciproc. Peste ani, s-au reîntâlnit la CSA Steaua și, împreună cu antrenoarea emerită Eliza Stoica și coregrafa Mariana Ristea, au format una din cele mai puternice echipe de antrenori din țară. Împreună au condus pe drumul performanței gimnaste care au cucerit, de-a lungul timpului, 6 medalii la Jocurile Olimpice, 10 medalii la Campionatele Mondiale și 22 la Campionatele Europene.

Elena Ceampelea, născută pe 3 februarie 1947, în localitatea Ploiești, a fost componentă de baza a echipei de gimnastică a României la Jocurile Olimpice de la Tokyo 1964 și Munchen 1972. La Tokyo, echipa s-a clasat pe locul 6, iar la Munchen a ocupat locul 5. La nivel național, în perioada 1965-1971 a fost campioana națională, dominând autoritar toate aparatele.

Începând cu anul 1974, de la vârsta de 27 de ani, s-a dedicat antrenoratului și arbitrajului, devenind în 1985 arbitru internațional și în 1996 antrenor emerit. Din 1991 este antrenor la CSA Steaua București.

AGERPRES (AS/editor: Mihai Țenea)

Medalia de aur a revenit olandezei Lieke Wevers, cu 14.200 puncte, urmată de Andreea Iridon — 14.000 pct și de elvețianca Giulia Steingruber, câștigătoarea medaliei de bronz, cu 13.700 pct.

În finala masculină a probei de sărituri, reprezentantul României, Cristian Bățagă, s-a clasat pe locul 5, 14.616 puncte, primele trei locuri fiind ocupate de ucraineanul Oleg Verniaev — 15.266 pct, olandezul Casimir Schimidt — 15.116 pct și azerul Oleg Stepko — 14.966 pct.

Până în prezent, delegația României care participă la competiția din capitala Azerbaidjanului a cucerit trei medalii, două obținute de Andreea Iridon la gimnastică artistică (argint la bârnă și bronz la paralele) și una câștigată de echipajul feminin de kaiac 2, compus din Roxana Borha și Elena Meroniac, medaliat cu argint la 500 m.

AGERPRES (editor: Mihai Dragomir)