O trecere în revistă a activității Margaretei Pâslaru pe anul 2014 și prima jumătate a anului 2015 uimește și impresionează în același timp prin diversitatea preocupărilor, dar și prin perseverența și atenția cu care le duce la finalizarea dorită.

Un moment emoționant a fost reîntâlnirea, după 45 de ani, cu Mireille Mathieu, cu ocazia concertului pe care doamna muzicii franceze l-a susținut la 23 martie 2014 la Sala Palatului. Mireille Mathieu a invitat-o în scenă pe Margareta Pâslaru, alături de care, în 1969, a fost prezentă la Cannes, unde ambele artiste au primit Trofeul MIDEM.

”Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, sunt onorată să vă prezint o foarte mare doamnă. O cunosc de foarte mult timp. Este cineva pe care admir și pe care sunt onorată de a o avea în seara asta printre noi. Este prietena mea, prietena dumneavoastră, este Margareta Pâslaru”, spunea Mireille Mathieu pe scena Sălii Palatului.

Margareta Pâslaru i-a oferit lui Mireille Mathieu o fotografie înrămată ce amintea de reuniunea marilor nume ale muzicii europene pe scena de la Cannes, în 1969.

Vorbind despre acest moment într-un interviu acordat AGERPRES, Margareta Pâslaru spunea: ”La Cannes, am primit trofeul MIDEM, pe care mi l-a înmânat Maurice Chevalier, care avea 80 de ani. Ne-a felicitat pe toți, a dat mâna cu noi, a fost o aliniere extraordinară, pe aceeași scenă am fost cu Mireille Mathieu, Amalia Rodrigues, Dalida, Adriano Celentano, Udo Jurgens și alții. A fost un moment de neuitat și imaginați-vă că după 45 de ani, ceea ce nu s-a întâmplat cu niciun alt interpret de pe scenă, m-am revăzut cu Mireille Mathieu la Sala Palatului”.

Sursa:margaretapaslaru.blogspot.ro

Margareta Pâslaru a fost mereu un reper din punct de vedere al ținutelor de scenă, asupra cărora și-a pus amprenta, creându-le pentru fiecare eveniment cu multă atenție, împreună cu arhitecții Ghițulescu, iar uneori a cusut cu mâna sa mărgele, paiete. O parte dintre aceste creații vestimentare au fost expuse, în septembrie 2014, la expoziția ”Haina îl face pe om” de la Muzeul Național de Istorie, alături de trofee, afișe, discuri, amintiri de familie ale artistei, toate intrând în patrimoniul muzeului.

De asemenea, o parte dintre obiectele personale ale Margaretei Pâslaru au fost donate în noiembrie 2014 licitației ”Dăruind vei dobândi” organizată la Casa de Licitații Artmark, unde s-au adjudecat discul vinil din 1981 cu șlagărele ”Lasă-mi toamnă, pomii verzi” și ”Păsările nu mor niciodată”, afișul turneului din Canada cu recitalul extraordinar “Vine, vine … Margareta” prin care în 1998 a serbat 40 de ani de activitate și un anteriu creat special pentru spectacolul de gală al Festivalului ”Maria Tănase”, ediția XX, Craiova 2009.

Sursa: margaretapaslaru.blogspot.ro

Pe tot parcursul anului 2014 a fost difuzată rubrica radiofonică ”Margareta Pâslaru prezintă pe…” la Radio România Cultural, inclusă în emisiunea ”Espresso de week-end”, prin care susține tineri artiști din diferite domenii. Din 2010 artista oferă tinerilor excepționali un Premiu Anual pentru ”Originalitate Interpretativă”, premiu care îi poartă numele și care, în 2014, a fost câștigat de pictorița Eva Radu. Vineri, 10 iulie 2015, Margareta Pâslaru îi va înmâna premiul pentru acest an regizorului producător Dan Iliuță, elev în clasa XI-a la Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, cu ocazia premierei filmului său ”Tibi”.

Sursa: margaretapaslaru.blogspot.ro

A fost solicitată de televiziune și radio în diferite emisiuni, dar și în interviuri la publicații, între care amintim: ”Interviul Săptămânii” la AaRC, ”Bucureștiul în pagini și imagini sonore”, ”Povestiri din studioul artelor” la Radio România Cultural, interviuri pentru AGERPRES, revista OK Magazine (”Evit Turnul de Fildeș”), revista Dilema Veche (”Porniri rebele izbucneau prin muzică”) și site-ul România pozitivă, emisiunile ”Drumul lui Leșe” la TVR2, ”Nocturne” la TVR 1.

Unul dintre cele mai îndrăznețe proiecte artistice ale artistei, inițiat și finalizat cu mare succes, a fost CD-ul ”Actorii cântă”, lansat în iunie 2014, care cuprinde compoziții ale Margaretei Pâslaru pe texte proprii sau pe versurile unor poeți români, special alese și interpretate de unii dintre cei mai valoroși și îndrăgiți actori. Toate drepturile de autor din vânzarea acestui CD merg la Fondul de Solidaritate Teatrală, fond special deschis la UNITER pentru actori în vârstă și bolnavi care s-au retras de pe scenă.

Pentru promovarea acestui CD Margareta Pâslaru a participat la sesiuni de autografe împreună cu actorii, în perioada 24 oct — 30 nov. 2014 în pasajul de la Universitate, și în perioada 14-21 dec. 2014 în foaierul Teatrului de Comedie.

În noiembrie 2014 a fost prezentă la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus pentru sesiuni de autografe, participând cu audiobook-ul ”Basme fermecate” — ediția a II-a la standul ”Curtea Veche”, editură care a publicat și cartea ”Eu și Timpul”.

Sursa: margaretapaslaru.blogspot.ro

Tot în 2014, i s-a împlinit un vis pentru care a luptat din 2007 — instalarea unor difuzoare în saloanele Spitalului pentru copii ”Grigore Alexandrescu” programul pilot ”Vise frumoase, copii”. Micii pacienți ascultă la culcare povești interpretate de Margareta Pâslaru, pe audiobook-ul ”Basme fermecate”.

”Eu joc rolul povestitorului, iar micuții uită de durere; asta e foarte important”, spunea artista în interviul acordat AGERPRES în martie 2015.

Margareta Pâslaru, membru de onoare al Crucii Roșii Române, oferind daruri copiilor internați in Spitalul Clinic pentru Copii ”Grigore Alexandrescu”, cu ocazia zilei de 1 Iunie, 2012

În septembrie 2014, cu ocazia împlinirii a 555 de ani de atestare documentară a orașului București, a compus piesa “Veniți la București”, muzică și text Margareta Pâslaru.

Mulți s-au întrebat cum îi vin artistei ideile când compune sau scrie texte pentru cântece.

”Ceea ce mă duce la pian este o anume trăire, o anume emoție, o amintire, fie veselă, fie tristă, de cele mai multe ori tristă dacă textul îmi aparține. Citesc versuri și găsesc anumite pasaje care mă tulbură pentru că mă regăsesc în ele, sau descopăr un alt univers și exact asta se întâmplă: încercuiesc acele versuri, fac semne, încep deja să mă gândesc la melodia care-mi sună potrivită versurilor și îmi notez: uite, asta poate să fie prima strofă, asta poate să fie refrenul. În clipa în care mă așez la pian, se contopesc aceste emoții, zbuciumul”, mărturisea Margareta Pâslaru în interviul AGERPRES.

În decembrie 2014 artista a fost invitată la Gala Crucii Roșii Române unde i-a fost oferit Trofeul galei și a interpretat propria compoziție, muzică și text, ”Sărbători fericite”. De asemenea, a fost invitata de onoare la a 40-a aniversare a grupului Allegretto, unde a interpretat propria compoziție — muzică și text — ”Setea de a cunoaște” împreună cu sărbătoriții. Artistei i s-a oferit Diploma de Excelență pentru merite deosebite în colaborarea cu  Corul de copii Allegretto.

În preajma sărbătorilor, a fost invitată la evenimentul ”Seri de poveste” organizat de Fundația Principesa Margareta a României, unde a citit copiilor basmul ”Saboții lui Moș Crăciun” de H.Ch. Andersen. De asemenea, a mers la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” și a împărțit copiilor internați daruri din partea Crucii Roșii Române (CRR) și Reprezentanței Comisiei Europene din România (RCER).

Anul 2015 este la fel de activ pentru artistă. În martie a fost invitată în spectacolul ”Clipe de viață 2015″ organizat de UNITER în beneficiul Campaniei Naționale ”Artiștii pentru Artiști”, unde împreună cu un grup din Corul Divina Armonie, Margareta Pâslaru a interpretat compoziția proprie “Veniți la București”.

În mai 2015 a fost invitată la Gala Premiilor UCIN 2015, unde în calitate de membru al juriului, a înmânat Premiul pentru cea mai bună muzică originală compozitorului Paul Ilea pentru filmele ”Planșa” și ”Shakespeare by& by Căciuleanu”, la Gala EUROPAfest 2015 unde a înmânat premiile la categoria de vârstă până în 14 ani, precum și la Gala UNITER 2015.

Ca în fiecare an, în preajma Zilei Internaționale a Copiilor, Margareta Pâslaru a oferit copiilor internați la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” daruri din partea CRR și RCER.

În 4 iulie 2015 a fost invitată la sărbătorirea a 130 de ani de activitate umanitară a CRR la Palatul Elisabeta, în prezența Principesei Margareta, președintele Crucii Roșii Române, a Principelui Radu și a conducerii CRR.

Margareta Pâslaru la evenimentul organizat de Ziua Crucii Roșii Române, cu ocazia împlinirii a 139 de ani de activitate umanitară și a aniversării centenarului acordării Înaltului Patronaj organizației de către Regina Maria, la Palatul Elisabeta

Tot pentru 2015 Margareta Pâslaru pregătește al doilea CD ”Actorii cântă”, pe noul album fiind prezenți artiști cu nume sonore: Maia Morgenstern, Ștefan Velniciuc, Stela Popescu, Ștefan Bănică, Valentin Teodosiu, Adriana Trandafir, Jeanine Stavarache, Eugen Cristea, Andreas Petrescu, Marian Râlea, Monica Davidescu, Aurelian Temișan, Alexandru Arșinel, Alexandra Velniciuc, care interpretează 19 compoziții reorchestrate de tânărul George Popa. Margareta Pâslaru va cânta și pe acest CD compoziții proprii — “Veniți la București” și o piesă tribut adus regretatei poete Constanța Buzea—”Și viața merge mai departe”, versuri pe care artista le-a primit cu dedicație.

”Vom culege la toamnă ceea ce am sădit primăvara, CD-ul de autor ‘Actorii cântă’ — nr. II produs de UCIN. Efortul comun, solidaritatea artistică, lucrul cizelat în studioul Jolt și Andrei Kerestely poate fi considerat unul dintre piscurile anului muzical-caritabil. Este darul care dăinuie! În 2015 au răspuns chemării înregistrând pro bono alți 14 artiști valoroși, cărora le mulțumim din suflet în numele beneficiarilor, colegii vârstnici cu probleme de sănătate care s-au retras din lumea filmului”, a declarat pentru AGERPRES Margareta Pâslaru.

Margareta i-a felicitat pe colegii de breaslă care sunt născuți tot la 9 iulie — Angela Similea, Mirabela Dauer, Daniel Iordăchioaie: ”La Mulți Ani fructuoși colegilor care își serbează ziua astăzi!”.

***
Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, în București. Și-a făcut debutul, elevă fiind, în muzica ușoară, în 1958, la Casa de Cultură Grivița Roșie. În acea perioadă a obținut Premiul I pe Capitală, la Festivalul artiștilor amatori.

În 1959, tânărul compozitor George Grigoriu compune pentru ea ”Chemarea mării”, care marchează și debutul radiofonic al Margaretei, bătând toate recordurile de vânzare la Electrecord în 1961—26.000 de discuri.

A inaugurat Festivalul de la Mamaia în 1963. În anii ’63 și ’64, două publicații, una din Germania și alta din Ungaria, spuneau ”Margareta Pâslaru, vedeta României, vindea 300.000 de discuri în Europa” (țările socialiste).

În 1966, pentru rolul Iulia din filmul ”Tunelul” primește Diploma pentru debut în cinematografie.

Discul de Aur — primit în 1968 — o catapultează la Cannes, anul următor, unde i se decernează Trofeul MIDEM. Ascensiunea continuă pentru tânăra cântăreață, care lansează șlagăr după șlagăr. De-a lungul anilor, 65 de compozitori i-au încredințat creațiile lor artistei. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagăre internaționale. Apreciata cântareață evoluează ca actriță în teatru și film, abordează muzica populară la îndemnul Mariei Tănase, începe să compună muzică și text.

Margareta Pâslaru cu primul disc pe care cântă muzică populară

Margareta Pâslaru este distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în 1964, în piesa ”Opera de trei parale” de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul “Lucia Sturdza Bulandra”. Piesa s-a jucat în patru stagiuni, aproximativ 400 de reprezentații.

În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea ”Cerbul de Aur”, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Tot în 1968, la numai 25 de ani, artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un ”One Woman Show” cântând 23 de piese, unele compoziții proprii, acompaniată de orchestra sa, Rolf Albricht. La ediția 1969 a Festivalului Internațional Cerbul de Aur artista face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital.

Margareta Pâslaru în recital la Festivalul Cerbul de aur 1969

Continuă aparițiile la televiziune, Sala Palatului, Teatrul ”Constantin Tănase”, Sala Polivalentă, grădini de vară (”Boema”). Este invitată la Teatrul Radiofonic, face înregistrări la radio și pe disc. Joacă în filme (”Tunelul”, ”Un film cu o fată fermecătoare”, ”Împușcături pe portativ”, ”Veronica”, ”Veronica se întoarce”, ”Gloria nu cântă”, ”Melodii, melodii”).

Este premiată la festivaluri internaționale, efectuează turnee în 28 de țări.

De-a lungul anilor, Margareta le-a dăruit colegelor Anda Călugăreanu, Păunița Ionescu, Eva Kiss, Corina Chiriac, Angela Similea, Maria Nagy, compozițiile sale în semn de apreciere.

În 1981 lansează ”Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”, piesa care a devenit cel mai longeviv șlagăr componistic, dar este premiată pentru compoziția ”Diamant fermecat”.

În 1983, se stabilește în SUA, unde își continuă activitatea artistică pe diverse planuri. În paralel cu lucrul la galeriile de artă compune și înregistrează la ”Q Sound Studio NY”. În 1998 și 1999 efectuează turnee în SUA și Canada cu recitalul “Vine, vine… Margareta” prin care marchează 40 de ani de activitate artistică, acompaniată de Radu Goldiș și trupa acestuia.

Devine voluntar și activează în cadrul numeroaselor proiecte precum “The Food Bank”, “Meals on Wheels”, “Bridges”. Trece de cealaltă parte a camerei de filmat în calitate de regizor artistic, producător, scenarist, editor, la TV și “M Soul Productions”, creând documentare și programe cultural educative.

Organizează “Ziua Internațională a Copilului” — 1 Iunie în Summit NJ, formând orașe surori cu San Francisco CA, Washington DC și alte state. Toate aceste contribuții la mai binele comunității i-au adus în 2002 premiul ”Women of Excellence” categoria Arts & Humanities — oferit de Senatul statului New Jersey.

În 1996, revine în România, pentru a-și lansa o caseta audio și un CD — ”The best of…”, donând Comitetului Român UNICEF toate încasările rezultate din vânzarea în România a acestora, iar în 2000 lansează CD-ul ”40 de ani de la primul disc” și caseta, direcționându-și drepturile către Crucea Roșie.

În 2005 este invitată la TIFF unde îi înmânează actorului Gheorghe Dinică Premiul de Excelență pentru întreaga activitate.

În 2006 a lansat albumul ”Margareta Forever”, cu o parte dintre cele mai reprezentative melodii din repertoriul său de aproximativ 700 de înregistrări inclusiv compoziții. În 2007 TVR Media a lansat DVD-ul ”Margareta Pâslaru — de dragul copiilor”, pentru UNICEF, încasările din vânzarea acestuia sprijinind un proiect în favoarea copiilor de la un centru de reabilitare.

În 2007 primește ”Steaua Margareta Pâslaru” dezvelită la Mangalia pe Aleea Stelelor de Mare.

Sursa: margaretapaslaru.blogspot.ro

La 22 septembrie 2008 Margareta Pâslaru este sărbătorită în Aula Uniunii Compozitorilor la împlinirea a 50 de ani de carieră artistică, iar la 1 noiembrie 2008 are loc lansarea CD-ului ”Bucuria de a cânta” editat de Fundația Radio. Artista a donat drepturile de autor în beneficiul pensionarilor Orchestrei Radio dirijată de Sile Dinicu.

La 20 noiembrie 2010, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Târgului Internațional Gaudeamus, Margareta Pâslaru a sărbătorit 50 de ani de la lansarea primului său disc, printr-o altă lansare, un CD de autor — ”Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”. Pentru acesta, a fost recompensată cu “Trofeul Electrecord” creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima sa înregistrare discografică.

Fiind implicată în acțiuni umanitare, interpreta a filmat în 2010 un clip publicitar, în cadrul campaniei ”Școala te face mare”, pentru a descuraja abandonul școlar. În septembrie 2009 Crucea Roșie Română lansează proiectul ”Banca de Alimente” implementat în țara noastră la inițiativa Margaretei Pâslaru care a ”importat” conceptul din SUA. Pentru implicarea sa și în acest proiect de succes, în 2011 a primit Trofeul ”Crucea Roșie 135 ani de Umanitate”, în același an fiind numită și Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în România.

Margareta Pâslaru a primit Trofeul ”Crucea Roșie 135 ani de Umanitate”, 2011

În 2012, artista și-a lansat propria carte ”Eu și Timpul” la editura Curtea Veche. Fundația Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar ”Margareta 70” — 55 de ani de activitate artistică. Artista donează încasările și drepturile de autor programului “Banca de Alimente” al Crucii Roșii Române.

Margareta Pâslaru a primit, la 12 mai 2013, în cadrul unei ceremonii la Castelul Peleș, Ordinul Coroana României în grad de Cavaler, decorația fiind înmânată de principesa Margareta, în numele regelui Mihai I.

Ce înseamnă pentru Margareta Pâslaru premiile, trofeele, diplomele? ”Fiecare premiu contează, într-un fel sunt diamantele trudei recunoscute, aurul valorii și platina longevității ”, spunea Margareta Pâslaru în interviu.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, redactor Arhiva foto: Mihaela Tufega, Vlad Rușeanu, editor: Cerasela Bădiță)

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării Științifice (MECȘ), remis luni AGERPRES, laureat cu argint la ediția precedentă, Alexandru Velea (clasa a XII-a/ Liceul de Informatică ‘Tiberiu Popoviciu’ din Cluj-Napoca) și-a îmbunătățit performanța, cucerind de această dată medalia de aur.

Medaliile de argint au fost obținute de Rareș-Darius Buhai  (clasa a XII-a/ Colegiul Național ‘Liviu Rebreanu’ din Bistrița) și Valentin-Marius Hârșan (clasa a XII-a/ Liceul Internațional de Informatică din București), iar medalia de bronz a intrat în posesia lui Andrei Popa  (clasa a X-a/ Liceul Teoretic ‘Mihail Kogălniceanu’ din Vaslui).

La cea de-a XXII-a ediție a CEOI au participat 44 de concurenți din zece țări. Conform regulamentului, fiecare stat poate înscrie o echipă formată din maximum patru elevi a căror vârstă nu depășește 19 ani la data concursului.

Prima ediție a Olimpiadei de Informatică a Europei Centrale (CEOI) s-a desfășurat în România, în 1994, la Cluj-Napoca, la inițiativa țării noastre.

AGERPRES /(A-autor: Sorin Peneș, editor: Vicențiu Purcărea)

Sursa foto: www.saulesziedas.su.lt

Ansamblul din România a performat la prima parte competițională a concursului ai cărei câștigători au fost anunțați la 7 iulie. Următoarele probe au loc miercuri, 8 iulie, la categoriile dansuri tradiționale, ansambluri instrumentale și interpretare instrumentală solo, câștigătorii urmând să fie anunțați în aceeași zi.

 În ultima zi a festivalului, 11 iulie, unul dintre ansamblurile participante va câștiga marele premiu. Performanțele artiștilor, veniți din 12 țări, sunt evaluate de un juriu internațional.

Festivalul ‘Florile Soarelui’, care se desfășoară în localitatea lituaniană ?iauliai, este cel mai mare festival de gen din această țară baltică ‘și, probabil, singurul festival-concurs de muzică populară din Europa de Est’, conform comunicatului publicat pe site-ul evenimentului.

AGERPRES/(AS — autor: Mariana Ionescu, editor: Cristina Mac)

Se pare că soiul a fost cultivat de geto-daci, cu mult înainte de ocupația romană. Având în vedere că localitatea Odobești nu exista pe atunci, soiul purta, probabil, alt nume. Se presupune că ar fi originar din comuna Căpătanu, situată în apropiere de Odobești, de unde provine și sinonimul Galbenă de Căpătanu. În prezent, poartă numele localității și al podgoriei Odobești, unde este cultivat.

Galbenă de Odobești formează, împreună cu alte soiuri, un mare sortogrup, denumit Galbenă, din care ar face parte, potrivit unor specialiști, și alte soiuri vechi autohtone, precum Zghihară, Cabasmă neagră și Bătută neagră. Alți specialiști, însă, sunt de părere că din același sortogrup ar face parte și soiurile Galbenă de Căpătanu, Galbenă verde, Galbenă uriașă, Cruciulița și Cabasmă albă.

Galbena de Odobești este întâlnită în sudul Moldovei, Zghihara, care a primit și ea numele podgoriei Huși, devenind Zghihară de Huși, este cultivată mai mult în centrul Moldovei, Cabasma neagră a fost cultivată îndeosebi între Prut și Nistru, iar Bătuta neagră era întâlnită în Muntenia și Oltenia, notează I. Pușcă în cartea ”Vechi soiuri românești de viță-de-vie”.

Soiul Galbenă de Odobești ocupa aproximativ 2/3 din suprafața podgoriei Odobești, alături de soiul Plăvaie, care ocupa aproape cealaltă treime din suprafață, cele două alcătuind sortimentul de bază. Pe lângă acestea, se mai găseau soiurile Tămâioasă, Cruciulița și Poamă verde. Galbenă de Odobești mai era cultivat și în podgoria Panciu și, în general, în podgoriile din sudul Moldovei, dar era întâlnit și în Muntenia, îndeosebi în podgoria Dealu Mare. În Moldova, i se mai spunea Galbenă de Căpătanu, Poamă galbenă, Bucium de poamă galbenă, în Muntenia, era cunoscut sub numele de Galbenă grasă, iar în Dobrogea, a primit numele de Sars Izum, din cauza ocupației turcești.

În prezent, însă, soiul ocupă un areal destul de restrâns, de aproximativ 500-600 ha, în centrele viticole Odobești, Jariștea și Bolotești din podgoria Odobești și în centrul viticol Vârteșcoiu din podgoria Cotești.

Galbenă de Odobești a supraviețuit invaziei filoxerei (1884), rămânând, pentru o vreme, un soi de referință în plantațiile viticole românești. Este un soi autofertil și viguros. Strugurii sunt aripați, cilindro-conici, cu boabe dese, rotunde, de mărime mijlocie, de culoare galbenă, cu tentă ruginie pe partea expusă la soare. Ajung la maturitate deplină în cursul lunii septembrie, poate chiar în prima parte a lunii octombrie, acumulând, în medie, 160-180 g/l zaharuri, cu o aciditate destul de ridicată. Este un soi cu o productivitate mare, până la 20.000 kg struguri la hectar. Din Galbenă de Odobești se obțin vinuri albe seci, ușoare, relativ slabe alcoolic (9,0-9,5 % vol.), fără o aromă primară anume, notează prof. dr. Viorel Stoian în ”Marea carte a degustării vinurilor”. De obicei, vinurile din acest soi se consumă în primul an, fără a fi lăsate la învechire.

Vinurile de Galbenă de Odobești se armonizează foarte bine cu brânzeturi proaspete și cu mâncăruri ușoare pe bază de pește, fructe de mare, carne de pasăre și mâncăruri de legume. Prof. Liviu Dejeu recomandă, în cartea ”Vinul și sănătatea”, acest vin printre cele care pot însoți cu succes gustările servite la începutul mesei, fie calde sau reci, precum ficăței de pasăre cu ciuperci, bulete de creier, pateuri mici cu brânză, chifteluțe, roșii umplute cu salată de vinete, ardei umpluți cu pastă de brânză, piftie, icre, brânzeturi, măsline, mezeluri, cârnăciori etc. De asemenea, potrivit lui Radu Anton Roman, în cartea ”Bucate, vinuri și obiceiuri românești”, puiul la cuptor se armonizează foarte bine cu acest vin. Fiind un vin alb, ușor, Galbenă de Odobești este recomandat pentru sezonul de vară și toamnă, când meniurile sunt preparate cu multe legume proaspete, carne albă de pasăre, mâncăruri pe bază de pește și brânzeturi.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)

Sursa: dietetik.ro

În această săptămână vă propunem ”Budincă de carne” și ”Dulce pregătit la minut”, rețete care au fost publicate în seria ”Buna Menajeră — Carte de bucate, practică” (1907) scrisă de doamna Ecaterina Colonel Steriad.

Budincă de carne 
Ia 300 grame de carne de vițel, puțină măduvă, o ceapă, coaja dela o lămâe și puțin miez de pâine muiată în lapte; taie-le foarte mărunt, dă-le prin sită și pune-le sare și piper.

Apoi ia 60 grame de unt amestecat ușor cu o lingură de smântână și amestecă-l la un loc cu tocătura de mai sus; pune peste ele patru ouă întregi și două linguri de pesmete, și amestecă-le bine; apoi unge tingirea cu unt și presar-o cu pesmete, toarnă înăuntru composiția de mai sus și dă-o la cuptor să se coacă.

Dacă vrei, pune-o întreagă la masă cu un sos dulce-acrișor cu trufe sau ciuperci, ori taie-o felii și dă-o cu un sos de măsline verzi ținute de cu seară în apă, ca să se îndulcească, și curățite de sâmburi, iar în locul lor, umplute tot cu acea tocătură de mai sus.

Fă un sos cu zeama dela trei lămâi, două linguri de zahăr puțin rumenit, două linguri de făină, o lingură de unt și răzătura dela o lămâe; amestecă toate aceste, ferbe-le în 200 grame de zeamă de carne, dă-le în două clocote și strecoară-le peste măsline. Toarnă toate aceste peste budincă când vrei s ‘o dai la masă.

Dulce pregătit la minut
Taie potrivit felioare de franzelă foarte albă, nu prea proaspătă, de lățimea degetului mic, moaie-le în lapte dulce cu sarea necesară și tăvălește-le în albuș de ou bătut foarte bine. Când vrei să le dai la masă, prăjește-le îndeajuns cu unt foarte proaspăt, servește-le la masă fierbinți și unge-le cu miere mirositoare de faguri albi.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Sursa: captură foto / youtube

Sudanul de Sud, după cum menționează www.mae.ro, a apărut în timpul condominiumului anglo-egiptean (1898-1955). Disensiunile între Nordul Sudanului (musulman) și Sudul (predominant creștin și animist) au apărut imediat după independența Sudanului (1956). În urma proclamării independenței Sudanului, la 1 ianuarie 1956, au avut loc două războaie civile (1956-1972 și 1983-2005).

Un Acord Cuprinzător de Pace (CPA) între Nord (Partidul Congresul Național — NCP) și Sud (Mișcarea Populară de Eliberare a Sudanului — SPLM) a fost încheiat în ianuarie 2005. Documentul prevedea, printre altele, acordarea autonomiei părții de sud și organizarea, după cinci ani, a unui referendum privind autodeterminarea acestei regiuni.

Organizat în perioada 9 — 15 ianuarie 2011, la referendum au participat 3.900.000 de persoane, care s-au pronunțat în proporție covârșitoare, respectiv 98,8%, în favoarea secesiunii față de partea de nord a țării, majoritar musulmană.

La 14 iulie 2011 a devenit cel de-al 193-lea stat membru al ONU. La 26 iulie 2011, Sudanul de Sud a aderat la Uniunea Africană.

Capitala statului este Juba și, totodată, cel mai mare oraș al Sudanului de Sud, și are o populație de 307.000 locuitori (2014), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov). Orașul este situat în partea de sud a statului, în apropiere de granița cu Uganda, Congo și Kenya și se află la altitudinea de 550 de metri deasupra nivelului mării.

Orașul este străbătut de râul Nilul Alb (Bahr al Jabal), fiind un important port al regiunii, dar și un centru comercial pentru distribuția produselor agricole obținute pe suprafețele ce înconjoară orașul. În Juba există un aeroport internațional și mai multe filiale bancare, precum și sediul central al Universității din Juba, fondată în 1975.

Râul Nilul Alb, Podul peste Nil refăcut și redeschis în 2012, Mausoleul ”John Garang” (om politic, 1945-2005) și Muntele Jebel Kujur sunt, potrivit www.jubatravelguide.com, principalele puncte de interes în noua capitală.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

“După expozițiile de succes, amplu mediatizate de presa românească și internațională, ce au avut loc în acest an la Roma, Milano, Viena și Stuttgard, colecția “ZESTREA” este expusă, în premieră, și în România, la Castelul Bran, locul unde acest proiect este, cu adevărat, acasă. Colecția “ZESTREA by Liliana Țuroiu” se adresează femeii preocupate de cultură, tradiție și modă, o colecție la granița dintre artă și modă, inspirată din costumul tradițional românesc”, se precizează într-un comunicat de presă transmisă AGERPRES, de organizatori.

Principalul “beneficiu” pe care colecția îl oferă privitorului este de natură spirituală și conține implicit câteva valențe importante: una vizual-plastică în care elementele originale sunt recompuse în geometrii moderne, contemporane, una documentară susținută de povestea fiecărui fragment de broderie de inspirație tradițională și nu în ultimul rând, o puternică valență emoțională exprimată negreșit de toate “purtătoarele” acestor piese, menționează sursa citată.

În cuprinsul colecției “ZESTREA”, materialele moderne se alătură broderiilor noi de inspirație tradițională, în spiritul tendințelor actuale ale modei și au valoarea unui “liant” ce mijlocește între informația documentară tradițională și nevoile estetice sau de confort actuale, se precizează în comunicatul citat.

În cursul lunii iulie, la Castelul Bran se va organiza o sesiune de autografe în prezența autoarei. De asemenea, iubitorii de frumos care vizitează Castelul vor putea intra în posesia albumului de artă și costum cu același nume, o lucrare tipărită în condiții grafice deosebite, sub patronajul Castelului Bran, al Institutului Cultural Român, al Universității Naționale de Arte București și al Ministerului Afacerilor Externe.

Prefața albumului “ZESTREA” este semnată de renumitul critic de artă Cristian Robert Velescu, prof.univ.dr. la Universitatea Națională de Arte, alături de care semnează alte două nume sonore în domeniu, Adina Nanu și Doina Berchină. Două piese originale din colecția de costume Adina Nanu (un opreg din zona Banatului și o fotă de Muscel-Argeș), aparținând Reginei Maria a României, sunt prezentate alături de piesele vestimentare ale colecției “ZESTREA” în acest catalog.

De la Castelul Bran, colecția va pleca la Paris, iar în luna octombrie albumul de artă și colecția vor fi prezentate publicului și la București.

AGERPRES/(AS-autor: Jana Pintili, editor: Diana Dumitru)

Sărbătoarea a început în jurul orei 10.00, la mănăstirea Halmyris construită în imediata apropiere a sitului arheologic de importanță națională cu întâmpinarea Înalt Prea Sfințitului Teodosie al Tomisului, Înalt Prea Sfințitului Casian al Dunării de Jos și a Prea Sfințitului Visarion al Tulcei. ‘Este o biserică atât de generoasă, pentru că sfințenia acestor mucenici este atât de mare. Venim în fiecare an aici cu multă emoție și bucurie, precum și cu dragostea de a ne îmbrățișa pe noi așa cum le sărutăm sfintele moaște’, a declarat arhiepiscopul Tomisului, inițiatorul construirii bisericii Halmyris.

Construcția lăcașului de cult care se dorește a fi unul dintre cele mai mari din Dobrogea de nord a început în anul 2005, însă lucrările merg încet. ‘Vom termina lucrarea când o vrea Dumnezeu’, a afirmat starețul mănăstirii Halmyris, ieromonahul Iov.

Din fața scenei amenajate special pentru slujba oficiată de cei trei înalți prelați, la o depărtare de circa 500 de metri, se poate vedea un grup de voluntari care lucrează în situl arheologic.

Cercetările la Halmyris au început în anul 1981, arheologul Mihail Zahariade din cadrul Institutului de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ București amintindu-și că, timp de 14 ani, specialiștii de aici au beneficiat de sprijin din partea Ministerului Apărării Naționale. ‘Anual, ministerul aloca fonduri, voluntari, alimente, corturi și toată logistica necesară pentru ca, timp de o lună — o lună și jumătate, 40 de militari să ajute arheologii’, a declarat Mihail Zahariade.

El este cercetătorul care, pe 15 august 2001, de sărbătoarea Sfintei Marii, a descoperit în situl de lângă satul Murighiol cripta în care se aflau osemintele sfinților Epictet și Astion. ‘Ce înseamnă pentru un om de știință o asemenea descoperire? Este o șansă în viață, e o șansă extraordinară pe care o ai să dai peste o asemenea structură care este foarte importantă pentru Dobrogea’, a afirmat cercetătorul.

În august 2001, cercetările se desfășurau cu sprijinul voluntarilor americani, așa cum se întâmplă și în prezent. ‘Descoperirea moaștelor sfinților Epictet și Astion a fost un eveniment cu totul special. Cei mai vechi martiri au fost descoperiți nu oricum, ci cu ajutorul unor voluntari arheologi americani, iar acest eveniment special a fost pentru ei un miracol, după cum se exprimau chiar ei’, a afirmat Înalt Prea Sfințitul Teodosie.

Pentru o scurtă perioadă, moaștele sfinților de la Halmyris au fost duse spre închinare la Arhiepiscopia Tomisului, însă după înființarea Episcopiei Tulcei și începerea lucrărilor la mănăstirea dintre localitățile Dunavățu și Murighiol, ele au fost returnate Dobrogei de Nord. ‘Sunt câțiva ani de când vin în fiecare an în pelerinaj la Halmyris de sărbătoarea sfinților și mă rog pentru sănătate și pentru copiii mei plecați din țară. De fiecare dată când am timp, merg la mănăstirile vechi din județul nostru — Celic, Cocoșu, pentru că județul nostru are multe lăcașe de cult frumoase’, a declarat Maria Teodor, în vârstă de 57 de ani, din localitatea Nufăru, județul Tulcea.

La situl arheologic, cercetătorul Mihail Zahariade spune că își dorește mult ca centrul de informare turistică pe care Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ‘Gavrilă Simion’ dorește să-l înființeze aici să se transforme într-un punct muzeal. ‘Din anul 1981 până în 2015, în acest sit am descoperit 35 de inscripții, peste 3.000 de monede, trei porți importante din punct de vedere arhitectonic și arheologic, cazărmi ale militarilor, băile termale, basilica și cripta unică în Dobrogea, prima construită în timpul împăratului Constantin. Sunt foarte multe motive pentru care acest centru de informare turistică trebuie să devină punct muzeal’, a afirmat cercetătorul Zahariade.

Cetatea romană și romano-bizantină din apropiere de Murighiol a fost întemeiată într-o zonă cu urme de locuire din secolele VI-I î.Hr, pe malul sudic al golfului antic Halmyris, potrivit Direcției Județene pentru Cultură. Cetatea, cunoscută și sub numele de Salmorus, avea 16 turnuri cu o înălțime de circa 25 de metri, se afla între două lacuri și avea o formă de scut.

Potrivit arheologilor, aici a fost o importantă stație a flotei dunărene Classis Flavia Moesica, lucru certificat și de numele purtat de așezarea din jurul castrului — vicus classicorum, satul corăbierilor. În secolul al IV-lea, cetatea a fost unul din cele 15 orașe importante ale provinciei Scythia Minor, în timpul domniei împăratului Constantin cel Mare, aici ridicându-se o basilică episcopală.

Epictet era preot și a venit în Halmyris cu monahul Astion, care a devenit creștin după ce cei doi s-au întâlnit. Împreună, în cetatea romano-bizantină, au săvârșit minuni și au convertit la creștinism mulți păgâni, motiv pentru care comandantul Latronianus i-a condamnat la chinuri îngrozitoare. Fiindcă cei doi sfinți au continuat să se declare creștini și după grelele încercări la care au fost supuși, comandantul Latronianus i-a condamnat la moarte, actul martiric menționând că trupurile celor doi sfinți aveau puteri vindecătoare și după moarte.

Potrivit actului martiric al celor doi sfinți, păstrat astăzi doar într-o copie din secolul al XV-lea aflată în arhiva bisericii Mântuitorului din Utrecht, Sfinții Epictet și Astion au pătimit în anul 290, în timpul persecuției împăratului Dioclețian.

În luna august a anului trecut, ICEM ‘Gavrilă Simion’ a lansat trei proiecte finanțate de Uniunea Europeană care au drept obiectiv promovarea turistică a trei situri arheologice de importanță națională, printre acestea aflându-se și situl Halmyris. Contractul de finanțare pentru obiectivul din apropiere de Murighiol a fost semnat pe data de 15 iulie 2014 și are o valoare totală de 736.181 lei.

AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Diana Dumitru)

Sursa: infopensiuni.ro

Rezervația, înființată în anul 1974, a fost declarată arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 și ocrotește rocile ultrametamorfice foarte vechi, de mare valoare științifică și care pot fi admirate, numai aici, la suprafața Pământului, de geologi și turiști. Rocile metamorfice predominante aici sunt șisturile cristaline, ce se găsesc îndeosebi în Carpații Meridionali, dar care pot fi văzute și în celelalte două mari grupe muntoase ale țării noastre, așa cum arată și site-urilewww.descoperimlumeaimpreuna.ro, www.turactiv.ro, www.skytrip.ro.

Sursa: www.turactiv.ro

Istoria Carierei Corabia începe odată cu construcția barajului Talieni în cadrul hidrocentralei Someșu Rece. În scopul ridicării acestui baraj, la începutul secolului XX, a fost înființată o carieră la poalele Dealului Corabia, însă decopertarea versantului și fenomenele de eroziune au condus la dezvăluirea unei structuri geologice deosebit de interesante, desfășurată pe verticală.

Cu o suprafață de două hectare, Cariera Corabia reprezintă, potrivit surselor amintite, o arie din zona împădurită a Dealului Corabia, cu roci metamorfice (gnaisuri, șișturi cristaline) formate de-a lungul timpului, prin procesele de transformare a structurii mineralogice a scoarței terestre, mai precis, sub acțiunea căldurii și a presiunii, asupra rocilor sedimentare (argile, gresii, marne).

Sursa: panoramio.com

La Cariera Corabia sunt accesibile privirii migmatitele (formate prin pătrunderea unei topituri de magmă în rocile sedimentare) care sunt printre cele mai vechi de pe teritoriul României și puținele formațiuni geologice de acest tip care pot fi admirate la suprafața Pământului. De asemenea mai pot fi admirate observate roci magmatice — granituri și variate filoane pegmatitice cu cuarți și cu feldspat alb și roz.

Sursa: turactiv.ro

 Accesul spre Cariera Corabia se face prin satul Uzina, situat pe DJ 107 S, între satul Someșu Rece și Măguri Răcătău, barajul Talieni; pe șoseaua care leagă comuna Gilău de Cabana Someșu Rece, iar de la cabană, trebuie să se urmeze traseul turistic ce duce prin Valea Bârlogu, apoi prin punctele Păltinei, Mâțești, Plopi, Cetatea Lița și, în final, Cabana Muntele Filii. Traseul turistic poate fi parcurs în circa 15-20 de minute.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Marina Bădulescu)

Fazanul proaspăt împușcat se lasă în pene și se pune într-un loc răcoros timp de două-trei zile, pentru a deveni fraged. Abia apoi se curăță de pene și de intestine și se trece la prepararea lui propriu-zisă.

Pentru două persoane, este nevoie de un fazan, o căpățână de usturoi, două-trei linguri de ulei de măsline, un pahar cu vin, câteva felii de șuncă crud-uscată sau afumată, sare și piper.

“Fazanul se porționează, se sărează și se piperează și se pune la rece o jumătate de oră. Între timp, se curăță usturoiul și se feliază. Într-o tavă jena cu capac se pun cele trei linguri de ulei de măsline, apoi se presară jumătate din feliile de usturoi. Se așază fazanul peste usturoi, se acoperă cu feliile de șuncă și se adaugă restul usturoiului. Se adaugă paharul cu vin, se acoperă tava cu capacul și se introduce la cuptorul încins timp de două ore și jumătate. După acest timp, se ia capacul de pe vas și se mai lasă o jumătate de oră”, prezintă rețeta doamna Jana din Târgu-Jiu.

Ca și garnitură pentru acest preparat se poate servi un risotto de orez sau legume fierte la abur și stropite apoi cu ulei de măsline, sare, piper și verdeață.

AGERPRES/(AS — autor: Oana Popescu, editor: Cristian Anghelache)